Ca parte a angajamentului de lungă durată al UE de a sprijini palestinienii aflați în dificultate și având în vedere ultimele evoluții din regiune, Comisia Europeană a anunțat astăzi un nou pachet de asistență pentru Gaza în valoare de 120 de milioane de euro. Astfel, asistența umanitară totală a UE pentru Gaza se ridică la peste 450 de milioane de euro începând din 2023, informează comunicatul oficial.

De asemenea, Uniunea Europeană continuă să colaboreze cu partenerii de pe teren pentru a se asigura că ajutorul ajunge rapid la cei care au nevoie.

„Acordul de încetare a focului și de eliberare a ostaticilor oferă speranța de care regiunea avea nevoie cu disperare. Dar situația umanitară rămâne sumbră în Gaza. Europa va direcționa un ajutor de 120 de milioane euro în 2025, alături de tone de bunuri esențiale, pentru a continua să sprijine palestinienii”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. 

Pachetul va include:

• asistență alimentară pentru a aborda insecuritatea alimentară acută și malnutriția;
• asistență medicală pentru a sprijini funcționarea unităților medicale și pentru a furniza materiale medicale;
• sprijin pentru apă, canalizare și igienă pentru a permite accesul la servicii de apă și canalizare;
• asistență pentru adăposturi, pentru a oferi cazare sigură și securizată celor care au fost strămutați;
• asistență în materie de protecție pentru a sprijini siguranța și demnitatea populațiilor vulnerabile.

Uniunea Europeană va colabora îndeaproape cu agențiile ONU și cu alte organizații umanitare partenere pentru a asigura furnizarea rapidă a asistenței.

Hamas și Israel au convenit miercuri, la Doha, asupra unui acord de încetare a focului, a anunțat Qatarul, în timp ce Statele Unite, prin președintele în exercițiu Joe Biden și președintele ales Donald Trump, Uniunea Europeană și Marea Britanie s-au grăbit să salute acordul care urmează să intre în vigoare duminică, 19 ianuarie, și care va dura 42 de zile.

Uniunea Europeană „a salutat” miercuri anunțarea unui acord de armistițiu între Israel și Hamas, după mai bine de 15 luni de război.

“Salut acordul de încetare a focului și acordul privind ostaticii între Israel și Hamas, care vor aduce un răgaz atât de necesar celor afectați de acest conflict devastator”, a declarat comisarul european Dubravka Suica pe platforma X.

Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, responsabilă pentru portofoliul oameni, competențe și pregătire, a discutat la Bruxelles despre modul în care „Uniunea Competențelor” – pachetul de măsuri pe care îl va prezenta public în luna martie – va ajuta tinerii din învățământul profesional să beneficieze de aceleași oportunități de care se bucură și studenții care urmează o facultate.

Pe pagina sa de Facebook, Roxana Mînzatu a împărtășit povestea lui Stefan Mißbach, un tânăr de 25 de ani din Germania, care a câștigat medalia de aur la competiția mondială de abilități din 2022, pentru competențele sale în tehnologia auto.

„Stefan a obținut deja calificarea de mecanic auto și se ocupă de repararea mașinilor vechi – o mică afacere a familiei sale, o afacere în care lucrează oameni din multe generații. Ce este interesant în povestea lui Ștefan este că el a ales să-și vadă visul împlinit optând, de la bun început, să urmeze cea mai bună școală tehnică profesională în domeniul tehnologiilor auto”, a explicat Roxana Mînzatu.

Mai mult, aceasta a precizat că Uniunea Europeană va sprijini tinerii care își doresc să urmeze învățământul profesional și vor să atingă excelența în meseria lor.

„Talentul lor este indispensabil pentru ca Europa să fie competitivă. Învățământul profesional și tehnic, bazat pe vocație, este de prim rang în Europa, nu este o variantă de rezervă. Cred în valoarea și reputația acestui de tip de formare”, a subliniat vicepreședintele executiv al Comisiei Europene..

Consultarea de miercuri privind „Uniunea Competențelor” a fost a doua, după cea de luni, care a implicat actori cheie din sectorul educației școlare.

Citiți și: Roxana Mînzatu va conduce demersurile de pregătire a inițiativelor CE privind competențele, locurile de muncă și drepturile sociale, de la cârma unuia dintre cele 14 grupuri de proiect create la nivelul instituției

O Uniune a competențelor va însemna instrumente ambițioase care vor ajuta tinerii să-și dezvolte abilitățile de care au nevoie pentru a reuși în viață și în carierele lor viitoare; vor face învățământul mai atractiv prin îmbunătățirea condițiilor de muncă, a evoluției în carieră și prin sprijinirea profesorilor să țină pasul cu schimbările din profesie; dar vor dezvolta și cultiva talente pentru a se asigura că Europa rămâne un lider în materie de idei, tehnologii și inovații noi.

Reamintim că săptămâna trecuta, comisarul european Roxana Mînzatu a avut o serie de întâlniri cu Joseph Garrell, președintele Asociației Universităților Europene (EUA), și cu Jan Palmowski, secretarul general al Alianței Universităților Europene de Cercetare Intensivă, ca parte a eforturilor sale de pregătire a Uniunii Competențelor.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este laureata pentru anul 2025 al Premiului internațional „Carol cel Mare” al orașului Aachen, „în semn de recunoaștere a serviciilor sale pentru unitatea statelor membre”, potrivit https Karlspreis.de. 

„În semn de recunoaștere a serviciilor sale pentru unitatea statelor membre, pentru limitarea pandemiei, pentru unitatea determinării Uniunii de a se apăra împotriva Rusiei – și pentru impulsul dat Green Deal, pe de o parte, și, pe de altă parte, pentru a o încuraja în fața provocărilor care o așteaptă, Consiliul de administrație al Societății pentru conferirea Premiului Internațional Charlemagne din Aachen a ales, prin premiul 2025, să o onoreze pe președinta Comisiei Europene, Dr. Ursula von der Leyen”, a informat Consiliul de administrație în decizia sa.

Consiliul de adminstrație al Societății pentru conferirea Premiului Internațional Charlemagne din Aachen susține că Ursula von der Leyen este cea care poate face auzită vocea Europei de scena globală: „Ordinea mondială se schimbă, iar Europa trebuie să reacționeze. Ursula von der Leyen este persoana al cărei rol este să facă față – și să îndeplinească – această provocare strategică pentru Uniunea Europeană. Ea personifică Europa. Ea este vocea puternică a Europei pe scena mondială. Ea este cea care are puterea de a reprezenta interesele Europei și ale aliaților săi în aceste momente istorice. Și – datorită recunoașterii pe care a dobândit-o în exercitarea funcției – este dotată cu competențele necesare pentru a face față provocărilor actuale și viitoare.”

Dieser Preis berührt mich tief.

Denn der Karlspreis trägt Europa im Herzen, unser verlässlicher Anker in bewegten Zeiten.

Großen Dank im Namen aller, die an unser Europa glauben, lieber @KarlspreisAC! https://t.co/g1KyVgWxZ7

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) January 15, 2025

Premiul Charlemagne recompensează activitatea excepțională desfășurată în slujba unității europene. Conform statutului său, acesta este acordat unor personalități sau organisme publice “care se disting prin activitatea lor remarcabilă în favoarea unității europene sau a cooperării între statele sale”. Contribuția, după cum a subliniat Kurt Pfeiffer, fondatorul acestei distincții, poate fi ”realizată în domeniile literaturii, științei, economiei sau politicii”.

Premiul Charlemagne a devenit rapid o distincție acordată cu preponderență oamenilor politici. În consecință, politicienii domină lunga listă de laureați. Aceștia sunt oamenii care lucrează cel mai des pentru integrare – și care sunt capabili să exercite o influență politică.

Lista acestora reflectă în mod clar procesul de unificare. Părinții fondatori ai Uniunii Europene  – Jean Monnet (1953) şi Robert Schuman (1958) – se numără printre laureați, alături de arhitecți importanți ai UE, precum și de promotorii extinderilor inițiale și de reprezentanții mișcării democratice din Europa Centrală și de Est, printre ei aflându-se și președintele Klaus Iohannis (2020).

În 1969, premiul a fost acordat pentru prima dată unei instituții europene – Comisia Comunității Europene – și nu unei persoane. În 1981, Simone Veil a fost prima femeie care a primit Premiul Charlemagne, iar în 1982, Juan Carlos I a fost primul laureat care provenea din rândul regalității europene. Singurul ”Premiul Charlemagne extraordinar” a fost acordat Papei Ioan Paul al II-lea în 2004.

De la înființarea sa, premierul nu a fost acordat în zece ocazii, cu precădere în anii ’60 și ’70, când Consiliul de administrația nu a fost dispus să treacă cu vederea stagnarea procesului de unificare europeană prin nominalizarea unui candidat de rang secund.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și poporul ucrainean au fost laureații Premiului Carol cel Mare pentru anul 2023 (Charlemagne – Karlspreis). 

De asemenea, reamintim că în anul 2020, președintele Klaus Iohannis a fost laurat al Premiului Carol cel Mare.