Cu prilejul Zilei Europei, europarlamentarul Dan Motreanu a transmis un mesaj în care a subliniat că România trebuie să rămână în Uniunea Europeană, acolo unde îi este locul – într-o comunitate „a păcii, a libertății și a șanselor”.

„Astăzi e Ziua Europei și nu pot să nu mă gândesc cât de departe am ajuns ca țară, grație apartenenței la Uniunea Europeană. Sunt conștient că UE are destule probleme dar suntem la masa deciziilor și depinde și de noi să le rezolvăm”, a scris Dan Motreanu, pe Facebook.

Deputatul european a subliniat că aniversăm Ziua Europei „într-un moment de răscruce”, cu doar nouă zile înainte de alegeri care „nu sunt doar despre un nume pe un buletin de vot, ci despre direcția în care va merge viitorul României”.

„Eu cred din toată inima că România trebuie să rămână în UE, acolo unde e locul ei, într-o comunitate a păcii, a libertății, a șanselor”, a adăugat Dan Motreanu.

De asemenea, el a amintit că acum 75 de ani, a început o poveste incredibilă, într-o Europă devastată de război. Pe baza declarației Schumann, Franța și Germania, țări care s-au războit secole de-a rândul, au ales să înceapă un proiect al păcii și prosperității. Împreună cu Italia, Olanda, Belgia și Luxemburg, au pus bazele Uniunii Europene de azi.

„Azi, suntem 27 de țări, 450 de milioane de oameni, uniți prin valori comune. România a intrat în UE în 2007 și a beneficiat de peste 68,5 de miliarde de euro de la UE, prin încasări de 102 miliarde și contribuții de 33, 5 miliarde”, a subliniat eurodeputatul.

Totodată, el a subliniat că fondurile europene contribuie direct la dezvoltarea României, fiind folosite pentru construcția de autostrăzi, drumuri, școli, grădinițe, creșe, spitale și pentru dotarea acestora cu aparatură modernă, pentru rețele de canalizare, alimentare cu apă și gaze, precum și pentru sprijinirea IMM-urilor, în timp ce agricultura și dezvoltarea rurală beneficiază de un sprijin european considerabil.

„UE nu e perfectă, dar e locul unde se decide viitorul nostru. În calitate de europarlamentar, acționez pentru a apăra interesele României. Chiar săptămâna asta Parlamentul European a aprobat amendamentele pe care le-am depus pentru ca România să se poată dezvolta în continuare pe baza fondurilor din Politica de Coeziune”, a concluzionat Dan Motreanu.

Parlamentul European a aprobat amendamentele pe care eurodeputatul Dan Motreanu le-a depus pentru ca ”România să se poată dezvolta în continuare pe baza fondurilor din Politica de Coeziune”.

”Am votat, în plenul de la Strasbourg, cel de-al nouălea raport privind Politica de Coeziune, un instrument esențial prin care UE sprijină regiunile mai puțin dezvoltate. Cu ajutorul acestor fonduri, România are acces la bani pentru dezvoltare, drumuri, investiții, proiecte sociale. Pentru perioada 2021-2027, România beneficiază de 31,5 miliarde de euro prin Politica de Coeziune”, a anunțat Motreanu.

Acesta a subliniat că în perioada financiară post-2027, ”Politica de Coeziune trebuie să beneficieze de o finanțare cel puțin egală cu cea actuală”.

”Ne opunem centralizării Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune. Susținem o descentralizare mai mare a procesului decizional, implicând pe deplin autoritățile locale și regionale, societatea civilă, actorii economici, pentru ca resursele să fie direcționate acolo unde sunt cele mai necesare. Sunt propuneri pe care le-am susținut în Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) și au fost acceptate iar astăzi au fost aprobate în plen”, a mai arătat eurodeputatul.

Parlamentul European a acceptat ca, în cazuri specifice, rata de cofinanțare să fie calculată la nivelul județelor (NUTS 3) și nu la nivel de regiune (NUTS 2).

Această modificare ar permite județelor mai puțin dezvoltate, așa cum este județul Giurgiu, să beneficieze de un nivel de cofinanțare mai redus, reducând sumele cu care trebuie să contribuie la proiectele finanțate din fonduri UE.

”Am solicitat eforturi suplimentare pentru a simplifica, a flexibiliza și a raționaliza normele și procedurile administrative care reglementează fondurile politicii de coeziune la nivelul UE, la nivel național și regional”, a mai spus Motreanu.

De asemenea, acesta a ”cerut inițiative suplimentare care să permită o absorbție mai bună a fondurilor de coeziune, inclusiv niveluri de cofinanțare sporite, prefinanțări mai mari și rambursări mai rapide ale investițiilor”.

”Apartenența PNL la Partidul Popular European (PPE), partidul cu cei mai mulți europarlamentari, ne permite să apărăm interesele țării noastre”, a conchis Dan Motreanu.

Raportul privind prioritățile Parlamentului European referitoare la viitorul Buget multianual al Uniunii Europene 2028–2034, coordonat de eurodeputatul Siegfried Mureșan în calitate de negociator-șef al Parlamentului, a fost votat astăzi de plenul Parlamentului European, arată un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”În contextul economic actual din România, în care trebuie să reducem deficitul și datoria publică, este important să continuăm să beneficiem de fonduri europene, care sunt esențiale pentru creșterea economică. De aceea, am susținut ca domeniile în care primim cele mai multe fonduri europene, precum agricultura și coeziunea, să fie finanțate în continuare la un nivel ridicat. În raportul votat astăzi, respingem propunerea Comisiei Europene de a aloca toate fondurile prin planuri naționale. Considerăm că domenii-cheie, precum cercetarea, bursele Erasmus+ și agricultura, trebuie să beneficieze de programe dedicate la nivel european pentru o finanțare adecvată. Sprijinirea Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană este, de asemenea, o prioritate în viitorul buget, conform raportului adoptat de plenul Parlamentului European”, a subliniat Siegfried Mureșan.

În textul adoptat cu 317 voturi pentru, 206 împotrivă și 123 abțineri, deputații europeni solicită un cadru financiar multianual (CFM) semnificativ mai ambițios, care să poată răspunde așteptărilor tot mai mari ale cetățenilor UE pe fondul instabilității globale.

Plafonul actual de cheltuieli de 1% din venitul național brut al UE-27 nu este suficient pentru a face față numărului tot mai mare de crize și provocări, afirmă eurodeputații într-un comunicat. Ținând seama de retragerea SUA din rolul său la nivel mondial, cheltuielile vor trebui să abordeze războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, un context economic și social extrem de dificil, un decalaj în materie de competitivitate, precum și agravarea crizei climatice și a biodiversității, adaugă aceștia.

”Nu” planurilor naționale unice

Parlamentul respinge ideea Comisiei de a reproduce modelul Mecanismului de redresare și reziliență ce prevede ”un plan național pentru fiecare stat membru”. În schimb, deputații solicită o structură care să asigure transparența și responsabilitatea parlamentară și implicarea autorităților regionale și locale și a tuturor actorilor relevanți. Rezoluția reafirmă, de asemenea, rolul politicii de coeziune în aprofundarea pieței unice, în reducerea inegalităților și în combaterea sărăciei.

Competitivitate și apărare

Deputații consideră că ”fondul pentru competitivitate” propus – care ar fuziona mai multe programe existente – este inadecvat. În schimb, aceștia solicită un fond nou, specific, conceput pentru a mobiliza investițiile private și publice prin mecanisme de reducere a riscurilor sprijinite de UE. Creșterea cheltuielilor pentru apărare este necesară, spun aceștia, dar acest lucru nu trebuie să submineze cheltuielile sociale și de mediu sau politicile de lungă durată.

Simplificare, flexibilitate și statul de drept

Următorul buget pe termen lung trebuie să reducă birocrația inutilă pentru beneficiari, dar nu trebuie să acorde Comisiei o marjă de manevră mai mare fără controlul democratic al Parlamentului. Un buget mai simplu trebuie să fie un buget mai transparent, spun eurodeputații.

Flexibilitatea cheltuielilor este, de asemenea, esențială – capacitățile de răspuns în situații de criză trebuie să fie integrate în bugetul fiecărui domeniu de politică, iar flexibilitatea ajutorului umanitar ar trebui să fie limitată. Următorul buget ar trebui să includă două instrumente speciale: unul pentru ajutor în caz de dezastre și altul pentru alte provocări neprevăzute.

Eurodeputații insistă asupra faptului că accesul la fonduri trebuie să fie condiționat de respectarea valorilor UE și a statului de drept și pledează pentru un mecanism de condiționalitate inteligent pentru a evita penalizarea beneficiarilor pentru acțiunile guvernelor lor.

Rambursarea datoriei și împrumuturile comune

Deputații insistă asupra faptului că rambursarea costurilor de împrumut ale NextGenerationEU nu trebuie să pună în pericol finanțarea pentru prioritățile-cheie ale UE.

Aceștia solicită o separare clară între rambursarea datoriilor și cheltuielile programului financiar și îndeamnă Consiliul să adopte noi surse reale de venituri. Împrumuturile comune sunt considerate un instrument viabil pentru abordarea crizelor la nivelul UE, cum ar fi securitatea și apărarea.

Raportul votat astăzi setează prioritățile bugetare ale Parlamentului înainte de prezentarea proiectului de buget multianual al UE 2028 – 2034, ce urmează a fi publicat de Comisia Europeană în luna iulie.

După prezentarea oficială a proiectului de raport, vor urma negocierile bugetare, Parlamentul European urmând să se asigure că prioritățile votate astăzi sunt incluse în forma finală a bugetului multianual.