Connect with us

EUROBAROMETRU

Eurobarometru: Aproape 9 din 10 români susțin ajutorarea țărilor în curs de dezvoltare, însă doar 7% sunt dispuși să se implice personal

Published

on

PeopleConform unor cifre recente, aproape nouă din zece cetățeni ai UE se declară în favoarea dezvoltării (89 % – o creștere de 4 puncte procentuale în comparație cu 2014). Peste jumătate spun că UE ar trebui să furnizeze ajutor la nivelurile promise, în timp ce 16 % consideră că ar trebui să se acorde mai mult ajutor decât cel promis.

Comisarul UE pentru cooperare internațională și dezvoltare, Neven Mimica, a prezentat astăzi rezultatele sondajului Eurobarometru privind politica UE de cooperare internațională și dezvoltare, conform unui comunicat remis Calea Europeană. Cifrele arată că marea majoritate a europenilor au o opinie favorabilă despre beneficiile aduse de cooperarea internațională și dezvoltarea. Aproape trei sferturi din participanții la sondaj sunt de acord că ajutorul pentru dezvoltare este o modalitate eficientă de a combate imigrația neregulamentară (73 %), iar 80 % din europeni consideră că dezvoltarea este în interesul UE.

În urma anunțării rezultatelor, comisarul Mimica a declarat: „Rezultatele Eurobarometru arată clar că cetățenii UE cunosc și apreciază importanța politicii UE de cooperare internațională și dezvoltare. Aproape nouă din zece respondenți cred că este important să ajutăm țările în curs de dezvoltare. Totodată, peste șapte din zece europeni consideră că lupta împotriva sărăciei în aceste țări are o influență pozitivă asupra cetățenilor UE. În momentul de față, când Europa trebuie să își dovedească relevanța pentru cetățenii săi, ar trebui să profităm de această ocazie și să arătăm rezultatele acțiunilor noastre, impactul pe care îl au la fața locului, îmbunătățirile pe care le aduc în viețile oamenilor și modul în care servesc valorile și interesele Europei.”

Câteva rezultate-cheie ale sondajului Eurobarometru despre dezvoltare

A crescut numărul persoanelor care consideră că lupta împotriva sărăciei în țările în curs de dezvoltare ar trebui să fie una dintre principalele priorități ale UE (o creștere de cinci puncte procentuale, la 69 %) și ale guvernelor naționale (o creștere de cinci puncte procentuale, la 50 %). Aproape șapte din zece respondenți au fost de acord cu majorarea ajutorului pentru dezvoltare acordat de UE (68 %) – un procent mai mare decât în ultimii ani.

Cetățenii UE consideră că pacea și securitatea în țările în curs de dezvoltare constituie cea mai importantă provocare a Anului European pentru Dezvoltare (41 %) – ceea ce s-ar putea explica prin faptul că aceste domenii pot fi considerate drept factori importanți în abordarea cauzelor profunde ale migrației neregulamentare. Următoarele domenii în ordinea importanței au fost sănătatea și educația (ambele cu 34 %).

Peste o treime din europeni au auzit sau au citit despre obiectivele de dezvoltare durabilă (36 %). În comparație, numai 22 % dintre europeni au declarat că au auzit despre obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) în sondajul Eurobarometru din 2013.

Situația în România: Aproape 9 din 10 români sunt în favoarea ajutoarelor pentru țările în curs de dezvoltare, însă doar 7% sunt dispuși să se implice personal

Aproximativ 88% dintre români consideră că este important să se acorde ajutor persoanelor din țările în curs de dezvoltare, nivel similar celui din Uniunea Europeană. Cu toate accestea, mai puțin o treime dintre cetățenii României (28%) sunt dispuși să plătească în plus pentru alimente și alte produse ce provin din aceste țări, iar procentajul celor care s-ar implica personal în acțiuni de ajutor destinate acestor state este de doar 7%, față de 33% dintre europeni.

Patru din zece respondenți din România sunt de acord cu faptul că la nivel individual pot juca un rol în rezolvarea problemei sărăciei în țările în curs de dezvoltare, față de o medie de 52% la nivelul UE.

