Comisia Europeană analizează modalități prin care să convingă Beijingul să gestioneze mai strict exporturile chineze către Uniunea Europeană, în paralel cu facilitarea accesului produselor europene pe piața chineză, pentru a reduce deficitul comercial de aproximativ un miliard de euro pe zi, relatează Politico.
„Din punct de vedere mecanic, dacă ne uităm la problema deficitului nostru, este necesară creșterea exporturilor de produse europene către China. De asemenea, trebuie să analizăm cum putem gestiona mai bine exporturile chineze către Uniunea Europeană”, a declarat comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, într-un interviu acordat publicației.
„Este foarte clar că cea mai eficientă și mai bună cale pentru viitorul relației ar fi ca această problemă să fie abordată din ambele direcții”, a adăugat acesta.
Executivul european se află sub presiunea liderilor statelor membre de a obține rezultate concrete în dialogul cu Beijingul până la jumătatea lunii octombrie. În urmă cu două luni, țările UE au solicitat Comisiei să prezinte noi instrumente pentru reducerea deficitului comercial cu China.
Problema a devenit tot mai urgentă în condițiile în care producători europeni din industria chimică și auto închid fabrici și reduc numărul locurilor de muncă, confruntându-se cu importuri chineze mai ieftine.
Šefčovič a anunțat că va discuta prin videoconferință cu omologul său chinez, Wang Wentao, la jumătatea lunii septembrie, înaintea unei vizite la Beijing programate pentru începutul lunii octombrie.
O echipă de negociatori europeni se află deja în China, iar discuțiile sunt „foarte deschise, foarte dificile”, toate subiectele fiind „pe masă”, potrivit comisarului european.
„Trebuie să avem rezultate concrete până în octombrie”, a afirmat Šefčovič, precizând că liderii UE așteaptă „rezultate clare”, inclusiv lansarea unor proiecte-pilot pentru gestionarea excedentului de producție al Chinei.
Noua abordare marchează o schimbare importantă în politica comercială a Uniunii Europene față de Beijing. În loc să se bazeze în principal pe măsuri protecționiste aplicate după intrarea produselor chineze pe piața europeană, Bruxelles-ul urmărește să gestioneze într-un mod mai direct fluxurile comerciale.
Strategia ar combina eforturile pentru creșterea exporturilor europene către China cu măsuri destinate controlării volumului mărfurilor chineze care ajung în Europa. O asemenea abordare amintește de politicile aplicate în anii 1980, când Japonia și Coreea de Sud au acceptat să limiteze exporturile de automobile, oțel și produse electronice către Europa și Statele Unite.
UE ar dori să își majoreze în special exporturile de produse considerate nesensibile, precum mărfurile agricole, dispozitivele medicale și automobilele.
Šefčovič a recunoscut că schimbarea de strategie reprezintă „o reacție la realitate”, în condițiile în care creșterile exporturilor chineze nu sunt generate exclusiv de performanța economică sau de regulile pieței, ci și de subvențiile acordate de statul chinez, care distorsionează concurența.
Limitarea importurilor din China ar putea avea însă și efecte nedorite, prin creșterea prețurilor plătite de companiile și consumatorii europeni. Inflația din zona euro a ajuns la 2,9% în luna iulie, peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene, iar scumpirea mărfurilor chineze ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.
Dacă negocierile cu Beijingul nu vor produce rezultate, Uniunea Europeană este pregătită să își utilizeze integral instrumentele de protecție comercială și să restricționeze accesul produselor chineze pe piața sa, a avertizat comisarul.
„Lucrăm cu propuneri foarte concrete. Să vedem cum vor reacționa partenerii noștri chinezi. Dar dacă pur și simplu nu va exista nicio acțiune, atunci, desigur, ne va fi mult mai greu să continuăm doar să discutăm despre aceste probleme”, a spus Šefčovič.
Comisia urmărește inclusiv să îmbunătățească modul de utilizare a măsurilor de salvgardare, care permit restricționarea temporară a importurilor atunci când o creștere bruscă a acestora amenință producătorii europeni.
UE a folosit o versiune actualizată a acestor măsuri atunci când a impus, la începutul lunii iulie, taxe vamale asupra importurilor de oțel, provocând nemulțumirea mai multor parteneri comerciali, în special Brazilia și China.
„Pe de o parte, trebuie să spun că este un instrument foarte eficient. Pe de altă parte, este unul foarte dur”, a declarat Šefčovič, arătând că serviciile Comisiei analizează cazul oțelului pentru ca viitoarele investigații să fie mai rapide și mai bine calibrate.
Bruxelles-ul lucrează și la un „instrument de diversificare”, prin care companiile europene să fie încurajate să utilizeze furnizori diferiți atunci când există alternative. Obiectivul este reducerea dependenței UE de produsele chineze în industriile strategice.
„Desigur, diversificarea implică anumite costuri”, a precizat comisarul, referindu-se la posibile creșteri ale prețurilor pentru produse sensibile precum materiile prime critice și tehnologiile verzi.
Unele companii au ajuns însă la concluzia că „prețul diversificării este mai mic decât costul unei întreruperi” a aprovizionării, a concluzionat Šefčovič.
