Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE): Politica de coeziune trebuie să fie finanțată la același nivel ca în actualul exercițiu financiar multianual

Poziția Parlamentului European privind noua politică de coeziune post-2020, votată săptămâna trecută la Strasbourg, argumentează faptul că finanțarea acestei politici în noul cadru financiar multianual trebuie să fie la același nivel cu cel din perioada 2014-2020, transmite eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), în contextul în care Comisia Europeană urmează să publice pe data 2 mai propunerea sa de buget pentru perioada de după anul 2020.

”S-a votat opinia Parlamentului European privitoare la noua politică de coeziune după 2020. Sunt lucruri importante acolo pentru că se cere ca singurul criteriu care să rămână pentru stabilirea regiunilor care pot să beneficieze de aceste fonduri să fie produsul intern brut. Totodată, că trebuie ca toate regiunile să beneficieze într-o măsură mai mare sau într-o măsură mai mică de această politică. Politica trebuie să fie finanțată cel puțin la același nivel la care a fost finanțată în acest exercițiu financiar”, a declarat Marinescu, vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European și coordonator al PPE pentru CFM post-2020.

Criteriul enunțat de eurodeputatul român este important pentru România în condițiile în care țara noastră este al doilea cel mai mare beneficiar al fondurilor europene, iar regiunea Nord-Est din România este printre cele mai sărace regiuni europene. Poziția eurodeputatului român intervine în contextul în care Comisia Europeană a propus recent trei scenarii pentru viitorul politicii de coeziune, unele dintre acestea proiectând inclusiv tăieri bugetare cu până la 124 de miliarde de euro. 

”Ultimele zvonuri pe care le știm arată că s-ar putea ca alocarea pentru politica de coeziune în următorul exercițiu financiar să fie redusă cu 5-6%, ceea ce nu ar fi o mare problemă. De asemenea, sunt propuneri referitoare la direcțiile cărora trebuie alocați banii, iar ceea ce este important este că se cere să contribuie la crearea de locuri de muncă sustenabile. Pe noi ne-ar ajuta foarte mult o asemenea direcție concentrată pe economie, mai ales în regiunile sărace din România, Oltenia și nordul Moldovei”, a mai spus Marinescu în această privință.

Distinct de pozițiile Comisiei Europene și ale țărilor UE privind alocarea fondurilor pentru noul buget multianual al UE, deputații europeni consideră că limita actuală privind cheltuielile UE ar trebui ridicată de la 1% la 1,3% din PIB-ul UE pentru a putea finanța noile priorități fără să fie sacrificate regiunile cele mai sărace ale UE (coeziunea) sau comunitățile agricole. La nivelul Comisiei Europene, însă, există discuții cu privire la ridicarea contribuției cu până la 1,13 – 1,18% din PIB.

Pentru România, politica de coeziune păstrează o importanță strategico-economică la nivel european ce decurge din câteva date concrete: 70% din investițiile publice în țara noastră sunt realizate cu fonduri europene, cel mai recent raport al UE privind coeziunea economică arată că datorită investițiilor politicii de coeziune PIB-ul României va crește cu 2.1% până în anul 2023, iar un simplu calcul al balanței financiare dintre contribuția a României la bugetul Uniunii și beneficiile primite de la bugetul UE, inclusiv prin intermediul politicii de coeziune, din 2007 și până în prezent arată o balanță financiară netă ”pe plus” pentru țara noastră cu peste 28 miliarde de euro (datele aici).

.