Printre provocările cele mai importante ale țărilor în curs de dezvoltare, respondenții români au menționat sănătatea (46% față de media europeană de 34%), educația (39% față de 34%) și creșterea economică, rata de ocupare a forței de muncă și inegalitatea socială (33%, comparativ cu media europeană de 26%).

 Screen Shot 2016-03-01 at 3.35.20 PM

Sondajul a fost organizat spre sfârșitul anului 2015, care a fost Anul European pentru Dezvoltare. Unul din obiectivele acestui an a fost sensibilizarea în mai mare măsură a cetățenilor despre cum funcționează ajutorul pentru dezvoltare acordat de UE și cum sunt cheltuiți banii. Sondajul arată că această campanie de sensibilizare a dat rezultate: aproape una din cinci persoane intervievate știa că 2015 a fost Anul European pentru Dezvoltare (o creștere cu aproximativ 50 % față de rezultatele din 2014).

.

EUROBAROMETRU

Eurobarometru: Românii vor ca Parlamentul European să joace un rol mai important, iar sănătatea publică să fie principala sa prioritate

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European, sprijinul cetățenilor pentru UE și pentru Lesilativul European, în special, a crescut în timpul pandemiei de COVID-19, se arată în comunicatul oficial. 

În opinia respondenților din România, libertatea de circulație se află pe primul loc în lista valorilor care ar trebui apărate de Parlamentul European, iar aproape o treime dintre respondenți (32% în UE, 24% în România) au ales democrația ca valoarea europeană principală care trebuie apărată, urmată de libertatea de exprimare și de gândire (27% în UE, 22% în România) și de protecția drepturilor omului în UE și în întreaga lume (25% în UE, 24% în România).

De asemenea, 59% dintre respondenții români își doresc ca Parlamentul European să joace un rol mai important, depășind media europeană de 58%, iar pentru 41% dintre români, Legislativul European sugerează o imagine „total pozitivă”, depășind din nou media europeană de 36%.

Reamintim că Parlamentul European rămâne cea mai democratică și transparentă instituție europeană, membrii Legislativului fiind aleși direct de către cetățenii europeni. Acest lucru nefiind posibil și în cazul Comisiei Europene, unde comisarii europeni sunt desemnați în mod politic. În cazul României, comisarul trimis de țara noastră este desemnat de Guvern. 

Această percepție pozitivă a PE se reflectă, de asemenea, în ultimul Eurobarometru standard 95.1 al Comisiei Europene, care arată că cetățenii au cel mai mult încredere în Parlamentul European, dintre toate instituțiile UE.

 

Legat de prioritățile Parlamentului European, cetățenii români consideră că sănătatea publică ar trebui să fie abordată cu prioritate de deputații europeni, fiind urmată de sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă. 

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, salutând rezultatele sondajului, a declarat: „După cum subliniază pe bună dreptate cetățenii, apărarea democrației este cea mai importantă valoare europeană, mai presus de orice altceva. Nu putem considera că democrația poate exista de la sine, fără sprijin și efort; extremismul, autoritarismul și naționalismul reprezintă astăzi amenințări tot mai mari la adresa proiectului nostru european comun.”

Există un interes susținut din partea cetățenilor europeni de a afla mai multe despre activitatea UE. Potrivit prezentului sondaj, informațiile cu privire la modul concret în care sunt cheltuite fondurile UE ar fi cele mai interesante pentru 43% dintre respondenți. Cetățenii doresc, de asemenea, să afle mai multe despre consecințele concrete ale legislației europene în țara lor (30%), despre activitățile concrete ale deputaților în Parlamentul European din țara lor (29%), precum și despre acțiunile întreprinse de UE pentru a depăși pandemia de COVID-19 (29%).

„Cetățenii doresc și merită mai multe informații cu privire la impactul concret al politicilor și deciziilor UE în viața lor de zi cu zi. Oamenii ar trebui să știe unde sunt cheltuiți banii”, a declarat președinta Metsola.

