Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Declarația Parlamentului European după ce Boris Johnson a devenit noul premier al Executivului britanic: Un Brexit fără acord ”ar fi foarte dăunător din punct de vedere economic”

Published

on

Grupul de negociere al Parlamentului European privind Brexit, condus de Guy Verhofstadt, i-a transmis noului premier britanic, Boris Johnson, înainte ca acesta să își preia mandatul, că o ieșire ”ordonată a Regatului Unit din Uniunea Europeană se află în interesele ambelor părți.”

Totodată, în mesajul Parlamentului European a fost reiterat sprijinul pentru viitoarele negocieri: ”așteaptăm cu nerăbdare să colaborăm îndeaproape și constructiv cu el și cu guvernul său. Acesta va găsi Grupul de negociere pentru Brexit și Parlamentul European un partener deschis și eficient în procesul Brexit.”

Boris Johnson a fost desemant oficial miercuri prim-minsitru al Regatului Unit de Regina Elisabeta a II-a, după ce politicianul a fost marți desemnat de Partidul Conservator să preia această funcție, anunță AFP și Reuters, citate de Agerpres.

În primul său discurs în calitate de șef al Executivului britanic susținut în fața reședinței de pe Downing Street, a promis că ”vom ieși din Uniunea Europeană pe 31 octombrie, fără doar și poate”, potrivit The Guardian.

Citiți și: Boris Johnson, în primul său discurs ca premier al Marii Britanii: Vom restabili încrederea în democraţie. Fără doar și poate, vom ieși din Uniunea Europeană pe 31 octombrie

Echipa de negociere a Parlamentului European privind ieșirea Marii Britanii din UE reamintește că intrarea în vigoare a tuturor acordurilor cu Regatul Unit atât înainte, cât și după retragerea sa din Uniunea Europeană va necesita consimțământul Parlamentului European.

”În cazul în care Marea Britanie decide să nu revoce articolul 50 și să rămână în Uniunea Europeană, o ieșire ordonată a Regatului Unit din Uniunea Europeană se află în interesele ambelor părți.”, mai scrie în mesajul Parlamentului European.

Parlamentul European subliniază că ”o ieșire ordonată este posibilă doar dacă sunt garantate drepturile cetățenilor, decontarea financiară”.

O ieșire fără acord ”ar fi foarte dăunătoare din punct de vedere economic”, avertizează legislativul european.

Citiți și: Cine este Boris Johnson, cel care își preia miercuri după-amiază mandatul de prim-ministru al Marii Britanii

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, prezentă în orașul Toulouse, va susține ”lecția magistrală” pentru absolvenții Facultății de Comunicare și Informare Europeană a Institutului Catolic

Published

on

Eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) va susține ”lecția magistrală” pentru absolvenții Facultății de Comunicare și Informare Europeană a Institutului Catolic din Toulouse, generația 2019, potrivit unui mesaj postat pe pagina de Facebook.

Evenimentul va fi transmis live pe pagina de facebook a redacției CaleaEuropeană.ro, începând cu ora 19:00.

 


Corina Crețu a revenit în Parlamentul European la 2 iulie 2019, după o perioadă de cinci ani în care a fost membru al Comisiei Europene responsabil pentru politică regională.

Până în prezent, eurodeputatul Crețu a fost aleasă în cadrul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European în calitate de raportor din partea grupului S&D privind adoptarea bugetului UE pentru anul 2020 și a fost desemnată raportor al Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European pentru Regulamentul privind dispoziții specifice pentru Obiectivul de Cooperare teritorială europeană (Interreg).

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Grupurile politice din Parlamentul European au prezentat nominalizările pentru Premiul Saharov, ediția 2019

Published

on

©️ European Parliament/ Facebook

Parlamentul European a anunţat joi, la Strasbourg, nominalizările pentru Premiul Saharov pe 2019, reprezentate de şapte personalităţi sau entităţi, printre care opozantul rus Aleksei Navalnîi, relevă un comunicat de presă al legislativului european, informează Agerpres.

Premiul Saharov pentru libertatea de gândire, decernat anual şi în valoare de 50.000 de euro, a fost introdus în 1988 de Parlamentul European. Este acordat celor care au o contribuţie excepţională în lupta pentru drepturile omului în întreaga lume. Premiul, numit în onoarea fizicianului şi disidentului politic sovietic Andrei Saharov, este acordat în fiecare an de către Parlamentul European. Nominalizările pentru acest premiu pot fi făcute de grupurile politice din PE sau de cel puţin 40 de eurodeputaţi.

În anul 2018, Parlamentul European i-a decernat premiul Saharov pentru Libertatea de Gândire regizorului ucrainean Oleh Sențov.

Premiul a fost acceptat de avocatul regizorului și de verișoara sa. Oleg Senţov este în închisoare în Siberia, acesta fiind condamnat la 20 de ani de închisoare pentru că a „plănuit acte de terorism” împotriva guvernării ruse de facto în Crimeea.

Înmânând premiul, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a declarat: „Oleg Senţov a fost nominalizat pentru protestul său paşnic împotriva ocupării ilegale a Crimeii, regiunea în care s-a născut.

Citiți și: Premiul Saharov pentru libertatea de gândire 2018 a fost decernat regizorului ucrainean Oleg Senţov, aflat în închisoare în Siberia

Partidul Popular European (PPE) l-a nominalizat pe Aleksei Navalnîi, avocat şi activist rus. În anul 2011, el a fost arestat pentru prima dată pentru rolul său într-un miting desfăşurat în apropierea parlamentului rus. Autorităţile de la Moscova l-au împiedicat să candideze la alegerile prezidenţiale din 2018. Navalnîi a fost întemniţat de trei ori în 2018 şi 2019 pentru încălcarea legilor privind demonstraţiile în Rusia.

”Nu doar că apără libertatea de gândire în Rusia, ci este una dintre puţinele voci care spune adevărul”, a remarcat PPE, citat de EFE.

(S&D) şi GUE/NGL i-au propus pe Marielle Franco, Claudelice Silva dos Santos şi Căpetenia Raoni. 

”Reprezintă vocile în favoarea drepturilor omului şi a protejării mediului înconjurător”, a subliniat grupul social-democrat, a cărei vicepreşedinte însărcinată cu afacerile externe, Kati Piri, a insistat că lupta activiştilor brazilieni ”merită evidenţiată”. ”Cu toate că populaţia indigenă reprezintă mai puţin de 1% din populaţia totală, un număr disproporţionat de mare dintre aceştia sunt ucişi în conflicte pentru teritoriu”, a denunţat Piri, care a criticat ”climatul de teroare” impus – în opinia sa – de preşedintele brazilian Jair Bolsonaro, de la sosirea lui la putere, potrivit EFE.

”Sunt simboluri ale libertăţii de exprimare şi gândire pe care premiul doreşte să le promoveze şi şi-au dedicat vieţile acestor libertăţi”, a apreciat la rândul său grupul Verzilor.

Grupul europarlamentar Renew Europe l-a nominalizat pe Ilham Tohti. Este un economist care luptă pentru drepturile minorităţii etnice uigure din China, susţinând implementarea legilor privind autonomia regională în această ţară. În 2014, a fost condamnată la închisoare pe viaţă pentru acuzaţii legate de separatism. În pofida acestei condamnări, el a rămas o voce a moderaţiei şi reconcilierii.

Liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloş, a apreciat că Tohti ”încarnează spiritul Premiului Saharov” pentru că este ”o voce neînfricată care luptă pentru drepturile omului şi libertăţile fundamentale în China”, a relatat EFE.

Jean Wyllys a fost nominalizat de grupul Verzilor alături . El este un activist pentru drepturile omului, jurnalist şi politician brazilian. în 2010, a fost ales deputat federal, devenind primul activist gay care câştigă un mandat de parlamentar în Brazilia. În ianuarie 2019, deşi a fost reales, nu şi-a preluat funcţia şi a părăsit Brazilia din cauza ameninţărilor cu moarte primite. În prezent trăieşte în Europa şi călătoreşte în lume denunţând încălcarea drepturilor omului în ţara sa şi politica represivă a guvernului de extremă-dreapta al preşedintelui Jair Bolsonaro, notează comunicatul citat.

The Restorers, un grup de cinci studenţi din Kenya (Stacy Owino, Cynthia Otieno, Purity Achieng, Mascrine Atieno şi Ivy Akinyi), reprezintă nominalizarea grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR). Cei cinci studenţi au dezvoltat i-Cut, o aplicaţie care vine în ajutorul fetelor supuse mutilării genitale (FGM). FGM este recunoscută internaţional drept o încălcare a drepturilor omului, în prezent trăind peste 200 de milioane de femei care au fost supuse acestei practici. În fiecare an peste 3 milioane de fete sunt expuse riscului FGM.

Pe baza nominalizărilor oficiale, comisiile europarlamentare de afaceri externe şi dezvoltare vor vota o listă scurtă cuprinzând trei finalişti. Ulterior, la 24 octombrie, Conferinţa Preşedinţilor – formată din liderii grupurilor politice europarlamentare şi preşedintele PE – vor selecta şi anunţa numele câştigătorului. Premiul va fi înmânat în plenul PE la Strasbourg pe 18 decembrie.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Ska Keller o felicită pe Laura Codruța Kövesi: ”O veste fantastică. Prin alegerea ei, UE transmite un mesaj ferm împotriva corupției”

Published

on

© European Parliament

Liderul Verzilor din Parlamentul European, Ska Keller, a salutat joi seară votul dat de Consiliul Uniunii Europene în favoarea candidaturii Laurei Codruța Kövesi pentru poziția de procuror șef al Parchetului European.

O veste fantastică: Laura Kövesi a fost aleasă șef al Biroului Procurorului Public European în ciuda tuturor eforturilor guvernulul României pentru a o împiedica să devină procuror-șef al UE. Prin alegerea lui Kövesi, Uniunea Europeană transmite un mesaj ferm împotriva corupției și pentru statul de drept în Europa! Felicitări!”, a scris Keller, pe pagina sa de Facebook.

 

Ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO. 17 state membre au votat pentru Laura Codruţa Kövesi, iar cinci împotrivă.

Votul a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, de președintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag-ul german, precum și de mai mulți europarlamentari, între care Manfred Weber, Guy Verhofstadt, Dacian Cioloș, Siegfried Mureșan sau Rareș Bogdan.

Citiți și Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene

După votul de joi, potrivit surselor citate de CaleaEuropeană.ro, negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului UE urmează să aibă o nouă întâlnire pentru a lua act de stadiul tratativelor. Ulterior, Parlamentul European va supune la vot candidatura Laurei Codruţa Kövesi în sesiune plenară, iar Consiliul Uniunii Europene va vota, la nivel de miniștri, în formațiunea Justiție și Afaceri Interne.

Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European a fost votată joi de statele membre UE

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending