Italia se așteaptă ca Uniunea Europeană să răspundă favorabil solicitării de a acorda statelor membre mai multă flexibilitate fiscală pentru a face față impactului creșterii costurilor la energie asupra populației și companiilor, a declarat marți ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, citat de Reuters.
Într-un interviu acordat publicației Corriere della Sera, șeful diplomației italiene a calificat ca fiind „pe deplin legitimă” cererea formulată de Roma și s-a declarat încrezător că Bruxelles-ul va aproba o derogare similară celei deja acordate pentru cheltuielile din domeniul apărării.
„Nu cred că Uniunea Europeană va refuza să dea un răspuns pozitiv. Sunt încrezător”, a afirmat Tajani.
Italia, una dintre economiile europene cele mai dependente de importurile de energie, se numără printre statele care solicită adaptarea regulilor fiscale europene pentru a permite guvernelor să răspundă mai eficient șocurilor energetice și efectelor acestora asupra economiei.
Potrivit oficialului italian, flexibilitatea solicitată ar putea fi menținută până când condițiile de pe piețele energetice și comerciale internaționale se stabilizează, inclusiv în ceea ce privește transportul maritim prin rute strategice precum Strâmtoarea Ormuz.
Solicitarea vine după ce premierul italian Giorgia Meloni i-a transmis în luna mai o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care a cerut extinderea flexibilității prevăzute de Pactul de Stabilitate și pentru cheltuielile legate de criza energetică. În prezent, statele membre pot beneficia de derogări similare pentru investițiile în apărare, însă Roma susține că securitatea energetică trebuie tratată ca o prioritate strategică europeană comparabilă cu apărarea.
În document, Meloni a argumentat că tensiunile din Orientul Mijlociu, riscurile asociate transportului energetic prin Strâmtoarea Ormuz și efectele continue ale războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei exercită presiuni semnificative asupra prețurilor la energie, competitivității economice și puterii de cumpărare a populației. În opinia sa, actuala situație reprezintă o circumstanță excepțională aflată în afara controlului statelor membre și justifică aplicarea acelorași mecanisme de flexibilitate fiscală deja disponibile pentru sectorul apărării.
„Dacă considerăm, pe bună dreptate, apărarea drept o prioritate, dacă UE este suficient de strategică pentru a justifica activarea clauzei naționale de exceptare, atunci trebuie să avem curajul politic de a recunoaște că securitatea energetică este acum o prioritate strategică europeană”, a subliniat premierul italian în scrisoare.
În aceeași scrisoare, Meloni a avertizat că Italia ar putea renunța la utilizarea mecanismului european SAFE pentru finanțarea apărării dacă nu va obține această flexibilitate suplimentară.
Antonio Tajani s-a declarat „foarte optimist” după semnalele transmise de Bruxelles și a apreciat că instituțiile europene au înțeles argumentele prezentate de Italia.
„Europa ne ascultă”, a afirmat ministrul italian.
Poziția exprimată acum de Tajani este în linie cu declarațiile făcute încă din 21 mai, la câteva zile după ce Giorgia Meloni a transmis scrisoarea către Comisia Europeană. La acel moment, ministrul italian de Externe respingea ideea unor măsuri unilaterale din partea Romei în cazul în care Bruxelles-ul nu ar accepta solicitarea privind flexibilitatea fiscală pentru cheltuielile energetice.
„Sunt total împotriva oricărei sugestii privind o acțiune unilaterală din partea Italiei. Pentru țara noastră, pentru companiile și cetățenii noștri, ar fi o greșeală catastrofală”, declara atunci Tajani, avertizând că o abatere unilaterală de la regulile fiscale europene ar putea conduce la creșterea costurilor de finanțare și ar afecta atât companiile, cât și gospodăriile.
Oficialul italian susținea, totodată, că Uniunea Europeană trebuie să țină cont de caracterul excepțional al contextului internațional și să adapteze rigoarea fiscală la necesitatea protejării familiilor și a economiei. El afirma că Italia va continua dialogul cu Bruxelles-ul pentru ca cheltuielile destinate gestionării crizei energetice să beneficieze de același tratament precum cele din domeniul apărării.
Potrivit presei italiene, un răspuns din partea Comisiei Europene ar putea veni chiar miercuri. Publicațiile din Italia relatează că Bruxelles-ul ar putea accepta o anumită flexibilitate fiscală, cu condiția ca fondurile suplimentare să fie direcționate către investiții și nu către măsuri de subvenționare.