Majoritatea cetățenilor (62% în UE, 43% în România) consideră că apartenența țării lor la UE este un lucru bun, doar 9% (23% în România) declarând că este un lucru rău, pentru al doilea an cel mai bun rezultat din 2007, la nivel UE. Aproape trei sferturi dintre respondenți (72% în UE, 65% în România) afirmă că țara lor a beneficiat de statutul de membru al UE. În acest sens, majoritatea respondenților (63%) afirmă că sunt optimiști cu privire la viitorul UE.


Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din toamna anului 2021 a fost realizat între 1 noiembrie și 2 decembrie 2021 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față și completat cu interviuri online, acolo unde a fost necesar, ca urmare a restricțiilor legate de COVID-19. În total, au avut loc 26.510 de interviuri (1.057 în România), rezultatele UE fiind ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.

Continue Reading

EUROBAROMETRU

Eurobarometru: Sprijinul pentru moneda euro atinge un nivel record, 80% dintre europeni considerând că moneda unică este benefică pentru UE

Published

on

© European Commission/ Twitter

Sprijinul pentru moneda euro a atins un nivel record, arată cel mai recent Eurobarometru.

Conform datelor, 80% dintre respondenți consideră că moneda unică europeană este benefică pentru UE, în vreme ce 70% dintre europenii chestionați consideră că moneda euro este benefică pentru propria țară.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 17.700 de respondenți din cele 19 țări membre ale zonei euro în perioada 22-29 martie 2021.

”Moneda noastră unică reprezintă un simbol al unității și o reprezentare tangibilă a integrării europene. Sunt mândră că lucrez pentru Europa și că îmi aduc contribuția la această integrare continuă”, a transmis președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Eurobarometrul relevă, de asemenea, că numărul cetățenilor europeni care sunt în favoarea regulilor de rotunjire și eliminării monedelor de un eurocent și de doi eurocenți este în creștere.

Astfel, 67% dintre europeni sunt în favoarea eliminării monedelor de un eurocent și de doi eurocenți prin rotunjirea obligatorie (în plus sau în minus) a sumei finale a cumpărăturilor la cei mai apropiați cinci cenți. Există un sprijin majoritar pentru această măsură în toate cele 19 state membre ale zonei euro.

Consultarea publică deschisă privind aceste reguli arată că 72% dintre respondenți nu consideră că monedele mai sunt amintite sunt utile, iar 71% consideră că ar trebui introduse reguli de rotunjire la cea mai apropiată valoare de cinci eurocenți. Majoritatea respondenților consideră că regulile de rotunjire ar trebui să fie obligatorii (71%) și armonizate în zona euro (77%).

Consultarea publică a fost realizată pe un eșantion de 17.033 de respondenți timp de 15 săptămâni, în perioada 28 septembrie 2020 – 11 ianuarie 2021.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

David Sassoli avertizează că Parlamentul European ar putea respinge acordul liderilor UE: Ne îngrijorează un viitor în care solidaritatea europeană este pierdută

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a făcut luni un nou apel către liderii statelor membre reuniți la Bruxelles să se ridice la nivelul “acestui moment istoric” și să acționeze rapid și curajos în direcția unui acord privind pachetul de relansare a Uniunii Europene de aproximativ 1.800 de miliarde de euro, compus din instrumentul de redresare economică bazat pe granturi și credite și bugetul pe termen lung 2021-2027.

După zile întregi de discuții, cetățenii europeni se așteaptă la un acord care să se ridice la nivelul acestui moment istoric. Ne îngrijorează un viitor în care solidaritatea europeană și metoda comunitară sunt pierdute“, a spus Sassoli, într-o declarație scrisă remisă presei, înainte ca șefii de stat sau de guvern se întrunească pentru a patra zi consecutiv în scopul identificării unui compromis.

Liderul Parlamentului European, instituție care trebuie să aprobe acordul încheiat în Consiliul European, a reafirmat prioritățile eurodeputaților în ce privește cadrul financiar multianual, anume “abordarea provocărilor cu care Europa se confruntă, precum Pactul ecologic european, digitalizarea, reziliența economică și lupta împotriva inegalității”.

În condițiile în care liderii continuă să dezbată dimensiunea totală a planului de redresare și raportul dintre granturi și împrumuturi, David Sassoli a subliniat că “noi resurse proprii sunt necesare imediat” pentru a finanța nevoile Europei și a precizat că Parlamentul European continuă să solicită eliminarea rabaturilor de care se bucură anumite state mari, precum Olanda sau Austria, aceleași state frugale care doresc o diminuare a ponderii granturilor și a fondului de redresare în ansamblu.

Avem nevoie, de asemenea, să asigurăm apărarea statului de drept“, a completat președintele PE, criteriul acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept fiind unul dintre subiectele care au aprins discuțiile între lideri, fiind cunoscută opoziția Ungariei sau a Poloniei.

“Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite suficient, Parlamentul European nu își va da acordul. COVID-19 este încă aici și vedem noi focare în Europa. Mai mult decât oricând este necesar să acționăm rapid și curajos”, a conchis David Sassoli.

Summitul Uniunii Europene consacrat obținerii unui acord uriaș pentru relansarea economică post-COVID-19 a fost prelungit pentru a patra zi, urmând a fi reluat luni, la ora 17:00, după negocieri care au început duminică dimineață și care s-au încheiat fără succes luni, în jurul orei 07:00, din cauza opoziției statelor frugale de a accepta un plan de relansare de 750 de miliarde de euro bazat în principal pe granturiCei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au prelungit summitul în speranța că vor depăși blocajele și divergențele și vor ajunge la un acord asupra planului de aproximativ 1.800 de miliarde de euro compus din fondul de redresare și bugetul multianual pe șapte ani. Un compromis continuă să fie împiedicat de poziția statelor frugale, care în frunte cu Olanda și Austria vor condiții mai stricte și subvenții mai puține pentru statele afectate de criză, o condiție greu de acceptat de statele din sud, dar și de Germania și Franța.

Presa de la Bruxelles notează că președintele Consiliului European urmează să vină cu nouă propunere, care cuprinde 390 de miliarde de euro granturi din totalul de 750 de miliarde de euro.

Discuţiile din timpul dineului s-au concentrat pe posibilitatea reducerii cuantumului subvenţiilor la 400 de miliarde de euro din totalul fondului de relansare, faţă de 500 de miliarde de euro iniţial, la limita a ceea ce Franţa şi Germania, principalii susţinători ai planului de relansare economică, sunt gata să accepte. În această variantă, cuantumul împrumuturilor din valoarea pachetului general ar fi de 350 miliarde de euro, faţă de propunerea iniţială, în valoare de 250 miliarde de euro. O altă propunere vehiculată a vizat o distribuție egală a planului de 750 de miliarde de euro în 375 de miliarde de euro în granturi și 375 de miliarde de euro în împrumuturi.

De asemenea, preşedintele Consiliului European Charles Michel a făcut presiuni duminică seara asupra liderilor din statele membre UE pentru ca aceştia să nu prezinte imaginea “unei Europe slabe” şi să fie de acord cu planul de relansare economică post-coronavirus pentru a evita un eşec al negocierilor.

“Întrebarea este următoarea: cei 27 lideri responsabili în faţa popoarelor Europei sunt capabili să construiască încredere şi unitate europeană? Sau, printr-o ruptură, vom prezenta chipul unei Europe slabe, subminate de neîncredere?”, a spus Charles Michel în timpul dineului şefilor de stat şi de guvern din statele membre UE, care se află în negocieri dificile la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni speciale a Consiliului European care a început vineri și va continua și luni.

Continue Reading

Facebook

NATO11 hours ago

Mircea Geoană: Noul Concept Strategic al NATO va veni cu o abordare coerentă a celor cinci domenii operaționale ale Alianței și cu elemente „de o calitate și o sofisticare fără precedent”

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Dmitro Kuleba: Ucraina este alături de poporul și guvernul „Moldovei prietene în fața amenințărilor reînnoite din partea Moscovei”

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Șeful diplomației UE anunță că Iranul și Statele Unite vor relua negocierile privind Acordul nuclear iranian „în zilele următoare”

G716 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

SUA1 day ago

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi3 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL5 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL6 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending