În urma unei cooperări strânse între Comisia Europeană și autoritățile române, s-a ajuns la un acord privind lansarea în România, vineri, 17 martie, a unui proiect pilot pentru gestionarea migrației. Proiectul pilot prevede punerea în aplicare de către România a mai multor instrumente în domeniul azilului, al returnărilor, al gestionării frontierelor și al cooperării internaționale, pe baza bunelor practici românești în aceste domenii.

Proiectul-pilot va fi pus în aplicare cu un sprijin operațional, tehnic și financiar puternic din partea Comisiei și a principalelor agenții UE din domeniul afacerilor interne (Agenția Europeană pentru Azil, Europol și Frontex).

„Acesta este un rezultat concret și important al angajamentului și sprijinului la nivel înalt al României pentru o soluție durabilă de gestionare a migrației la nivelul UE, pe baza rezultatelor sale solide în gestionarea migrației. România, prin poziția sa geografică strategică, care se învecinează cu Serbia, Ucraina și Moldova, joacă un rol-cheie în securizarea frontierei noastre externe comune, contribuind în mod eficient la gestionarea migrației și la asigurarea unui nivel ridicat de securitate”, transmite Comisia Europeană.

Citiți și 

Surse politice: În România nu vor fi construite garduri la frontiere. Proiectul-pilot cu Comisia Europeană va fi unul de bune practici pentru a arăta cum sunt protejate granițele

Klaus Iohannis, la summitul UE: România nu este parte a niciunei rute de migrație. Vom lucra cu Comisia la un proiect pilot pentru a disemina bunele noastre practici în securizarea frontierelor UE

„Doresc să mulțumesc călduros României pentru că a acceptat să prezinte la nivel european cele mai bune practici privind procedurile rapide de azil și de returnare, bazându-se pe bunele sale practici și pe cooperarea solidă cu țările vecine. Prin acest proiect pilot, România aduce o contribuție extrem de valoroasă la efortul comun la nivel european de a gestiona provocările legate de migrație într-un mod eficient, comun și unitar. Comisia va acorda întregul său sprijin”, a declarat Ylva Johansson, comisarul pentru afaceri interne.

„Am decis să ne alăturăm acestui proiect ca un semnal al angajamentului profund al României și al contribuției substanțiale la punerea în aplicare a concluziilor Consiliului European. Mai ales în aceste vremuri dificile, acordul nostru de astăzi arată încă o dată că România acționează într-un spirit de solidaritate și responsabilitate la nivelul UE și continuă să joace un rol activ în elaborarea de soluții comune în materie de migrație și de gestionare a frontierelor, bazându-se pe cele mai bune practici ale României în aceste domenii. Am decis să lucrăm împreună – România, Comisia Europeană și agențiile UE – pentru a consolida în continuare instrumentele noastre operaționale pentru gestionarea frontierelor externe și a migrației și, astfel, pentru a stimula în continuare eforturi sporite în întreaga UE”, a declarat Lucian Bode, ministrul român al afacerilor interne.

Pentru a aborda provocările actuale în materie de migrație, scrisoarea președintelui Comisiei din 26 ianuarie și liderii din UE reuniți în Consiliul European din 9-10 februarie 2023, au solicitat punerea în aplicare a unor acțiuni operaționale-cheie în domeniul protecției frontierelor, al azilului și al returnării. Una dintre acțiunile operaționale vizate prevede înființarea de proiecte pilot pentru proceduri rapide de azil și de returnare în statele membre interesate.

La Consiliul European dedicat migrației, președintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea definirii unor măsuri cât mai concrete, operaţionale care să răspundă provocărilor în materie de migraţie ilegală, exprimând, în acest sens. deschiderea României de a lucra cu Comisia Europeană la un proiect-pilot pentru a contribui „cu experienţa recunoscută în securizarea frontierei externe şi combaterea migraţiei ilegale, deşi ţara noastră nu este parte a niciunei rute de migraţie şi nici sursă de mişcări secundare”. Totodată, șeful statului a cerut ca tema migrației să nu fie legată de extinderea spațiului Schengen, invocată de Austria în mod incorect ca argument pentru votul său, din decembrie anul trecut, împotriva aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație.

Uniunea Europeană și NATO și-au unit joi forțele pentru a intensifica cooperarea existentă între cele două organizații prin lansarea unui grup operativ UE-NATO privind reziliența infrastructurilor critice, în vederea consolidării securității comune, a anunțat joi Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acest grup operativ a fost anunțat în comun de președintele Ursula von der Leyen și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la 11 ianuarie 2023.

“Provocările la adresa securității și rezilienței Uniunii Europene devin din ce în ce mai complexe și mai dinamice. O serie de actori ne testează în mod constant reziliența, încercând să exploateze deschiderea, interdependența și conectivitatea societăților și economiilor noastre. Utilizarea energiei ca armă și actele de sabotaj împotriva gazoductelor Nord Stream au condus la o atenție sporită pentru asigurarea rezilienței infrastructurii noastre critice. În acest context, este esențial ca atât UE, cât și NATO să sprijine eforturile de consolidare a rezilienței naționale și colective împotriva amenințărilor la adresa infrastructurii noastre critice”, arată sursa citată.

Cu ocazia zilei acestei lansări, Ursula von der Leyen a declarat că “trebuie să consolidăm reziliența infrastructurii noastre critice pentru a fi întotdeauna pregătiți”.

“Astăzi am lansat cu succes prima reuniune a Grupului operativ pentru infrastructuri critice reziliente. Experți de rang înalt din cadrul UE și NATO vor lucra împreună pentru a identifica principalele amenințări la adresa infrastructurii noastre critice și pentru a elabora răspunsuri”, a continuat ea.

UE și NATO vor face schimb de bune practici, vor spori gradul de cunoaștere comună a situației, vor elabora principii-cheie pentru a îmbunătăți reziliența, inclusiv măsuri de atenuare și acțiuni de remediere. În această etapă, grupul operativ va acoperi patru sectoare: energie, infrastructură digitală, transporturi și spațiu. Grupul operativ este format din personal al UE și al NATO și va fi înființat în cadrul dialogului structurat UE-NATO privind reziliența.

Numai lucrând împreună putem contracara pe cei care încearcă să ne submineze securitatea și ne putem asigura că infrastructura noastră critică rămâne robustă și fiabilă în fața amenințărilor în evoluție, conchide sursa citată.

Astăzi, 16 martie, în cadrul Forumului Orașelor, Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a lansat Inițiativa Urbană Europeană (EUI), care are ca scop creșterea inovării și îmbunătățirea calității investițiilor în zonele urbane.

EUI va lansa mai multe cereri de proiecte de inovare urbană și va sprijini, printre altele, schimbul de capacități și de cunoștințe privind dezvoltarea urbană durabilă.

„Aproape 72% dintre europeni trăiesc în orașe, localități și zone suburbane care se confruntă cu provocări precum șomajul, migrația, demografia, poluarea. Sprijinul acordat orașelor prin politica de coeziune a fost consolidat pe parcursul anului, cel puțin 8% din alocarea din Fondul European de Dezvoltare Regională în cadrul acestei perioade de programare 2021-2027 va fi direcționată către orașe. Inițiativa Urbană Europeană va oferi părților interesate din mediul urban oportunitatea de a-și îmbunătăți capacitățile și de a accesa direct fondurile pentru inovare în vederea dezvoltării inteligente, durabile și echitabile a orașelor noastre”, a declarat comisarul european Elisa Ferreira.

EUI a lansat deja o primă cerere de propuneri în octombrie 2022 în sprijinul Noului Bauhaus European, care s-a încheiat recent, cu 99 de candidaturi din 21 de state membre. Câștigătorii vor fi anunțați în luna iunie.

O a doua cerere de propuneri pentru acțiuni urbane inovatoare va fi publicată în mai 2023, cu un buget de 120 milioane de euro pentru proiecte de ecologizare a orașelor, de asigurare a unui turism durabil și de valorificare a talentelor.

Cu un buget de 450 milioane de euro în perioada 2021-2027, EUI se bazează pe realizările pozitive ale acțiunilor urbane inovatoare, care au sprijinit 86 de proiecte cu 372 milioane de euro în perioada 2014-2020 în întreaga UE.