Comisia Europeană propune un plan în cinci puncte pentru a preveni, a anticipa și a gestiona sosirile ilegale bruște și masive de migranți. Potrivit comunicatului oficial, planul urmărește să consolideze reziliența și securitatea frontierelor externe ale UE.
Uniunea Europeană dispune de un cadru cuprinzător și rezilient pentru gestionarea migrației – și unul care a dat rezultate clare, trecerile ilegale ale frontierei situându-se la cel mai scăzut nivel din 2021. Cu toate acestea, evenimentele recente au pus la încercare frontierele UE, de la frontierele estice până la țărmurile Mediteranei. Criza din această vară din Ceuta a arătat cât de repede se pot acumula sosiri bruște și masive la frontierele externe ale UE și pot duce la situații de urgență.
După cum a subliniat președinta Comisie Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său privind starea Uniunii, evenimentele din această vară arată că instrumentele noastre trebuie să evolueze – în special pentru situații de urgență.
Astfel de situații amenință securitatea și unitatea noastră comună și duc la pierderi inacceptabile de vieți omenești. Protecția frontierelor externe ale UE este o responsabilitate europeană comună. Un răspuns european comun, o acțiune unită și solidaritatea sunt esențiale.
Ca răspuns la evenimentele din Ceuta, președinta von der Leyen a stabilit cinci domenii-cheie pentru a orienta acțiunea UE. Pe baza Strategiei europene privind azilul și migrația din ianuarie 2026, Comisia stabilește acum calea de urmat în aceste cinci domenii, cu acțiuni-cheie pentru diferiți actori, extinzând instrumentele și cadrele existente și creând altele noi, după caz:
- Intensificarea cooperării cu țările partenere pentru a preveni migrația ilegală
O cooperare mai strânsă cu țările partenere, inclusiv în ceea ce privește monitorizarea, alerta timpurie și schimbul de informații, este esențială pentru reducerea migrației ilegale. Domeniile prioritare includ:
- abordarea cauzelor profunde ale migrației ilegale cu țările partenere, crearea de oportunități semnificative pentru persoanele din țările lor de origine, cu o nouă inițiativă mediteraneeană privind competențele și locurile de muncă pentru tineri și elaborarea de noi birouri de acces pentru a promova mobilitatea legală și sigură către UE;
- o puternică dimensiune de gestionare a crizelor în cadrul parteneriatelor noi și existente, cu mecanisme și protocoale eficiente de alertă timpurie;
- o cooperare mai strânsă între Frontex, Europol și Eurojust și țările partenere, pentru a îmbunătăți schimbul de informații, analizele riscurilor și amenințărilor, precum și informațiile privind tendințele și rutele de migrație;
- Dezvoltarea centrelor de coordonare ale Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR) cu țările partenere pentru a consolida schimbul de informații prefrontaliere și evaluarea riscurilor.
- Consolidarea frontierelor externe ale UE
Deși protecția frontierelor externe ale UE este în primul rând o responsabilitate a statelor membre, UE își va intensifica sprijinul pentru a descuraja și a răspunde la viitoarele situații de urgență sau crize, inclusiv prin:
- să lucreze la un nou cadru european de răspuns în situații de urgență pentru a proteja securitatea frontierelor UE în orice moment, în special în scenariile în care mișcările de masă sunt proiectate și folosite ca armă, astfel cum a anunțat președinta von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii;
- O propunere a Comisiei de consolidare a mandatului Frontex, inclusiv printr-un corp permanent consolidat pentru desfășurarea imediată a personalului și a echipamentelor, un rol mai important în returnări, o cooperare mai strânsă cu țările partenere și o capacitate puternică de monitorizare a frontierelor externe și a zonelor prefrontaliere.
- Sprijin specific acordat statelor membre pentru consolidarea segmentelor sensibile ale frontierelor externe ale UE.
- Acordarea de sprijin prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii, la cererea statelor membre.
- Îmbunătățirea monitorizării, a conștientizării situației și a sistemelor de alertă timpurie
Pentru a evita crizele viitoare și pentru a îmbunătăți monitorizarea și conștientizarea situației, planul stabilește următoarele acțiuni-cheie:
- propunerea de a consolida mandatul Frontex pentru a-i permite să efectueze monitorizarea platformelor de comunicare socială pentru o mai bună conștientizare a situației și sprijin operațional în contextul gestionării frontierelor externe;
- statele membre ar trebui să furnizeze în timp util informații relevante Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR) și să raporteze imediat evoluțiile cu impact asupra frontierelor externe ale UE;
- furnizarea de răspunsuri flexibile la tendințele emergente în materie de migrație, la modelele în evoluție și la răspândirea rapidă a dezinformării și a informării greșite prin intermediul inițiativelor de reacție rapidă ale Alianței mondiale (GARRI);
- Dezvoltarea unui cadru flexibil pentru utilizarea deplină a instrumentelor disponibile în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale pentru a răspunde crizelor și incidentelor, cu noi protocoale pentru a asigura cooperarea structurată și imediată și schimbul de informații cu platformele online foarte mari, motoarele de căutare și autoritățile naționale.
- Noi parteneriate digitale cu țările partenere pentru a detecta conținutul online care alimentează migrația ilegală și pentru a răspunde la acesta;
- Destructurarea rețelelor de introducere ilegală de migranți și de trafic de migranți
Combaterea eficace a migrației ilegale necesită destructurarea rețelelor de introducere ilegală de migranți și de trafic de persoane din spatele acesteia. Se vor intensifica eforturile în următoarele domenii:
- Consiliul ar trebui să adopte rapid regimul de sancțiuni propus, care va permite UE să impună înghețarea activelor și interdicții de călătorie împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți;
- Parlamentul să convină de urgență asupra poziției de negociere cu privire la Directiva revizuită privind facilitarea, care modernizează cadrul UE de combatere a introducerii ilegale de migranți, urmată de negocieri interinstituționale rapide; colegiuitorii să intensifice negocierile interinstituționale privind noul mandat al Europol;
- consolidarea cooperării cu platformele online, inclusiv în cadrul Forumului UE pentru internet, precum și cu instituțiile financiare și prestatorii de servicii de plată digitale, pentru a se asigura că acestea pot detecta activitățile de introducere ilegală de migranți online și pentru a sprijini statele membre în identificarea, urmărirea și detectarea fluxurilor financiare ilicite;
- Consolidarea în continuare a Centrului european de combatere a introducerii ilegale de migranți al Europol.
- Consolidarea returnărilor
Gestionarea eficace a migrației depinde de un sistem comun al UE pentru returnări rapide și de capacitatea țărilor partenere de a gestiona ele însele returnările. Pentru a consolida acest lucru, este nevoie de:
- consolidarea cooperării cu țările terțe în materie de readmisie, utilizând toate instrumentele, instrumentele și politicile disponibile pentru a promova o mai bună cooperare, inclusiv comerțul, cooperarea pentru dezvoltare și vizele;
- consolidarea rolului Frontex în ceea ce privește returnările resortisanților țărilor terțe care nu au drept de ședere în UE;
- Statele membre trebuie, de asemenea, să pună în aplicare noul Regulament privind returnarea și procedura de returnare la frontieră și să utilizeze pe scară mai largă sprijinul Frontex care este deja disponibil pentru returnare, readmisie și reintegrare;
- Creșterea eficacității returnării și reducerea sarcinii administrative prin digitalizarea procedurilor.
„O Europă mai puternică începe cu frontiere externe mai puternice. Prin utilizarea unor instrumente digitale sigure, a unui schimb de date mai bun și a unor tehnologii mai inteligente, sprijinim autoritățile noastre de frontieră să gestioneze migrația într-un mod mai eficace, să combată criminalitatea transfrontalieră și să asigure securitatea frontierelor noastre externe”, a declarat Henna Virkkunen, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene.
Planul în 5 puncte va fi prezentat statelor membre în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 1-2 octombrie 2026. Abordarea provocărilor identificate necesită acțiuni comune din partea statelor membre, a agențiilor JAI și a Comisiei, iar acest plan în 5 puncte va fi realizat în mod coordonat de către toate statele membre.
