Președintele Nicușor Dan a promulgat vineri Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, act normativ care include și controversatul amendament referitor la încetarea mandatelor aleșilor declarați definitiv incompatibili sau aflați în conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi.
Șeful statului a precizat că își menține argumentele prezentate în sesizarea de neconstituționalitate transmisă anterior Curții Constituționale, însă a arătat că promulgarea a fost determinată de riscul ca România să piardă fonduri europene dacă legea nu era adoptată până la termenul stabilit în cadrul PNRR.
„Într-un alt context, în care nu ar fi existat riscul pierderii banilor din PNRR din cauza neadoptării acestei legi și ar fi existat timpul necesar pentru dezbatere, aș fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare”, a transmis Nicușor Dan.
Președintele a subliniat că România „nu își permite să nu acceseze aceste fonduri” și că nu poate accepta „o nouă lovitură adusă credibilității României în plan extern”.
Legea a fost adoptată de Senat pe 26 august, cu 106 voturi pentru și 19 împotrivă, după un parcurs legislativ tensionat. Adoptarea ei reprezintă îndeplinirea unui jalon din PNRR de care sunt legate aproximativ 770 de milioane de euro.
Miza politică a legii a fost amplificată de amendamentul introdus în Parlament, denumit în spațiul public „amendamentul Fritz”, care prevede încetarea de drept, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, a funcției sau mandatului persoanelor pentru care a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate ori un conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noilor prevederi și pentru care nu s-a împlinit termenul legal de interdicție.
Prevederea îl vizează direct pe liderul USR și primarul Timișoarei, Dominic Fritz, care a pierdut definitiv în luna iunie procesul cu Agenția Națională de Integritate privind un conflict de interese. Curtea Constituțională a declarat amendamentul constituțional pe 17 august.
Controversa a depășit însă granițele politicii interne. Liderii grupurilor PPE și Renew Europe din Parlamentul European au solicitat Comisiei Europene să verifice compatibilitatea legii cu principiile statului de drept și cu legislația europeană, invocând inclusiv problema aplicării noilor sancțiuni unor situații constatate înainte de intrarea în vigoare a legii. Comisia Europeană a confirmat primirea solicitării și a precizat că va evalua legea în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată a României din PNRR.
În România, USR a cerut înlocuirea formei actuale a legii cu un proiect care să nu includă prevederea referitoare la încetarea mandatelor pentru incompatibilități sau conflicte de interese constatate anterior intrării în vigoare a noii legislații. Premierul Ilie Bolojan a susținut însă adoptarea legii în forma actuală, argumentând că România nu își poate permite pierderea fondurilor din PNRR.
Nicușor Dan a cerut Parlamentului ca, în sesiunea de toamnă, să reia și să aprofundeze dezbaterile asupra Legii integrității, astfel încât aceasta să fie „dincolo de orice suspiciuni și interpretări”.
„Integritatea este un subiect mult prea important pentru societate și trebuie transpus într-o lege aflată dincolo de orice suspiciuni și interpretări”, a transmis președintele.
