Connect with us

EUROBAROMETRU

Eurobarometru: Aproape 9 din 10 români susțin ajutorarea țărilor în curs de dezvoltare, însă doar 7% sunt dispuși să se implice personal

Published

on

PeopleConform unor cifre recente, aproape nouă din zece cetățeni ai UE se declară în favoarea dezvoltării (89 % – o creștere de 4 puncte procentuale în comparație cu 2014). Peste jumătate spun că UE ar trebui să furnizeze ajutor la nivelurile promise, în timp ce 16 % consideră că ar trebui să se acorde mai mult ajutor decât cel promis.

Comisarul UE pentru cooperare internațională și dezvoltare, Neven Mimica, a prezentat astăzi rezultatele sondajului Eurobarometru privind politica UE de cooperare internațională și dezvoltare, conform unui comunicat remis Calea Europeană. Cifrele arată că marea majoritate a europenilor au o opinie favorabilă despre beneficiile aduse de cooperarea internațională și dezvoltarea. Aproape trei sferturi din participanții la sondaj sunt de acord că ajutorul pentru dezvoltare este o modalitate eficientă de a combate imigrația neregulamentară (73 %), iar 80 % din europeni consideră că dezvoltarea este în interesul UE.

În urma anunțării rezultatelor, comisarul Mimica a declarat: „Rezultatele Eurobarometru arată clar că cetățenii UE cunosc și apreciază importanța politicii UE de cooperare internațională și dezvoltare. Aproape nouă din zece respondenți cred că este important să ajutăm țările în curs de dezvoltare. Totodată, peste șapte din zece europeni consideră că lupta împotriva sărăciei în aceste țări are o influență pozitivă asupra cetățenilor UE. În momentul de față, când Europa trebuie să își dovedească relevanța pentru cetățenii săi, ar trebui să profităm de această ocazie și să arătăm rezultatele acțiunilor noastre, impactul pe care îl au la fața locului, îmbunătățirile pe care le aduc în viețile oamenilor și modul în care servesc valorile și interesele Europei.”

Câteva rezultate-cheie ale sondajului Eurobarometru despre dezvoltare

A crescut numărul persoanelor care consideră că lupta împotriva sărăciei în țările în curs de dezvoltare ar trebui să fie una dintre principalele priorități ale UE (o creștere de cinci puncte procentuale, la 69 %) și ale guvernelor naționale (o creștere de cinci puncte procentuale, la 50 %). Aproape șapte din zece respondenți au fost de acord cu majorarea ajutorului pentru dezvoltare acordat de UE (68 %) – un procent mai mare decât în ultimii ani.

Cetățenii UE consideră că pacea și securitatea în țările în curs de dezvoltare constituie cea mai importantă provocare a Anului European pentru Dezvoltare (41 %) – ceea ce s-ar putea explica prin faptul că aceste domenii pot fi considerate drept factori importanți în abordarea cauzelor profunde ale migrației neregulamentare. Următoarele domenii în ordinea importanței au fost sănătatea și educația (ambele cu 34 %).

Peste o treime din europeni au auzit sau au citit despre obiectivele de dezvoltare durabilă (36 %). În comparație, numai 22 % dintre europeni au declarat că au auzit despre obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) în sondajul Eurobarometru din 2013.

Situația în România: Aproape 9 din 10 români sunt în favoarea ajutoarelor pentru țările în curs de dezvoltare, însă doar 7% sunt dispuși să se implice personal

Aproximativ 88% dintre români consideră că este important să se acorde ajutor persoanelor din țările în curs de dezvoltare, nivel similar celui din Uniunea Europeană. Cu toate accestea, mai puțin o treime dintre cetățenii României (28%) sunt dispuși să plătească în plus pentru alimente și alte produse ce provin din aceste țări, iar procentajul celor care s-ar implica personal în acțiuni de ajutor destinate acestor state este de doar 7%, față de 33% dintre europeni.

Patru din zece respondenți din România sunt de acord cu faptul că la nivel individual pot juca un rol în rezolvarea problemei sărăciei în țările în curs de dezvoltare, față de o medie de 52% la nivelul UE.

Printre provocările cele mai importante ale țărilor în curs de dezvoltare, respondenții români au menționat sănătatea (46% față de media europeană de 34%), educația (39% față de 34%) și creșterea economică, rata de ocupare a forței de muncă și inegalitatea socială (33%, comparativ cu media europeană de 26%).

 Screen Shot 2016-03-01 at 3.35.20 PM

Sondajul a fost organizat spre sfârșitul anului 2015, care a fost Anul European pentru Dezvoltare. Unul din obiectivele acestui an a fost sensibilizarea în mai mare măsură a cetățenilor despre cum funcționează ajutorul pentru dezvoltare acordat de UE și cum sunt cheltuiți banii. Sondajul arată că această campanie de sensibilizare a dat rezultate: aproape una din cinci persoane intervievate știa că 2015 a fost Anul European pentru Dezvoltare (o creștere cu aproximativ 50 % față de rezultatele din 2014).

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROBAROMETRU

Pe fondul slăbirii sentimentului pozitiv de apartenență la UE, românii sunt printre cei mai îngrijorați cetățeni europeni de efectele știrilor false și ale dezinformării online (Eurobarometru)

Published

on

Sondajul Eurobarometru dat publicității miercuri de către Parlamentul European și care evidențiază o serie de transformări negative majore în rândul percepției românilor privind apartenența țării lor la UE și viitorul Uniunii Europene, arată totodată că românii, alături de suedezi și letoni, sunt cetățenii din UE cei mai îngrijorați de amenințarea generată de știri false și dezinformare online.

25% dintre suedezi, respectiv 24% dintre români și letoni, tratează știrile false și dezinformarea online ca fiind o amenințare, un procent dublu față de media Uniunii Europene, situată la 12%.

Aceste date sunt plasate într-un context mai larg în care cetățenii respondenți au enumerat ca amenințări 11 domenii: terorism, sărăcie și excluziune, șomaj, imigrație ilegală, schimbări climatice, crimă organizată, radicalism religios, extremism politic, conflict armat, abuz online de date personale, știri false și dezinformare online.

Dintre acestea, cel mai puțin amenințător domeniu la nivelul UE este chiar cel din urmă – știri false și dezinformare online, unde singurele țări care depășesc procentul de 20% sunt: Danemarca și Estonia (21%), România și Suedia (24%) și Letonia (25%).

Pe de altă parte, o analiză Calea Europeană a datelor care au stat la baza acestui Eurobarometru, jumătate dintre românii care văd știrile false și dezinformarea online ca o amenințare la nivel european, consideră că apartenența la Uniunea Europeană este un lucru bun.

Influența știrilor false și a dezinformării online relevată la nivelul acestui Eurobarometru apare și în contextul în care la o altă rubrică a acestei anchete – cea a temelor pe care cetățenii le doresc discutate în timpul campaniei electorale europene din 2019 – subiectul protecției granițelor externe reprezintă tema de discuție care a înregistrat cea mai mare creștere în rândul intereselor cetățenilor români

Această evoluție survine în condițiile în care subiectele prioritare identificate de români sunt: economie (53%), combaterea şomajului în rândul tinerilor (44%), promovarea drepturilor omului şi a democraţiei (38%), protecţia consumatorului şi siguranţa alimentară (36%) şi protecţia socială (35%). 

Citiți și Eurobarometru | Cifre îngrijorătoare: Procentul românilor care văd apartenența la UE ca pe un lucru bun a scăzut cu 10% în ultimele șase luni, la 49%

Citiți și Uniunea Europeană, îngrijorată de declinul fără precedent al susținerii românilor față de UE: România pe locul doi, după Marea Britanie, cu percepție negativă a cetățenilor privind apartenența europeană

Citiți și Eurobarometru | Top-ul transfomărilor NEGATIVE ale percepției românilor privind viitorul României în UE în prag de preluare a președinției Consiliului UE și înainte de alegerile europene din 2019

Citiți și ANALIZĂ Au început marile probleme pentru România Europeană: În 5 din cele 8 regiuni ale țării, românii nu mai cred că este bine în Uniunea Europeană

Eurobarometrul publicat de Parlamentul European arată că, cu o încredere a cetățenilor în apartenența țării lor la UE diminuată cu 10% în ultimele șase luni – de la 59% la 49% -, România este statul membru care înregistrează un declin fără precedent al susținerii cetățenilor față de UE. Această percepție negativă crescândă plasează România pe locul doi în Uniunea Europeană, după Marea Britanie aflată în plin Brexit, cu 21% dintre cetățeni apreciind că apartenența noastră la UE este un lucru rău, în creștere cu 7%. Modificarea rapoartelor procentuale în această instanță evidențiază și traseul percepțiilor modificate: 7% din cei 10% menționați anterior par a se regăsi în spectrul celor care cred că apartenența la UE este un lucru rău.

În detaliu, transformările negative majore în percepțiile românilor în raport cu Uniunea Europeană indică o creștere cu 7% (la 30%) a sentimentului că România nu a beneficiat de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană, o creștere record a diminuării sprijinului cetățenesc pentru aderarea la zona euro, o majoritate a cetățenilor români care cred că vocea lor nu este auzită în UE, precum și înregistrarea în România a celei mai mari creșteri a opiniei conform căreia UE merge în direcția greșită.

 

.

Continue Reading

EUROBAROMETRU

ANALIZĂ Au început marile probleme pentru România Europeană: În 5 din cele 8 regiuni ale țării, românii nu mai cred că este bine în Uniunea Europeană

Published

on

de Dan Cărbunaru

România s-a împărțit în două. Jumătate crede că e bine că suntem în UE. Cealaltă jumătate crede că nu e bine sau nu știe ce să creadă. Cel mai recent Eurobarometru dat publicității de Parlamentul European astăzi, pe baza datelor culese în septembrie, arată că românii din cinci dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale țării nu mai cred că e bine în UE. Vă prezentăm, în continuare, analiza datelor consultate de Calea Europeană, care au stat la baza Eurobarometrului din Septembrie.

Susținerea pe regiuni

Cel mai șocant e în Nord-Est – doar 20 la sută cred că e bine în UE. Jumătate cred că nu e bine și o treime că nu e nici bine nici rău.

Doar în trei dintre cele 8 regiuni ale țării românii cred că e bine în UE – Regiunea Nord-Vest conduce în top-ul celor care cred că e bine în UE –78 la sută, urmată de București – 66 la sută, apoi Sud-vest-61 la sută. 

Urmează – Regiunile Centru, Vest și Sud-Est – câte 46 la sută și Regiunea Sud – 44 la sută.

În regiunea Nord-Vest, doar 3 la sută cred că e rău în UE.

UE – susținută în marile orașe

Marile orașe – 62 la sută dintre cei care locuiesc aici spun că e  bine să fii în UE, doar 12 la sută că ar fi rău. La sate procentul celor care cred că nu e bună apartenența la UE se dublează – 26 la sută  cred că e rău, 42 la sută că e bine.

Intenția de vot pe părăsirea UE

Dacă ar fi să se voteze ieșirea sau rămânerea în UE , cei mai mulți – 43 la sută ar vota pentru Romexit cei care cred e rău să fii în UE, urmați de cei care nu știu dacă e bine sau rău să fii în UE – 37 la sută. Chiar și 18 la sută din cei care spun că e bine în UE ar vota ieșirea.  Un procent foarte mare – 49 la sută dintre cei care nu știu dacă e bine sau rău să fii în UE, nu știu dacă ar merge la vot.

Cei care ar vota pentru a rămâne în UE – 68 la sută, sunt cei care cred că e bine în UE, urmați de 16 la sută dintre cei care nu știu dacă e bine sau rău în UE și  alți 15 la sută dintre  cei care cred că e bine în UE.

Unul din patru tineri până în 24 de ani cred că e rău că România e în UE

Potrivit eurobarometrului citat, tinerii cu vârste între 15-24 ani, în procent de 25 la sută cred că e rău să fii în Uniunea Europeană.

Doar 18 la sută dintre bătrânii cu vârste între 65-74 cred că e rău în UE.

Procentul cel mai mare de români care cred că e rău să fii în UE – 26 la sută e în categoria celor de peste 75 de ani.

Mai mult de jumătate dintre românii cu vârste între 25-39, adică 53 la sută cred că este bine în UE.

Cei născuți după 1980 sunt cei mai poliarizați – 51 la sută că e bine și 21 la sută că e rău

Cei născuți înainte de 1946 – 31 la sută cred că e rău să fii în UE.

Scala politică

Centrul politic pare cel mai vulnerabil. Astfel, în timp ce românii care se consideră de stânga sau de dreapta susțin că e bine ca țara să fie în UE – 61 la sută, cei care se declară de Centru cred asta doar în procent de 47 la sută. Cel mai mare procent de români care cred că nu e bine în UE se declară de Centru – 27 la sută, dublu față de cei din stânga sau dreapta.

Imaginea UE

74 la sută dintre cei care au o imagine pozitivă despre UE cred că e bine să fii în UE.  Pe de altă parte, 43 la sută dintre cei care o imagine negativă cred că e rău în UE.  Alți 42 la sută nici că e bine nici că e rău. Doar 14 la sută cred că e bine în UE, deși au o imagine negativă despre Uniune.

Principalele amenințări la adresa UE

Jumătate dintre românii care consideră Fake news și dezinformarea online  o provocare europeană cred că e bine în UE. Doar 22 la sută dintre cei care cred că e rău în Ue consideră amenințare.

Nivelul de educație, factor de influență

24 la sută cei sub 15 ani de studii cred că e rău să fii în UE, cei cu peste 20 de ani de studii cred asta în cea mai mică măsură – 17 la sută și au cel mai puternic sentiment pozitiv de apartenență la UE– 61 la sută.

Casnicii și șomerii – în topul sentimentelor anti-europene

Manageri – suport 67 la sută, doar 15 la sută spun că e rău să fii în UE.

Casnicii și șomerii – câte 28 la sută spun că e rău. Pensionarii, doar 19 la sută că e rău. Studenții – 21 la sută că e rău. Cu excepția managerilor, în medie o treime spun că nu e bine și nici rău.

Cuplurile – baza susținătorilor UE

În funcție de situația familială, eurobarometrul arată că   26 la sută celibatari cred că e rău în UE. Cel mai mare suport pentru apartenența la UE este la cuplurile necăsătorite – 57 la sută și la cele căsătorie- 51 la sută.

În funcție de gospodărie – cei singuri și fără copii – cred că e rău în UE în procent de  25 la sută. Cei singuri cu copii înregistrează un minim al acestei percepții – opt la sută.  Tot ei cred că e bine să fii în UE în cel mai mare procent – 57 la sută.

Cei care plătesc greu facturile, cele mai ridicate procente de neapreciere a apartenenței la UE

Cei care au dificultăți în plata facturilor  mai tot timpul cred că e rău în UE în procent de  39 la sută, iar cei care uneori nu le pot plăti înregisează un procent de 29 la sută. Cei care plătesc facturile fără probleme susțin în procent de 59 la sută că e bine în UE.

Apartenență la clase

Clasa muncitoare – cei mai puțini care cred că e rău în UE – 6 la sută și cel mai mare suport – 60 la sută.

Clasa superioară – 42 la sută cred că e un lucru rău.

Clasa mijlocie – 23 la sută e rău, 49 la sută e bine.

Internet

Cei care îl folosesc în fiecare zi cred că e  bine că suntem în UE –  53 la sută și 19 la sută că e rău. 27 la sută cred că nu e nici bine, nici rău.

Cei care nu au folosit niciodată internetul înregistrează cel mai mare procent de percepție negativă a apartenenței la UE – 23 la sută, dar și cel mai mare procent de nici bine nici rău – 30 la sută.

Telefon mobil/fix

Cel mai mare procent de percepție negativă a apartenenței la UE – 23 la sută este în categoria celor fără telefon, ca  și cel mai mare procent – 33 la sută nici bine nici rău. Cea mai mare susținere a apartenenței este în zona celor care au  telefon fix -54 la sută.

Interes față de politică

 Cei cu interes scăzut față de politică au cel mai mare procent de neapreciere a apartenenți la UE  – 37. Că e bine că suntem în UE cred majoritatea celor cu interes puternic față de politică– 70 la sută și  62 la sută dintre cei cu  interes mediu.

Vocea mea contează în UE

65 la sută dintre cei care spun că vocea lor contează spun că e bine în UE. 32 la sută dintre cei care cred că nu contează spun că e rău.

Asemănător și la procentele celor care se raportează la faptul că ar conta vocea țării în UE.

Implicare în discuții despre politica europeană

E bine că suntem în UE consideră cei mai mulți – 61 la sută dintre cei care discută ocazional. Cei mai puțini care cred asta sunt cei care nu discută nicodată – 39 la sută. O altă treime din această categorie- 34 la sută nu știe ce să spună dacă e bine sau rău. Interesant este că cei care frecvent vorbesc despre asta – 51 la sută spun că e bine, dar 35 la sută că e rău.

Gradul de satisfacție cu modul de viață

58 la sută dintre cei care sunt satisfăcuți spun că e bine. 27 la sută din cealalaltă categorie că e rău.

Condiții de viață în ultimii cinci ani – 73 la sută dintre cei pt care e mai bine spun că e bine. 44 la sută – aproape jumătate din cei care spun că e mai rău cred că e rău în UE. Printre cele mai mari diferențe.

Direcția în care merge țara

76 la sută dintre cei care cred că în direcția bună spun că e bine în UE.  Cei mai mulți – 42 la sută dintre cei care cred că în nici în bine nici în rău, adică stă pe loc, spun că e rău în UE.

Direcția în care merge UE

71 la sută dintre cei care spun că UE merge în direcția bună spun că e bine în UE. 33 la sută din cei care spun că merge în direcția greșită spun că e rău în UE.  Față de 43 la sută dintre cei care au o imagine proastă despre UE sau 42 la sută din cei care cred că țara nu  merge în nicio direcție.

Situația democrației în UE

66 la sută dintre românii care spun că sunt mulțumiți spun că e bine în UE. Doar 28 la sută dintre nemulțumiți spun că e bine în UE. Alți 31 că e rău în UE și 39 la sută că nu e nici bine nici rău.

Încrederea în partidele politice

Peste 60 la sută dintre cei care au încredere în partide spun că e bine în UE.  Cei care nu au încredere spun că e rău în UE – 20 la sută iar 31 la sută că nu e nici bine nici rău.

Valori de protejat

Cei care cred că e bine în UE spun că ar trebui protejate: egalitatea între statele membre – 61 la sută, drepturile omului și libertatea de exprimare – 59 la sută fiecare.

Am prezentat aceste date pentru a explica atât de complexa ecuație generată de răspunsul la întrebarea dacă apartenența la UE e bună sau rea pentru România. Pe scurt, ea arată așa:

Dintre români, 49 la sută cred că e bine să fii în UE, 21 la sută că e rău, 27 la sută că nu e nici bine și nici rău.

Citiți și Eurobarometru | Cifre îngrijorătoare: Procentul românilor care văd apartenența la UE ca pe un lucru bun a scăzut cu 10% în ultimele șase luni, la 49%

Citiți și Uniunea Europeană, îngrijorată de declinul fără precedent al susținerii românilor față de UE: România pe locul doi, după Marea Britanie, cu percepție negativă a cetățenilor privind apartenența europeană

Citiți și Eurobarometru | Top-ul transfomărilor NEGATIVE ale percepției românilor privind viitorul României în UE în prag de preluare a președinției Consiliului UE și înainte de alegerile europene din 2019

.

Continue Reading

#RO2019EU

Eurobarometru | Transformările NEGATIVE majore ale percepției românilor privind viitorul României în UE în prag de preluare a președinției Consiliului UE și înainte de alegerile europene din 2019

Published

on

În România, statul ce va deține următoarea președinție rotativă a Consiliului, contextul turbulent național în care țara se află din luna august pare să afecteze și indicatorii săi de susținere la nivel înalt tradițional din UE. România este agitată de diverse proteste împotriva guvernului pentru a denunța corupția și revizuirea sistemului judiciar. Nemulțumirea națională pare să se reflecte inclusiv asupra percepției exprimate de respondenții români despre UE în acest sondaj”, este concluzia sondajului Eurobarometru publicat miercuri de Parlamentul European și care indică un nivel record de susținere din partea cetățenilor europeni pentru apartenența țărilor lor la UE, cel mai mare din 1983 încoace, evidențiind totodată transformări negative majore în rândul percepției românilor, cetățeni ai unui stat membru aflat în prag de preluare a primei sale președinții la Consiliul Uniunii Europene și influențat de un dublu context delicat, pe plan național și european.

Cu o încredere a cetățenilor în apartenența țării lor la UE diminuată cu 10% în ultimele șase luni – de la 59% la 49% -, România este statul membru care înregistrează un declin fără precedent al susținerii cetățenilor față de UE. Această percepție negativă crescândă plasează România pe locul doi în Uniunea Europeană, după Marea Britanie aflată în plin Brexit, cu 21% dintre cetățeni apreciind că apartenența noastră la UE este un lucru rău, în creștere cu 7%. Modificarea rapoartelor procentuale în această instanță evidențiază și traseul percepțiilor modificate: 7% din cei 10% menționați anterior par a se regăsi în spectrul celor care cred că apartenența la UE este un lucru rău.

În detaliu, transformările negative majore în percepțiile românilor în raport cu Uniunea Europeană indică o creștere cu 7% (la 30%) a sentimentului că România nu a beneficiat de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană, o creștere record a diminuării sprijinului cetățenesc pentru aderarea la zona euro, o majoritate a cetățenilor români care cred că vocea lor nu este auzită în UE, precum și înregistrarea în România a celei mai mari creșteri a opiniei conform căreia UE merge în direcția greșită.

Calea Europeană vă prezintă cum arată percepțiile românilor cu privire la apartenența țării lor la UE, la 12 ani de la aderare și cu mai puțin de trei luni înainte de preluarea, în premieră, a președinției Consiliului Uniunii Europene, mandat care va coincide și cu alegerile pentru Parlamentul European:

1) Sprijinul pentru apartenența la UE se deteriorează în șapte țări, în principal în România unde acesta pierde 10 puncte procentuale (49%), viziunea negativă crescând cu 7 puncte la 21%. Această diminuare a sprijinului României este fără precedent în ultimul deceniu, provenind de la un nivel de 71% înregistrat în țară în 2007, de atunci fluctuând de-a lungul anilor.

2) În România, 64% dintre cetățeni sunt de părere că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE. În schimb, România este plasată și în rândul țărilor membre unde percepția negativă la acest capitol a crescut cu 7% – la 30 de procente -, țara noastră fiind devansată doar de Italia, Grecia, Cipru și Austria.

3) Întrebați în schimb care sunt motivele pentru care țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE, cetățenii români se regăsesc în top 3 la capitolul ”contribuția UE la dezvoltarea democrației”, unde media UE este situată la 13%.

4) O bună cooperare între statele membre ale UE contează cel mai mult pentru cetățenii olandezi (61%) și cel mai puțin pentru cetățenii din România (16%).

5) România conduce un top format din 11 țări membre unde sprijinul pentru adoptarea monedei euro a scăzut semnificativ: cu 11% în România, 10% în Croația, 6% în Lituania, 5% în Polonia sau 4% în Ungaria.

6) În cazul organizării unui referendum privind apartenenţa la UE, 66% dintre europeni și 65% dintre români ar vota pentru ca ţara lor să rămână membră. 17% dintre europeni (15% dintre români) ar vota pentru ieşirea din UE, în timp ce 17% dintre europeni (20% dintre români) declară că nu ştiu cum ar vota.

7) Majoritatea cetățenilor români consideră că vocea lor nu este auzită în Uniunea Europeană, o creștere cu 8 puncte procentuale la 58%, percepții similare fiind întâlnite în Grecia (83%), Italia (72%) și Portugalia (60%).

8) De asemenea, cea mai mare creștere a opiniei conform căreia UE merge în direcția greșită este înregistrată în România (41%, +15 puncte procentuale), Franța (59%, +13 pp), Germania (52%, +13 pp) și Slovenia (42%, +13 pp).

9) În condițiile în care cetățenii țărilor membre ale UE vor fi chemați la vot anul viitor pentru alegerile privind Parlamentul European, percepția românilor cu privire la un rol mai pronunțat al PE este situată la 63%, în scădere cu un punct procentual.

10) În același context, procentul românilor care știu când vor avea loc alegerile pentru Parlamentul European a crescut cu 10%. În ceea ce privește dorința românilor de a-și exprima dreptul de vot la alegerile din 23-26 mai, situația arată astfel: 24% susțin că cel mai probabil vor merge la vot, 17% probabil, 24% au un sentiment moderat în această privință, iar 33% spun că cel mai probabil nu vor participa la vot. Comparația acestor rezultate cu cele din aprilie 2018 plasează România în rândul statelor membre unde sunt reliefate evoluții negative cu privire la intenția certă a cetățenilor de a vota, cu o scădere de 10% în țara noastră, 10% în Cipru, 9% în Malta și 8% în Bulgaria.

11) În aprilie 2018, 49% dintre respondenți au acordat o mare importanță alegerilor europene. Și în această privință, evoluțiile negative sunt prezente în România, cu o diminuare de 7% a nivelului de importanță acordat de cetățeni acestor alegeri.

12) În legătură cu temele pe care le doresc discutate în campania electorală, subiectele prioritare identificate de români sunt: economie (53%), combaterea şomajului în rândul tinerilor (44%), promovarea drepturilor omului şi a democraţiei (38%), protecţia consumatorului şi siguranţa alimentară (36%) şi protecţia socială (35%). Cu toate acestea, subiectul protecției granițelor externe reprezintă tema de discuție care a înregistrat cea mai mare creștere în rândul intereselor cetățenilor români pentru campania electorală de anul viitor privind Parlamentul European. De altfel, România este singurul stat membru în care cea mai mare evoluție se referă la protecția frontierelor externe.

13) În ceea ce privește principalele amenințări percepute la nivel european, știrile false și dezinformarea online sunt printre cele mai slab clasate amenințări, însă la nivel național, în trei state membre, printre care și România, aproximativ un sfert dintre cetățeni (24-25%) reprezintă cetățenii din UE cei mai îngrijorați de amenințarea generată de știri false și dezinformare online.

 

Citiți și Eurobarometru | Cifre îngrijorătoare: Procentul românilor care văd apartenența la UE ca pe un lucru bun a scăzut cu 10% în ultimele șase luni, la 49%

Citiți și Uniunea Europeană, îngrijorată de declinul fără precedent al susținerii românilor față de UE: România pe locul doi, după Marea Britanie, cu percepție negativă a cetățenilor privind apartenența europeană

 

 

.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending