INTERNAȚIONAL
Emmanuel Macron l-a asigurat pe premierul libanez că Franța va face „tot ce îi stă în putere” pentru a preveni creșterea violențelor între Liban și Israel
Published
2 weeks agoon
By
REDACTIAEmmanuel Macron i-a dat asigurări vineri premierului libanez, Najib Mikati, primit la Paris, în legătură cu „angajamentul Franţei de a face tot ce îi stă în putere pentru a preveni creşterea violenţelor între Liban şi Israel”, a raportat Palatul Elysée, transmite AFP, potrivit Agerpres.
Preşedintele francez, care s-a întâlnit şi cu şeful armatei libaneze, Joseph Aoun, „şi-a exprimat hotărârea de a continua să ofere forţelor armate libaneze sprijinul de care au nevoie”, au adăugat serviciile sale într-un comunicat.
Potrivit Palatului Elysée, Emmanuel Macron „continuă să acţioneze pentru stabilitatea Libanului în aşa fel încât să fie protejat de riscurile legate de escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu”.
„În acest context, el a reamintit angajamentul Franţei în cadrul Forţei Interimare a Naţiunilor Unite în Liban (UNIFIL) şi a subliniat responsabilitatea tuturor faţă de aceasta, astfel încât să îşi poată exercita pe deplin responsabilităţile”, a adăugat textul.
Potrivit comunicatului, Franţa va acţiona în acest sens cu toţi cei care sunt gata să îşi asume un angajament mai mare, în special partenerii săi europeni, în urma concluziilor Consiliului European extraordinar, care a avut loc miercuri şi joi la Bruxelles.
Şeful statului francez, care a discutat la telefon cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Nabih Berri, a cerut din nou „liderilor politici să găsească în sfârşit o cale de ieşire din criza instituţională care slăbeşte Libanul”.
Najib Mikati, în fruntea unui guvern demisionar cu puteri reduse, conduce de facto Libanul, care se teme să nu fie angrenat într-un conflict de mare amploare cu Israelul.
Preşedintele Macron, după ce a încercat de două ori să facă să se mişte lucrurile deplasându-se el însuşi la Beirut, a încredinţat în 2023 o misiune în acest sens fostului său ministru de externe Jean-Yves Le Drian.
You may like
Prima vizită de stat a unui președinte francez în Germania după 24 de ani: Macron va fi elogiat cu Premiul Pacea Westfalică într-o vizită ce va sta sub semnul cooperării europene
NATO își exprimă „profunda îngrijorare” privind acțiunile hibride ale Rusiei, care constituie o amenințare la adresa securității Aliaților
Macron reia ideea trimiterii de forțe în Ucraina dacă Rusia “străpunge linia frontului”: Ce securitate vor mai avea R. Moldova, România sau Polonia dacă Rusia câștigă?
Luminița Odobescu și omologul croat, întâlnire în contextul reuniunii Consiliului Ministerial al OCDE. Cei doi miniștri vor menține coordonarea apropiată pe parcursul procesului de aderare a țărilor la organizație
Din Beirut, Ursula von der Leyen promite Libanului un sprijin financiar de 1 miliard de euro până în 2027, în parte pentru a contribui la limitarea fluxului de refugiați către Europa
La 20 de ani de la cel mai mare val de extindere a UE, Valdis Dombrovskis cere ca membrii mai noi să nu fie lăsați în urmă și solicită o acțiune rapidă privind începerea oficială a negocierilor de aderare cu Ucraina și R. Moldova
REPUBLICA MOLDOVA
Op-Ed | Un apel din Republica Moldova pentru un buget european pentru pace: Un Plan Marshall ar putea fi promisiunea de pace a Europei
Published
7 mins agoon
May 3, 2024By
REDACTIAArticol semnat de Carolina Bogatiuc, expertă afaceri europene în cadrul Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS) din Republica Moldova. Carolina Bogatiuc a fost șefa de cabinet a ministrului afacerilor externe și integrării europene din R. Moldova, Nicu Popescu.
Republica Moldova, în calitate de stat candidat la UE începând din iunie 2022, devine tot mai activă pe scena internațională și în cadrul familiei europene. Pe măsură ce ne apropiem de aderare, țara noastră este invitată la întâlniri care pot influența efectiv direcția de dezvoltare și restructurare a Uniunii Europene, într-un context al unei posibile extinderi, asemănătoare celei din 2004. Moldova nu este doar o țară care raportează despre reforme, ci contribuie și la consolidarea securității și prosperității în regiune. Mulți s-ar întreba cum contribuie Moldova și prin ce mijloace? Da, nu avem o armată puternică, nu dispunem de echipamente militare de ultimă generație, și nu avem politici clare definite în acest sens, suntem un stat neutru. Cu toate acestea, Moldova se confruntă cu forțele oligarhice care, timp de peste trei decenii, au condus țara într-o izolare fără precedent. Prin intermediul unor figuri marionete, aceste forțe încă se agață de speranța de a reveni la putere. Deghizați sub eticheta de pro-europeni, cu interese ascunse și finanțare din Rusia, aceștia pun sub semnul întrebării progresul realizat de Moldova până acum.
Totuși, este important să subliniem faptul că Moldova nu mai poate amâna unele reforme importante. Este crucial ca țara să facă eforturi maxime pentru a numi un Procuror General, pentru a livra planul de creștere economică – cel mai eficient instrument pentru a scoate țara din stagnare și pentru a atrage investiții, ceea ce ar asigura o redresare economică mai rapidă. Termenele stabilite de Bruxelles nu sunt doar imperativul unui termen limită, ci reflectă și încrederea pe care o inspiri prin respectarea lor. În caz contrar, există riscul să fim excluși de la masa discuțiilor cu liderii europeni.
Moldova trebuie să-și facă vocea auzită, și să susțină parcursul său european, alături de statele lumii care sunt libere și împărtășesc valorile democratice. Lucrurile avansează, reformele își urmează cursul, iar justiția, deși încă nu a dat roadele așteptate și unele chestiuni rămân în proces, totuși nimeni nu poate nega că Moldova nu poate începe negocierile de aderare la UE. Bruxelles-ul înțelege eforturile depuse, le vede și le va susține să avanseze. Așa cum este în orice stat, justiția rămâne cel mai complicat sector, dar s-au realizat progrese, iar Moldova nu ar trebui să fie lăsată în colț sau în așteptare, ci să primească sprijin, un sprijin rapid, acum, în prezent. A fost ratată o perioadă de 20 de ani pe partea noastră, mult prea mult ca să mai fim pe ușa externă a UE.
Orice investiție în țara noastră, sau în vecinii noștri din Ucraina, reprezintă o investiție în viitor, o extindere a spațiului de pace, unde forțele destabilizatoare și agresorii nu își au locul. Prin investiții deliberat plasate și strategic orientate în țările candidate, UE nu numai că sprijină aceste națiuni, dar își întărește și propriile frontiere și securitate. În acest sens, Președinta Sandu a evidențiat necesitatea unui buget al UE care să depășească paradigma tradițională de cheltuieli și să se concentreze pe un plan strategic de investiții în pace. Bugetarea este și învățare, asta afirma comisarul european Johannes Hahn. Prin urmare, acum este momentul să adoptăm o abordare bugetară care să se deosebească cât mai mult de procedurile interne actuale ale UE, care uneori încetinesc progresul. Moldova nu poate dicta cum să-și cheltuie banii Uniunea Europeană, lucru susținut de președinta Sandu, dar poate contribui la construirea unui buget flexibil, curajos și orientat spre viitor.
Pentru a reconstrui și a consolida democratic și economic națiunile care aspiră la valorile și standardele UE, blocul comunitar se află în fața ideii unui Plan Marshall, care ar putea fi soluția și promisiunea de pace a Europei. Ideea Planului Marshall a fost, de fapt, un aspect al discursului Președintei Sandu la conferința anuală a bugetului UE. Acest plan nu se referă doar la asistență financiară, ci la investiții în infrastructuri critice, reforme guvernamentale, combaterea corupției și a justiției, elemente esențiale pentru consolidarea statului de drept și a democrației.
Un punct abordat și susținut în capitala europenilor a fost despre birocrație și procedurile lente ale UE, care pot întârzia proiectele vitale pentru securitatea și stabilitatea regiunii. Acest aspect este crucial într-un context în care timpul joacă un rol decisiv. Reformarea modului în care UE gestionează și distribuie fondurile ar putea accelera progresele și ar oferi răspunsuri mai rapide la crizele emergente.
Este un moment crucial pentru Europa, în care deciziile de astăzi vor contura peisajul de mâine. O alocare inteligentă și vizionară a resurselor financiare ale UE ar putea nu doar să consolideze blocul, ci și să modeleze un viitor mai sigur pentru toate națiunile care împărtășesc un vis comun de unitate, libertate și prosperitate.
După impulsul dat la Bruxelles și sentimentul pozitiv lăsat oficialilor europeni, Moldova are o responsabilitate enormă: de a livra cele solicitate în timpul prestabilit și de a nu derapa de la obiectivul aderării la UE – reforma justiției rămâne principalul punct pe agendă. Moldova trebuie să prioritizeze corect, fără marjă de eroare. Luna de miere pare a se sfârși, iar liderii tot mai mult pun în discuții principiul meritocrației.
Lansarea primei conferințe interguvernamentale ar reprezenta nu doar o promisiune împlinită, ci un merit bine câștigat de o națiune care a ales un parcurs european în ciuda multor provocări interne și externe. E important pentru toți a înțelege că aderarea Moldovei la UE nu este doar un obiectiv diplomatic, ci o necesitate strategică și morală, o investiție într-o Europă mai largă, mai liberă și mai sigură. E important a se înțelege și acasă că ceasul este în defavoarea noastră, presiunea crește, așteptările de la Moldova sunt mari, iar întrebarea e despre ACUM sau NICIODATĂ.
Avem oportunitatea să reconfirmăm angajamentul nostru în toamnă, la referendumul de aderare la UE. O voce puternică, a miilor de oameni trebuie să iasă și să-și aleagă viitorul. Nu trebuie lăsați fugarii să ne fure țara, să ne aleagă identitatea. Eu încă cred că Moldova și cetățenii săi au evoluat.
NATO
NATO își exprimă „profunda îngrijorare” privind acțiunile hibride ale Rusiei, care constituie o amenințare la adresa securității Aliaților
Published
13 hours agoon
May 2, 2024Aliații din cadrul NATO sunt profund îngrijorați de recentele activități maligne desfășurate de Rusia pe teritoriul aliat, inclusiv de cele care au dus la investigarea și inculparea mai multor persoane în legătură cu activități ostile de stat care afectează Cehia, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Regatul Unit, se arată într-un comunicat emis joi.
Aceste incidente fac parte dintr-o campanie de intensificare a activităților pe care Rusia continuă să le desfășoare în întreaga zonă euroatlantică, inclusiv pe teritoriul Alianței și prin intermediul unor persoane interpuse. Acestea includ acte de sabotaj, acte de violență, interferențe cibernetice și electronice, campanii de dezinformare și alte operațiuni hibride. În acest sens, Aliații din cadrul NATO își exprimă profunda îngrijorare cu privire la acțiunile hibride ale Rusiei, care constituie o amenințare la adresa securității Aliaților.
„Susținem și suntem solidari cu aliații afectați. Vom acționa individual și colectiv pentru a aborda aceste acțiuni și vom continua să ne coordonăm îndeaproape. Vom continua să ne sporim reziliența și să aplicăm și să îmbunătățim instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a contracara și contesta acțiunile hibride rusești și ne vom asigura că Alianța și Aliații sunt pregătiți să descurajeze și să se apere împotriva acțiunilor sau atacurilor hibride. Condamnăm comportamentul Rusiei și solicităm Rusiei să își respecte obligațiile internaționale, la fel ca și Aliații pe ale lor. Acțiunile Rusiei nu îi vor descuraja pe Aliați să continue să sprijine Ucraina”, se transmite în comunicat.
NATO
Macron reia ideea trimiterii de forțe în Ucraina dacă Rusia “străpunge linia frontului”: Ce securitate vor mai avea R. Moldova, România sau Polonia dacă Rusia câștigă?
Published
18 hours agoon
May 2, 2024Preşedintele francez Emmanuel Macron a reiterat posibilitatea trimiterii de trupe occidentale pe teren în Ucraina, apreciind într-un interviu publicat joi de The Economist că va trebui să “ne punem problema” dacă Moscova “va reuşi să străpungă linia frontului” şi dacă autorităţile de la Kiev o cer, informează AFP, potrivit Agerpres.
“Dacă ruşii reuşesc să străpungă linia frontului, dacă ar exista o cerere ucraineană – ceea ce nu este cazul astăzi – ar trebui să ne punem în mod legitim întrebarea”, a declarat preşedintele francez săptămânalului britanic.
“A exclude acest lucru a priori înseamnă a nu învăţa lecţiile ultimilor doi ani”, în condiţiile în care ţările NATO au exclus iniţial să trimită tancuri şi avioane în Ucraina, iar în cele din urmă s-au răzgândit, a adăugat el.
Șeful statului francez a stârnit polemici semnificative după ce, pe 26 februarie, a folosit prilejul unei conferințe internaționale în sprijinul Ucrainei, la care i-a adus la Paris pe 20 de lideri aliați, pentru nu a exclude posibilitatea ca unele state europene să trimită trupe în Ucraina, întrucât, a explicat el, în timp ce trupele ruse înaintează în estul Ucrainei, “trebuie făcut tot posibilul pentru ca Rusia să nu câştige acest război”.
El a precizat atunci că această abordare “nu poate fi exclusă” în numele unei “ambiguităţi strategice” şi că se va face totul pentru ca Rusia lui Vladimir Putin să piardă acest război.
Poziția lui Macron a atras deopotrivă reacții adverse, dar și afirmații de susținere. SUA, Italia, Marea Britanie, Germania și NATO au respins această idee, în vreme ce Polonia, prin vocea șefului diplomației de la Varșovia, Radoslaw Sikorski. “Prezenţa forţelor NATO în Ucraina nu este de neconceput. Apreciez iniţiativa preşedintelui francez Emmanuel Macron, pentru că lui Putin trebuie să-i fie frică, nu nouă să ne fie frică de Putin”, a spus el.
O posibilă trimitere de combatanţi în Ucraina nu poate fi luată în considerare sub mandat NATO, a apreciat în contextul respectiv și președintele român Klaus Iohannis.
“Aşa cum am spus, nu exclud nimic, pentru că ne confruntăm cu cineva care nu exclude nimic”, a reafirmat Macron în The Economist cu referire la preşedintele rus Vladimir Putin.
“Probabil am fost prea ezitanţi în a formula limitele acţiunii noastre cuiva care nu mai are niciuna şi care este agresorul”, a continuat el.
“Am un obiectiv strategic clar: Rusia nu poate câştiga în Ucraina. Dacă Rusia va câştiga în Ucraina, nu vom mai avea securitate în Europa. Cine poate spune că Rusia se va opri acolo? Ce securitate pentru alte ţări învecinate, Republica Moldova, România, Polonia, Lituania şi multe altele? Şi în fond, ce credibilitate vor mai avea europenii care au cheltuit miliarde, care au declarat că acolo este în joc supravieţuirea continentului şi care nu şi-au oferit mijloacele de a opri Rusia? Deci da, nu trebuie să excludem nimic“, a insistat Macron.
Concrete & Design Solutions
Op-Ed | A call from Moldova for a European budget for peace: A Marshall Plan could be Europe’s promise of peace
Op-Ed | Un apel din Republica Moldova pentru un buget european pentru pace: Un Plan Marshall ar putea fi promisiunea de pace a Europei
Prima vizită de stat a unui președinte francez în Germania după 24 de ani: Macron va fi elogiat cu Premiul Pacea Westfalică într-o vizită ce va sta sub semnul cooperării europene
Op-Ed | Ambasadorul SUA, Kathleen Kavalec: Susținerea libertății presei, un pilon al societăților democratice
NATO își exprimă „profunda îngrijorare” privind acțiunile hibride ale Rusiei, care constituie o amenințare la adresa securității Aliaților
Op-Ed | Marian Preda, University of Bucharest Rector’: On Managers, Leaders and the role of Universities in the formation of Elites
Macron reia ideea trimiterii de forțe în Ucraina dacă Rusia “străpunge linia frontului”: Ce securitate vor mai avea R. Moldova, România sau Polonia dacă Rusia câștigă?
Nicolae Ciucă, de Ziua Națională a Tineretului: Generaţia tânără este cea care va decide România de mâine. Investind în tineri, investim în România
Ancheta privind subvențiile acordate de China pentru vehiculele electrice ”avansează”, anunță Dombrovskis, care lasă de înțeles că UE ar putea impune tarife provizorii ”înainte de vacanța de vară”
Luminița Odobescu și omologul croat, întâlnire în contextul reuniunii Consiliului Ministerial al OCDE. Cei doi miniștri vor menține coordonarea apropiată pe parcursul procesului de aderare a țărilor la organizație
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”
Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”
20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene
Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură
Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate
Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții
Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Trending
- NATO1 week ago
Șeful Pentagonului, discuție telefonică cu ministrul român al apărării după ce Biden a aprobat ajutorul pentru Ucraina. Susținerea Kievului împotriva agresiunii Rusiei, principala temă a convorbirii
- POLITICĂ1 week ago
Sondaj INSCOP alegeri locale: PSD – 28,4%, PNL – 26,7%, AUR – 14,4%. Echilibru de forțe în interiorul coaliției de guvernare, cu social-democrații în scădere (2%) și liberalii în creștere (1%)
- U.E.1 week ago
“Sorbona 2.0”: Avertizând că “Europa noastră poate muri” în fața concurenței globale, Macron face apel la o strategie de apărare credibilă fără a fi “vasala” SUA
- EDITORIALE4 days ago
Op-ed | Annalena Baerbock, șefa diplomației germane, la 20 de ani de la marea extindere a UE: Fiecărei generaţii îi revine o misiune. Avem misiunea de a apăra și consolida proiectul european
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Bogdan Ivan, negocieri cu Comitetul OCDE de Politici în Știință și Tehnologie de la Paris: Cel mai mare avantaj competitiv îl reprezintă mințile geniale ale românilor