Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a lansat, ieri, 24 septembrie, un proiect important în ceea ce privește eficiența energetică a clădirilor, un domeniu cheie al sustenabilității din România. În parteneriat cu Asociația Română pentru Dezvoltare Locală Durabilă (ARDLD) a fost prezentată, la Palatul Victoria, seria de conferințe Building our Sustainable Future – soluții sustenabile pentru mediul construit, proiect ce oferă soluții tuturor celor interesați de aplicarea standardelor europene în această arie a dezvoltării durabile. 

Potrivit Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, scopul proiectului este acela de a agrega masa critică de competență necesară pentru schimbarea paradigmei în felul în care se proiectează și se construiesc clădirile pe teritoriul țării. Totodată vor fi identificate soluții prin care mediul construit poate fi transformat în așa fel încât să devină parte integrantă a unui viitor sustenabil.

Coordonatorul departamentului, consilierul de stat László Borbély a subliniat faptul că punerea în practică a celor cuprinse în noul proiect necesită o schimbare de mentalitate, iar pentru ca aceasta să se realizeze, este nevoie de soluții viabile: „În 2006, în calitate de ministru, am inițiat un proiect de izolare termică a clădirilor, iar evoluția domeniului până în acest moment este una spectaculoasă, drept care, în 2023, am avut onoarea de a fi nominalizat de mediului privat din România la premiul Forumului pentru Eficiență Energetică din Europa Centrală și de Est, la Bratislava” – a mai adăugat consilierul de stat. 

Secretarul general al Guvernului, Mircea Abrudean, a menționat în cadrul evenimentului că autoritățile române, împreună cu sectorul privat și societatea civilă, au „responsabilitatea de a construi astăzi orașele de mâine, orașe care să fie sustenabile, reziliente și prietenoase cu mediul”: „Proiectarea de clădiri verzi, promovarea tehnologiilor inteligente și reutilizarea materialelor sunt pași esențiali pentru a transforma mediul construit într-unul sustenabil. La fel de importante sunt colaborarea dintre Guvern, sectorul privat și societatea civilă, precum și investițiile în cercetare și educație care pot stimula dezvoltarea de soluții inovatoare, alături de reglementări clare.”

În încheiere, Mircea Abrudean a felicitat Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și pe domnul consilier de stat Laszlo Borbely pentru această inițiativă: „Cred că este foarte important ca semnalul nevoii de a identifica soluții pentru mediul construit către un viitor sustenabil să plece de la Centrul Guvernului“.

Lucian Rusu, secretarul general adjunct al Guvernului, a participat ieri la o nouă ședință a Comitetului de coordonare pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale de renovare pe termen lung, prilej cu care a reiterat importanța reducerii amprentei de carbon prin îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor. 

„Am discutat astăzi cu reprezentanții celorlalte ministere despre urgentarea sprijinirii renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale. Este impotant că avem ocazia să renovăm clădiri vechi, cu pierderi mari de energie, în unele mai eficiente și sustenabile. Este esențial să ne concentrăm pe îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și pe reducerea amprentei de carbon, având în vedere importanța acestui demers pentru viitorul României”, a transmis Lucian Rusu într-o postare a Secretariatului General al Guvernului postată pe pagina de Facebook. 

Comitetul, format din reprezentanți ai Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene și Ministerul Finanţelor, este înființat ca parte a implementării Strategiei naționale de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice cât și private și transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonat până în 2050.

Strategia de renovare are ca obiectiv principal îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor existente, reducerea consumului de energie și emisiilor de carbon, și extinderea utilizării surselor regenerabile de energie în clădiri. În plus, strategia urmărește să îmbunătățească siguranța clădirilor și calitatea arhitecturală. Planul include valori țintă orientative pentru anii 2030, 2040 și 2050, contribuind la atingerea obiectivelor de eficiență energetică stabilite de Uniunea Europeană. Până în 2030, se estimează că vor fi necesare investiții de aproximativ 5 miliarde de euro, finanțate din bugetul de stat și fonduri europene.

Alexandra Maria Bocșe, consilier prezidențial, a participat la reuniunea plenară din iulie a Comitetului Interministerial privind Schimbările Climatice, CISC,  prilej cu care a prezentat măsurile Administrației Prezidențiale privind provocările meteorologice din această vară, dar și cu privire la combaterea schimbărilor climatice. 

Administrația prezidențială recomandă alinierea investițiilor din fonduri europene cu obiectivele climatice naționale. De asemenea, „necesitatea de a asuma și de a implementa măsuri de adaptare la schimbările climatice care vor duce la locuințe, infrastructură de transport și energetică, precum și o agricultură mai rezistente la schimbările climatice și mai puțin expuse la pagube”.

O altă măsură reamintită de Adminstrația prezidențială se referă la implicarea adițională a mediului academic și de cercetarea în formularea politicilor publice referitoare la schimbările climatice. 

„Dezvoltarea seturilor de date relevante pentru politicile climatice și a platformelor dedicate creșterii accesului la astfel de date, inclusiv referitoare la riscurile asociate schimbărilor climatice”, a mai fost recomandarea făcută de Administrația Prezidențială.