Președintele Nicușor Dan a promulgat, vineri, o serie de legi necesare pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), înainte de termenul-limită de 31 august pentru implementarea reformelor și investițiilor finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Șeful statului a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării, precum și decretul privind promulgarea Legii privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei și transporturilor.
Totodată, Nicușor Dan a promulgat Ordonanța de urgență a Guvernului pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile.
Președintele a semnat, de asemenea, decretul pentru promulgarea Legii privind închiderea operațională și financiară a Planului Național de Redresare și Reziliență și decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității.
„Banii din PNRR înseamnă, pentru țara noastră, dezvoltare, modernizare și progres. Cele mai mari investiții din PNRR au mers către îmbunătățirea infrastructurii rutiere și feroviare, reabilitarea energetică a clădirilor, construcția sau echiparea unităților medicale și facilitarea finanțării pentru companii”, a afirmat Nicușor Dan, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
România trebuie să finalizeze până la 31 august îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate în cadrul PNRR, pentru a evita pierderea unor fonduri europene și pentru a permite închiderea operațională și financiară a planului.
România rămâne unul dintre cei mai mari beneficiari ai mecanismului european, cu o alocare revizuită de 21,4 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro sub formă de granturi și 7,84 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Planul inițial se ridica la 28,5 miliarde de euro, însă în toamna anului 2025 guvernul a renegociat componenta de împrumut după ce a constatat că unele investiții planificate nu mai puteau fi finalizate înainte de termenul limită din august 2026. Până în vara lui 2026, România a ajuns la o absorbție de circa 61%, respectiv aproape 13 miliarde de euro, dintre care circa 10,6 miliarde de euro reprezintă granturi.
