Connect with us

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș dă asigurări: Eurodeputații USR PLUS îi vor trata în mod egal pe candidații României și Franței pentru Comisia Europeană

Published

on

© PE Multimedia Center

Liderul grupului Renew din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a anunțat joi, într-un mesaj pe Facebook, că europarlamentarii USR-PLUS vor trata la fel toți candidații nominalizați pentru funcțiile de comisari europeni care au probleme de integritate, inclusiv candidatul francez.

„Pentru că în spațiul public din România au apărut numeroase întrebări și opinii legate de poziția europarlamentarilor Alianței USR PLUS față de candidaturile la posturile de comisari europeni, facem următoarele precizări:

1. Europarlamentarii USR PLUS îi vor trata în mod egal pe toți candidații. Și pe cel român, și pe cel francez, și pe oricare alt candidat pentru un post de comisar european. Vom folosi aceleași criterii de evaluare: raportarea la valorile Uniunii Europene și angajamentul de a respecta aceste valori, integritatea candidatului și posibilele conflicte de interese.
2. În cazul Rovanei Plumb au apărut deja puncte de vedere ale europarlamentarilor USR PLUS, pentru că activitatea doamnei Plumb ne este cunoscută de mai mult timp. Atât poziționarea ei în raport cu valorile europene, cât și problemele de integritate au fost dezvăluite pe larg de presa din România. În cazurile celorlalți candidați la posturile de comisari europeni, vom solicita același tip de informații pentru a putea judeca cu egală măsură.”, a scris Dacian Cioloș.

Precizările lui Cioloș survin după ce o parte din comisarii desemnați în Comisia von der Leyen, alături de câteva dintre portofoliile alocate, au stârnit nemulțumiri în rândul eurodeputaților.

Controverse planează asupra comisarului Sylvie Goulard din partea Franței, în contextul unei anchete a justiției franceze și a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) privind un dosar referitor la angajări fictive în cadrul cabinetului său de eurodeputat. Goulard a fost membru al Parlamentului European în perioada 2009-2017, în grupul ALDE, acum Renew Europe, condus de Dacian Cioloș și în cadrul căruia delegația USR PLUS reprezintă a treia cea mai mare delegație.

Poliţia judiciară din Franţa a audiat-o marţi pe Sylvie Goulard, viitor comisar european pentru piaţa internă, în dosarul angajărilor fictive, a declarat agenţiei France Presse o sursă apropiată de anchetă.

Goulard a fost audiată la Oficiul Central de Combatere a Corupţiei şi a Infracţiunilor Financiare şi Fiscale din Nanterre, în regiunea pariziană, a precizat sursa.

Sylvie Goulard a fost desemnată oficial marţi în Comisia Europeană de preşedinta Ursula von der Leyen, odată cu alţi 26 de comisari. Portofoliul ei urmează să acopere politica industrială, piaţa unică digitală, industria de apărare şi spaţială.

Goulard a fost nominalizată ca reprezentantă a Franţei în CE de preşedintele Emmanuel Macron în ciuda suspiciunilor că a fost implicată în angajări fictive, ca eurodeputată din partea partidului de centru Modem în perioada 2009-2017. Ca urmare a scandalului, în 2017, ea a demisionat după numai trei luni din funcţia de ministru al apărării în guvernul francez condus de premierul Edouard Philippe.

Care sunt criticile și nemulțumirile privind Comisia von der Leyen?

Principalele nemulțumiri vizează denumirea poziției de vicepreședinte atribuită grecului Margaritis Schinas, cel care ar trebui să se ocupe de ”protejarea stilului de viață european”, o denumire politică care înglobează trei domenii: (1) abilități, educație și integrare, (2) migrație și (3) uniune a securității.

Critici privind această chestiune au venit din partea lui Ska Keller, co-liderul grupului Verzilor din Parlamentul European, lui Claude Moraes, fost președinte al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European, dar și din partea lui Karima Delli, președintele Comisiei pentru transport.

Delli, un eurodeputat francez din partea Verzilor, a precizat că o majoritate a eurodeputaților doresc să îi transmită o scrisoare Ursulei von der Leyen pentru a-i solicita să modifice denumirea portofoliului lui Schinas.

O anchetă OLAF îl vizează și pe Janusz Wojciechowski, comisarul desemnat de Polonia pentru portofoliul agriculturii, pentru cheltuieli pentru deplasări efectuate în perioada când acesta a fost eurodeputat.

Nemulțumiri stârnește și atribuirea portofoliului pentru politica de vecinătate și extindere lui László Trócsányi, fost ministru al justiției în guvernul lui Viktor Orban în ultimii cinci ani, perioadă în care executivul de la Budapesta a intrat în conflict cu Comisia Europeană și cu Parlamentul European pentru derapaje de la statul de drept, culminând cu activarea articolului 7 din Tratatul UE. Deopotrivă în dimensiunea relațiilor cu țările din Balcanii de Vest și cu statele din cadrul Parteneriatului Estic, László Trócsányi este însărcinat de Ursula von der Leyen să se concentreze asupra chestiunii statului de drept în calitate de comisar european pentru politica de vecinătate și extindere.

Următoarea etapă în procesul politic de învestire a viitoarei Comisii Europene este reprezentată de audierile comisarilor desemnați în comisiile relevante portofoliului atribuit acestora. Conform calendarului oficial, interviurile comisiilor parlamentare cu comisarii desemnați vor avea loc în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. În cazul unui rezultat negativ asupra unui candidat, acesta poate fi retras din proces, iar procedurea se reia în cazul țării al cărei candidat este respins.

Finalul procedurii prevede că întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare din 21-24 octombrie.

În final, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

Ursula von der Leyen a fost aleasă președinte al Comisiei Europene în plenul Parlamentului European în luna iulie, cu o majoritate de 383 de voturi pentru, cu nouă voturi peste majoritatea simplă necesară de 374 de voturi.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dacian Cioloș

Parlamentul European va dezbate și va vota o rezoluție privind situația muncitorilor sezonieri din UE, la solicitarea lui Dacian Cioloș, liderul Renew Europe

Published

on

© European Parliament

Parlamentul European va dezbate și va vota în sesiunea plenară din 17-19 iunie o rezoluție propusă de Dacian Cioloș, președinte PLUS și Renew Europe, despre situația muncitorilor sezonieri. Decizia a fost luată joi în Conferința Președinților din PE, care a aprobat ca problemele muncitorilor sezonieri din agricultură, dar și servicii sociale sau turism să fie dezbătute de deputații europeni, informează un comunicat PLUS remis CaleaEuropeană.ro.

Problemele lucrătorilor sezonieri români din Germania au scos la iveală o situație existentă de mai mulți ani în Uniune, dar care nu a fost abordată până acum unitar la nivel european. În condițiile în care nu avem aceleași standarde la nivel european în ceea ce privește condițiile de muncă și condițiile sociale ale lucrătorilor sezonieri, acestea s-au aplicat arbitrar, iar de aici până la abuzuri punctuale a fost doar un pas.

“Este nevoie de norme clare la nivel european privind contractele muncitorilor sezonieri, drepturile lor sociale și condițiile în care își desfășoară munca atât în domeniul agriculturii, cât și al construcțiilor, al turismului și al serviciilor sociale.  Prin urmare, primul pas pe care l-am făcut a fost să solicit o dezbatere în Parlamentul European pe acest subiect pentru a vedea ce putem face și care sunt cele mai bune soluții pentru a rezolva aceste probleme. Rezoluția Parlamentului va trebui să conțină problemele de mobilitate ale muncitorilor, o mai bună coordonare între statele membre, drepturi sociale egale, o implementare mai riguroasă a legislației în vigoare, coordonarea cu partenerii sociali din țările gazdă și necesitatea unor campanii de informare asupra drepturilor pe care acești oameni le au. E nevoie de norme europene clare și de măsuri de protecție și prevenție, dar și de ajutor pentru perioada crizei COVID-19“, a declarat Dacian Cioloș, inițiatorul dezbaterii.

Încă din 30 aprilie, Dragoș Pîslaru, europarlamentar PLUS, a început în comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) a Parlamentului discuții cu privire la muncitorii sezonieri, pornind de la cazul lucrătorilor români în agricultură din Germania. El a cerut audierea comisarului pentru Muncă și Drepturi Sociale, Nicolas Schmit, și a responsabililor Autorității Europene pentru Muncă.

În contextul solicitărilor lui Pîslaru, Comisia pentru muncă și afaceri sociale din Parlamentul European a discutat marți situația generată de presupuse încălcări ale legislației UE privind timpul de muncă, sănătatea și siguranța lucrătorilor transfrontalieri, inclusiv a lucrătorilor din România care lucrează la fermele din Germania, într-o dezbatere cu președinția croată a Consiliului UE, cu comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit și cu directorul executiv interimar al Autorității Europene a Muncii.

În urma informațiilor tulburătoare despre situația precară cu care se pot confrunta sute de mii de lucrători transfrontalieri și sezonieri în UE, europarlamentarii au dezbatut marți cu Consiliul UE, cu Comisia Europeană și cu Autoritatea Europeană a Muncii despre “protejarea drepturilor de muncă, a sănătății și a siguranței acestor lucrători critici în timpul pandemiei”.

“Lucrătorii din România și alte state membre est-europene asigură o forță de muncă vitală la fermele din Germania, Franța și alte state membre și asigură securitatea alimentară în toată Europa“, au transmis eurodeputații înaintea dezbaterii.

Deputații au examinat situația acestor lucrători pentru a determina dacă există măsuri de prevenire a COVID-19 și dacă sunt încălcate drepturile lor cu privire la timpul de lucru, orele suplimentare și plata, încălcându-se astfel legislația UE.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, discuții cu Angela Merkel despre președinția germană a Consiliului UE: Am cerut să legăm aprobarea cheltuirii fondurilor UE de respectarea statului de drept

Published

on

Liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a avut miercuri o discuție cu cancelarul german Angela Merkel, în care a enunțat așteptările pe care grupul politic pe care îl conduce le are de la de la viitoarea președinția germană a Consiliului UE.

E un moment istoric pentru Uniune, iar liderii ei trebuie să se pună de acord rapid asupra ajutorului financiar fără precedent propus de Comisie pentru cetățenii și firmele afectate de criză“, a scris Cioloș, pe Facebook, după o reuniune prin videoconferință a Conferinței Președinților din Parlamentul European cu cancelarul Angela Merkel.

Fostul premier a subliniat că discuțiile au vizat și viitorul buget european și de planul de relansare a economiilor europene.

Nu în ultimul rând, pentru că vorbim de solidaritate europeană și de sume foarte mari, trebuie să ne asigurăm și de faptul că acești bani sunt folosiți în deplin acord cu valorile europene și că nu sunt cheltuiți prost sau furați. Din acest motiv, am cerut să legăm aprobarea cheltuirii acestor bani de respectarea statului de drept și de o justiție independentă în statele membre“, a completat Cioloș.

Videoconferința dintre liderii Parlamentului European și Angela Merkel a avut loc înaintea prezentării de către Comisia Europeană a planului său amplu de redresare a economiei Uniunii Europene. Anterior, Merkel a avut o videoconferință și cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, în care șeful legislativului european a spus că președinția germană la Consiliul UE va avea o contribuție decisivă la reconstrucția și consolidarea Uniunii Europene.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri în plenul Parlamentului European un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual și a unui instrument de redresare economică, menit să alimenteze o relansare a economiei Uniunii după criza coronavirusului. Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “New Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

În ce o privește pe Angela Merkel, cancelarul german a avertizat că negocierile asupra planului de 750 de miliarde de euro vor fi ”dificile” şi nu se vor încheia până la summitul european din iunie, programat pentru 19 iunie.

”Obiectivul ar trebui să fie să găsim suficient timp în toamnă pentru ca parlamentele naţionale şi Parlamentul European să poată discuta” şi planul să intre în vigoare pe 1 ianuarie 2021.

Germania preia la 1 iulie, de la Croația, ștafeta președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, deschizând un nou trio și un nou program de lucru de 18 luni al Consiliului UE formate alături de președințiile pe care Portugalia (1 ianuarie – 30 iunie 2021) și Slovenia (1 iulie – 31 decembrie 2021) le vor asigura anul viitor.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș: Planul de redresare economică a UE este șansa istorică de dezvoltare a României pe care niciun politician nu mai are voie să o rateze

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Planul de relansare economică al Comisiei Europene reprezintă pentru România o șansă istorică de dezvoltare în următorii ani pe care niciun politician de la București nu mai are voie să o rateze, a declarat miercuri liderul Renew Europe în Parlamentul European Dacian Cioloș. Președintele PLUS subliniază că celor aproximativ 33 de miliarde de euro care revin României conform acestui plan li se adaugă și fondurile aferente Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, România având șansa să beneficieze de peste 70 de miliarde de euro.

România va primi aproximativ 33 de miliarde de euro prin intermediul Planului european de relansare post-criză, despre care am vorbit azi în plenul Parlamentului European, felicitând Comisia. Pe lângă aceste fonduri speciale de relansare, țara noastră va beneficia și de peste 40 de miliarde de euro prin intermediul programelor din Cadrul Financiar Multianual, ceea ce face ca fondurile europene disponibile pentru România în următorii 7 ani să se situeze la un nivel fără precedent, de peste 70 de miliarde de euro“, a spus Cioloș, într-o declarație remisă CaleaEuropeană.ro.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri în plenul Parlamentului European un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual și a unui instrument de redresare economică, menit să alimenteze o relansare a economiei Uniunii după criza coronavirusului. Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

“România poate fi între primele șapte state beneficiare ale bugetului european. De data asta, trebuie să ne asigurăm că acești bani ajung în bugetul țării și nu în buzunare nelegitime. Trebuie ca la conducerea țării să avem în următorii ani guvernanți cinstiți, pregătiți și responsabili și o administrație publică puternică, pricepută să pregătească absorbția acestor fonduri cât mai bine și să investească miliardele de euro pe care le vom avea la dispoziție în beneficiul cetățenilor și în economia reală. Trebuie ca politicienii să uite de promisiunile populiste și afacerile făcute pentru interesul propriu și să acționeze pentru binele cetățenilor români! Deciziile care se iau acum la Bruxelles vor șlefui calea Europei pentru următorii 20-30 de ani și, dacă suntem pregătiți, România poate fi printre câștigătorii acestei crize”, a mai declarat Cioloș.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

În plus, pentru a pune la dispoziție fondurile cât mai curând posibil astfel încât să se răspundă celor mai urgente nevoi, Comisia propune modificarea actualului cadru financiar multianual 2014-2020 pentru a se pune la dispoziție fonduri suplimentare în valoare de 11,5 miliarde de euro deja în 2020.

Această finanțare suplimentară va fi direcționată prin intermediul programelor UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu mai târziu de 2058.  Pentru ca acest lucru să se realizeze în mod echitabil și partajat, Comisia propune o serie de resurse proprii noi, care vor proveni din taxarea digitală a giganțiilor IT, taxarea emisiilor poluante sau taxarea activele marilor corporații.

De asemenea, cei 750 de miliarde de euro incluși în instrumentul de redresare vor fi investiți pe trei piloni:

1. Sprijinirea statelor membre pentru a face investiții și reforme

– Prin noul Mecanism pentru redresare și reziliență, în valoare de 560 de miliarde de euro, se va oferi sprijin financiar pentru investițiile și reformele ce vor viza, în special, tranziția către o societate digitală și verde și reziliența economiilor naționale; aceste investiții și reforme vor fi corelate cu obiectivele incluse în semestrul european. Acest mecanism va fi integrat în semestrul european și va avea o facilitate de finanțare de până la 310 miliarde EUR și va putea să ofere până la 250 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Sprijinul va fi pus la dispoziția tuturor statelor membre, dar va fi concentrat în zonele cele mai afectate și acolo unde nevoile în materie de reziliență sunt cele mai mari.

– Ținându-se seama de gravitatea impactului socioeconomic al crizei, în special de nivelul șomajului în rândul tinerilor și de prosperitatea relativă a statelor membre, până în 2022 se va aloca o sumă suplimentară de 55 miliarde de euro din programele actuale ale politicii de coeziune în cadrul noii inițiative REACT-UE

– O propunere de consolidare a Fondului pentru o tranziție justă cu până la 40 de miliarde de euro, pentru a sprijini statele membre în accelerarea tranziției către o neutralitate climatică.

– O consolidare a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală în valoare de 15 miliarde de euro pentru a sprijini zonele rurale să facă modificările structurale necesare în conformitate cu Pactul verde european și să realizeze obiectivele ambițioase ale strategiei în materie de biodiversitate și ale strategiei „de la fermă la consumator”.

2. Relansarea economiei UE prin stimularea investițiilor private

– Noul Instrument de sprijin pentru solvabilitate va mobiliza resurse private pentru a sprijini urgent întreprinderile europene viabile din sectoarele, regiunile și țările cele mai afectate. Acesta poate fi operațional începând cu 2020 și va avea un buget de 31 de miliarde de euro, cu scopul de a debloca 300 de miliarde de euro sub formă de sprijin pentru solvabilitatea întreprinderilor din toate sectoarele economice și de a le pregăti pentru un viitor digital, rezilient și mai curat.

– Suplimentarea cu 15,3 miliarde de euro a bugetului dedicat InvestEU, programul de investiții emblematic al Europei, în vederea mobilizării de investiții private în proiecte din întreaga Uniune.

– Noul Mecanism de investiții strategice, gândit în cadrul InvestEU pentru a genera investiții de până la 150 de miliarde de euro care să sporească reziliența sectoarelor strategice, în special a celor legate de tranziția către o societate digitală și verde, și lanțurile valorice esențiale pe piața internă, datorită unei contribuții de 15 miliarde de euro din instrumentul Next Generation EU.

3. Lecții învățate în urma crizei

– Noul program în domeniul sănătății, EU4Health pentru consolidarea securității sanitare și pregătirea pentru viitoarele crize din acest domeniu, cu un buget de 9,4 miliarde de euro.

– 2 miliarde de euro pentru consolidarea rescEUmecanismul de protecție civilă al Uniunii, care va fi extins și consolidat pentru a spori capacitatea Uniunii de a se pregăti și a răspunde viitoarelor crize.

– Suplimentarea cu 94,4 miliarde de euro a programului Orizont Europa, care va fi consolidat pentru a finanța cercetarea vitală în domeniul sănătății, al rezilienței și al tranziției către o societate digitală și verde.

– Sprijinirea partenerilor globali ai Europei printr-o sumă suplimentară de 16,5 miliarde de euro pentru acțiuni externe, inclusiv ajutor umanitar.

– Alte programe ale UE vor fi consolidate pentru a alinia pe deplin viitorul cadru financiar la nevoile în materie de redresare și la prioritățile strategice. Alte instrumente vor fi consolidate pentru a conferi bugetului UE un plus de flexibilitate și reactivitate.

Este necesar ca în cadrul Consiliului European, până în iulie, să se ajungă rapid la un acord politic cu privire la instrumentul Next Generation EU și la bugetul general al UE pentru perioada 2021-2027, pentru a da un nou dinamism redresării și a oferi UE un instrument solid de relansare a economiei și de construire a viitorului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending