Connect with us

CHINA

Donald Trump împinge Japonia în brațele Chinei. Premierul nipon Shinzo Abe, în vizită la Beijing pentru primul summit sino-japonez după 2011

Published

on

Prim-ministrul japonez, Shinzo Abe, începe astăzi o vizită de trei zile în China pentru a participa la un summit oficial bilateral, cei doi rivali asiatici încercând să profie de o dezghețare a relațiilor lor, pe fondul fricțiunilor comerciale cu Washingtonul, anunță Deutsche Welle.

China şi-a intensificat demersurile de apropiere de Japonia, dar şi de alte state, în contextul disputei comerciale cu SUA.

Japonia, îngrijorată de creşterea puterii navale a Chinei, doreşte dezvoltarea relaţiilor economice cu China, cel mai mare partener comercial al său, dar trebuie să realizeze această apropiere fără a-şi irita principalul aliat în materie de securitate, Statele Unite, cu care are propriile probleme comerciale.

Shinzo Abe, revenit în fruntea guvernului în 2012, când relaţiile sino-japoneze erau marcate de o dispută teritorială legată de insulele din Marea Chinei de Est, s-a întâlnit de mai multe ori cu preşedintele chinez Xi Jinping de la prima lor discuţie rece în 2014 în marja unui summit regional la Beijing.

Întrevederea sa de vineri cu Xi va fi însă primul summit oficial sino-japonez începând din 2011, într-un moment în care se celebrează 40 de ani  de la semnarea Tratatului de pace și prietenie între cele două state.

China este cel mai mare partener comercial al Japoniei și multe companii japoneze au investit sume mari în China.

Vizând beneficiile economice, Abe a încercat mult timp să îmbunătățească relațiile dintre Tokyo și Beijing. Dar conducerea chineză a răsturnat timp de ani de zile aceste schimbări și a manifestat un interes redus pentru revitalizarea relației dintre China, a doua economie mondială, și Japonia, ocupanta loculul trei în acest clasament.

De la summitul actual se aşteaptă încheierea a numeroase acorduri, vizând, între altele, domeniul monetar, al inovaţiei, al protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală, sau o comunicare mai bună între cele două armate.

Beijingul își reconsideră poziția față de Tokyo 

Disputele comerciale dintre SUA și China, care s-au soldat cu impunerea de tarife suplimentare reciproce, a determinat leadership-ul de la Beijing să își reconsidere atitudinea față de Tokyo.

Temându-se de o izolare internațională, președintele Xi a încercat să-și unească forțele cu Uniunea Europeană, Rusia, dar și cu Japonia. Una dintre preocupările principale ale Beijingului este aceea că SUA dorește să diminueze rolul Chinei în comerțul mondial, potrivit declarațiilor lui Wu Junhua, directorului Institutului de Cercetare din Japonia.

Noul acord acord comercial cu Canada și Mexic, negociat de Statele Unite, conține clauze ce sunt îndreptate direct către China, mai spus Wu, subliniind că Mexic și Canada vor trebui să ceară aprobarea SUA dacă vor să încheie propriul acord de liber schimb cu statele care nu au economie de piață.

O nouă etapă a legăturilor ecoonmice sino-japoneze

Legăturile dintre China și Japonia au avut o evoluție pozitivă în ultimele câteva luni, mai ales dacă luăm în calcul întâlnirea recentă dintre Xi și Abe, desfășurată în orașul Valdivostok, din Rusia.

Atunci, liderul japonez a cerut președintelui chinez să ridice restricțiile de import asupra alimentelor din Fukushima.

Xi a răspuns acestei solicitări cu remarca ”orezul japonez este delicios”. Un astfel de comentariu pozitiv din partea liderului chinez, după ani de răceală arătată vecinului estic, ar trebui să fie văzut ca o indicație a dorinței chineze de a îngropa securea războiului.

În cursul întâlnirii, Abe și Xi vor conveni probabil asupra noilor colaborări în domeniul finanțelor, infrastructurii și tehnologiilor digitale. Sute de lideri de afaceri japonezi îl însoțesc pe Abe în timpul călătoriei.

La rândul său, China ar putea spera ca Abe să facă declaraţii pozitive despre iniţiativa ”Noului drum al mătăsii”, un vehicul pentru finanţarea şi construirea de legături de transport şi comerciale în peste 60 de ţări. Proiectul este însă criticat pentru faptul că ar împovăra cu datorii state sărace prin proiecte de anvergură neviabile economic.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CHINA

China reacționează la măsurile comerciale ale SUA: De la 1 iunie, Beijing-ul va majora tarifele impuse pentru produse americane în valoare de 60 de miliarde dolari

Published

on

© White House/ Flickr

China va crește tarifele impuse pentru produse americane în valoare de 60 de miliarde dolari, decizia urmând să intre în vigoare la 1 iunie, la miezul nopții, a anunțat Comisia pentru Tarife Vamale a Consiliului de Stat al Chinei, citată de CNN. Decizia de la Beijing vine la câteva zile după ce, la 10 mai, Donald Trump a decis ca SUA să își majoreze tarifele de la 10% la 25% din exporturile chineze în valoare de 200 miliarde de dolari.

Într-un comunicat de presă, Ministerul chinez de Finanţe a precizat că, începând cu data de 1 iunie 2019, vor fi impuse tarife vamale variind între 5% şi 25% pentru un număr de 5.140 de produse americane.

Anterior aceste decizii, Donald Trump a publicat o serie de mesaje de Twitter în care a avertizat Beijing-ul să nu reacţioneze la ultimele tarife vamale impuse de SUA, subliniind că escaladarea războiului comercial între Beijing şi Washington “nu ar face decât să înrăutăţească lucrurile”.

”Spun deschis președintelui Xi și prieteni din China că China va fi lovită foarte rău dacă nu faceți o înțelegere, deoarece companiile vor fi forțate să părăsească China pentru alte țări. Prea scump să cumpere în China. Ați avut o înțelegere grozavă, aproape încheiată, și v-ați retras!”, a scris președintele SUA pe Twitter, în condițiile în care anterior deciziei de la Beijing s-a speculat pe seama unei întâlniri bilaterale între Donald Trump şi omologul său chinez Xi Jinping, în marja summitului G20 programat pe 28 şi 29 iunie la Osaka, în Japonia.

 

Războiul comercial dintre SUA şi China, primele două economii ale lumii, s-a agravat vineri după ce Trump a impus taxe vamale suplimentare de 25% pentru importuri de bunuri din China în valoare de 200 de miliarde de dolari, scrie Agerpres.

SUA cer o reducere a uriaşului lor deficit comercial faţă de China, care s-a ridicat la 378 miliarde de dolari în 2018, modificări structurale, precum încetarea transferurilor forţate de tehnologie, protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi renunţarea la subvenţionarea companiilor de stat chineze.

Decizia SUA a urmat după ce negociatorii chinezi şi americani s-au reunit joi şi vineri la Washington, dar întâlnirea s-a încheiat fără un acord. Statele Unite a acuzat China că a dat înapoi în privinţa mai multor puncte negociate în ultimele luni în cadrul discuţiilor vizând un acord comercial între cele mai mari două puteri economice ale lumii.

Continue Reading

CHINA

Europa de Est, curtată de China sub privirile îngrijorate ale Bruxelles-ului. Oraşul croat Dubrovnik, gazda celui de-al 8-lea summitului ”16+1”, o platformă pentru investiţiile Beijingului în Europa Centrală şi de Est

Published

on

© Guvernul României

Premierul chinez Li Keqiang se întâlnește vineri în Croația cu liderii Europei Centrale și de Est pentru a discuta teme economice, sub privirile îngrijorate ale Bruxelles-ului care a obținut săptămâna aceasta în urma summitului UE-China, desfășurat la Bruxelles pe 9 aprilie, o promisiune din partea Beijingului pentru o mai mare deschidere, anunță AFP, citat de Agerpres.

Oraşul Dubrovnik, ”perla Adriaticii”, găzduieşte cel de al 8-lea summit ”16+1”, o platformă pentru investiţiile Beijingului în 11 ţări din Europa Centrală şi de Est.

Însă această platformă este urmărită cu îngrijorare în Europa Occidentală, care se teme de o încercare a Chinei de a diviza Uniunea Europeană, lucru dezminţit de premierul Li Keqiang.

Șeful guvernului chinez descrie summitul în termeni entuziaști într-un articol publicat în principalele publicații din Croația înaitea reuniunii. ”Atunci când aducem laolaltă 17 ţări de toate culorile, obţinem ceva mai mult decât un curcubeu. Dacă construim un pod între Asia şi Europa vom pune la punct o cooperare frumoasă în viitor”, susţine Li Keqiang.

Europa de Est este o componentă esenţială a proiectului chinez vizând ”un nou drum al mătăsii”. Acest proiect faraonic lansat de Beijing în 2013 prevede investiţii de peste 1.000 de miliarde dolari în infrastructurile rutiere, feroviare şi maritime pentru a facilita exporturile chineze.

Unele state europene, precum Franța și Germania, sunt îngrijorate de proiectul unui nou drum al mătăsii, mai ales după ce Italia a devenit primul membru a G7 care se alătură acestei inițiative.

De altfel, o îngrijorare privind practicile Chinei a fost exprimată și de comisarul european pentru Buget, Gunther Oettinger, care a avertizat la 8 aprilie că Beijingul profită din plin de blocajul provocat de Brexit.

”Europa este paralizată”, a declarat politicianul conservator german în cotidianul Welt. UE este ocupată de peste doi ani cu problema ieşirii Marii Britanii din blocul comunitar. ”Aceasta costă timp şi eforturi, nervi şi bani”, a afirmat Oettinger.

”Cel mai mare câștigător este China. Chinezii își pot avansa strategia peste tot în lume fără a fi perturbați, profitând de oportunitățile pe care Europa le ratează pentru că este atât de preocupată de sine”, a completat înaltul oficial european.

China a anunţat deja o linie de credit de 10 miliarde de dolari şi un fond de investiţii de trei miliarde dolari pentru cele 16 state din Europa Centrală şi de Est ai căror reprezentanţi se întâlnesc vineri cu Li Keqiang. Însă până acum bilanţul este unul mixt, anumite proiecte sunt în curs de construcţie însă investiţiile promise au fost amânate sau chiar anulate. De exemplu, construcţia unei căi ferate de mare viteză între Belgrad şi Budapesta tocmai a început în Serbia, la cinci ani de la anunţarea proiectului.

Summitul ”16+1” vine la doar trei zile după ce premierul Li Keqiang s-a întâlnit la 9 aprilie cu oficialii europeni, întrevedere în urma căreia cele două părți și-au asumat angajamentul de a a consolida dimensiunea relațiilor comerciale și de investiții a parteneriatului lor strategic cuprinzător în baza unei cooperări strânse reciproc avantajoase, cu garantarea respectării normelor internaționale.

Potrivit cifrelor furnizate de Comisia Europeană, în 2018 China a fost cel mai mare exportator în UE şi totodată a doua destinaţie pentru exporturile de produse europene. Balanţa comercială este înclinată semnificativ în favoarea Chinei care realizează un excedent de 184 miliarde euro.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă participă, joi şi vineri, la Summitul şefilor de guvern ai formatului cooperării ”16+1” / Europa Centrală şi de Est – R. P. Chineză, care se desfăşoară la Dubrovnik, Croaţia. Din delegaţia oficială a României fac parte viceprim-ministrul Viorel Ştefan, ministrul pentru Mediul de afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, şi şeful Cancelariei prim-ministrului, Costin Mihalache.

