Legea privind integritatea va fi evaluată de Comisia Europeană în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență, care nu a fost încă depusă de autoritățile române, a precizat executivul european într-un răspuns pentru Agerpres.
Comisia Europeană a transmis că serviciile sale sunt în discuții tehnice cu autoritățile române pentru a sprijini implementarea PNRR până la termenul-limită de 31 august 2026.
Precizările Comisiei vin în contextul în care președintele Grupului Popularilor Europeni din Parlamentul European, Manfred Weber, și președinta grupului Renew Europe, Valérie Hayer, i-au transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care reclamă „îngrijorări serioase” privind statul de drept în România și cer intervenția urgentă a executivului european.
Cei doi lideri europeni susțin că modificările aduse de Parlamentul României legislației privind integritatea, despre care afirmă că îl vizează direct pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, ridică probleme în raport cu Constituția României, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și dreptul Uniunii Europene.
Weber și Hayer avertizează, totodată, asupra riscului ca plata a 770 de milioane de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență să contribuie, „în mod neintenționat, la subminarea democrației românești”.
„Sub pretextul îndeplinirii unui jalon de reformă din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, Parlamentul României a introdus o măsură care încalcă în mod direct dreptul Uniunii și constituie un regres grav pentru statul de drept în România”, se arată în scrisoare.
Cei doi lideri de grupuri politice din Parlamentul European solicită Comisiei să precizeze că plata fondurilor din MRR este condiționată de implementarea reformelor în conformitate cu principiile statului de drept, dreptul UE, standardele europene privind drepturile omului și recomandările Comisiei de la Veneția.
„Considerăm că un astfel de semnal din partea Comisiei ar oferi Parlamentului României un stimulent decisiv pentru a-și reconsidera poziția, evitând astfel riscul pierderii celor 770 de milioane de euro din granturile UE și contribuind la finalizarea cu succes a reformelor din cadrul MRR în România”, subliniază Weber și Hayer.
Cei doi au atras atenția că timpul este foarte scurt și au solicitat un răspuns cât mai rapid din partea Comisiei Europene.