Continue Reading

CHINA

Liderii europeni sprijină implicarea Uniunii Europene în inițiativa Chinei pentru un nou ”drum al mătăsii”, care să presupună ”o agendă comună”

Published

on

Importanți lideri europeni sprijină implicarea Uniunii Europene și a membrilor săi în inițiativa Chinei privind ”noul drum al mătăsii”, însă o astfel de implicare necesită o ”agendă comună”, informează marți DPA, citat de Agerpres.

După întâlnirea de la Palatul Elysee dintre președintele Chinei Xi Jinping și președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, liderul francez a declarat că implicarea în proiectul comun de infrastructură al Chinei și Europei, precum și cu alte zone din Asia, va avea nevoie de ”o agendă comună” care să includă angajamente privind climatul, sănătatea și politicile educaționale, dar și o ”agendă de stabilitate financiară pentru toate țările terțe implicate în această inițiativă”.


Noul ,,Drum al Mătăsii” implică o serie de finanțări chineze pentru proiecte majore de infrastructură din întreaga lume, în încercarea de a accelera intrarea mărfurilor chinezești pe piețele globale.

”Aş dori ca investiţiile să nu fie exclusiv chineze, ci şi să aducă beneficiu europenilor, beneficiu ţărilor de tranzit”, a declarat, la rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cel care la 9 aprilie va fi una dintre gazdele summitului UE-China.

”Noi, ca europeni, dorim să jucăm un rol activ (n.r. în această inițiativă)”, a declarat Merkel după întrevedere, informează Reuters.

”Franţa şi alte ţări din lume sunt binevenite în construcţia acestei iniţiative”, a spus Xi după discuţiile cvadrilaterale la care a participat şi Angela Merkel, potrivit căreia, chiar dacă mai sunt îngrijorări în ceea ce priveşte reciprocitatea, iniţiativa a permis ”o foarte, foarte bună reflecţie asupra modului în care noi depindem unul de celălalt”.


Miza reuniunii de marţi, desfășurată înainte de viitorul summit UE-China, programat pentru 9 aprilie, ce va avea loc la Bruxelles, a fost una cu caracter ambivalent pentru continetul european: de a se poziţiona în faţa Chinei ca un interlocutor credibil în încercarea de a o convinge să-şi canalizeze ambiţiile economice şi diplomatice spre regulile multilateralismului, iar, pe de altă parte, să încerce să unifice o Europă divizată în faţa apetitului Beijingului, pe care Comisia Europeană îl califică drept ”un rival sistemic”.

De altfel, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a oferit asigurări marți că termenul ”rival sistemic” atribuit Chinei este un compliment. ”Da, este adevărat: suntem parteneri strategici, suntem competitori interesaţi în performanţa celuilalt şi suntem rivali. Am aflat că în unele cercuri chineze expresia potrivit căreia noi am fi rivalii Chinei nu este plăcută. Este un compliment”, a spus Juncker.

Intenția Europei de a avea o poziție comună cu privire la China a devenit din în ce în mai dificil de pus în practică după ce sâmbătă Italia, membru al G7, a devenit primul stat occidental important care susține inițiativa Beijingului pentru un nou ”Drum al Mătăsii”.

Apropierea dintre cele două state a alarmat aliații europeni ai Italiei, aceștia considerând că este o eroare strategică ce îi va conferi Chinei și mai multă influență strategică și geopolitică.

O dovadă că Uniunea Europeană dorește să înăsprească condițiile privind accesul întreprinderilor chineze stă în faptul că Bruxelles-ul este pe cale să introducă un sistem de monitorizare a investițiilor străine, în special a celor care au un impact asupra infrastructurii și tehnologiei strategice. De asemenea, Uniunea Europeană a cerut liderilor statelor membre să sprijine planul de a limita accesul la licitațiile publice.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending