Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, cere Comisiei Europene ca pierderile de venit suferite de fermierii din țările aflate în proximitatea Ucrainei să fie compensate.

Acesta a participat la un schimb de opinii privind Planurile naționale pentru Politica Agricolă Comună, desfășurată în comisia parlamentară mai sus amintită, la care a luat parte și comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

În acest context, Buda a semnat că ”anul agricol a început în septembrie”, dar planurile naționale au fost adoptate abia în decembrie sau ianuarie.

”Planurile strategice naționale sunt implementate de la 1 ianuarie. Pentru prima dată, în PAC există o posibilitate mai puternică de reacție la evoluții, precum evoluția pieței sau în general la evoluția geopolitică. Este foarte important să cerem corecturi la nevoie și să rămânem activi în discuție. Preocuparea mea cea mai mare este legată de sprijinirea fermierilor din țările care se află în proximitatea graniței cu Ucraina precum România sau Polonia. În momentul de față, aceștia sunt puși în situația de a nu-și mai putea continua activitatea în domeniul agricol. Foarte mulți fermieri care ar dori să implementeze eco-schemele nu mai au această posibilitate deoarece încă din toamnă și-au cumpărat sămânța pentru porumb de exemplu sau îngrășămintele iar acum li se spune: dacă vrei să ai parte de ecoschemă trebuie să pui mazăre, cu toate că nu are de unde să cumpere sămânță, îngrășăminte chimice”, a semnalat Buda. 

În acest context, eurodeputatul l-a întrebat pe comisarul european pentru agricultură când vor putea beneficia de resurse financiare pentru a compensa pierderile de venit fermierii din țările aflate în proximitatea Ucrainei, deoarece, în momentul de față aceștia sunt puși în situația de a nu-și mai putea continua activitatea în domeniul agricol.

”Eco-schemele introduc foarte multe schimbări. Din câte știu eu, în majoritatea țărilor fermierii acceptă aceste schimbări și mă refer la întrebările dumneavoastră concrete. Confirm faptul că România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia și Polonia și poate într-o măsură mai mică Republica Cehă, toate aceste țări aproape de Ucraina au fost puternic afectate de această criză. Există importuri masive din Ucraina și trebuie să reacționăm la ele. Poate că ar trebui să declanșăm Rezerva de criză, dar va trebui să ne mai gândim”, a fost răspunsul oferit de Janusz Wojciechowski.

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, a avut joi o întâlnire, la Bruxelles, cu ministrul agriculturii și industriei alimentare din Republica Moldova, Bolea Vladimir Iosif, întrevedere în cadrul căreia cei doi au avut ”discuții consistente și aplicate despre cele mai recente evoluții ale relației Uniunii Europene” cu această țară, cu accent pe situația fermierilor și a agriculturii.

”Seceta, criza energetică, lipsa inputurilor din agricultură şi conflictul din Ucraina reprezintă riscuri și provocări pentru fermieri, indiferent dacă vorbim despre cei din interiorul Uniunii Europene sau din Republica Moldova. Situația ne cere să acționăm si să venim cu soluții. Moldova urmează parcursul european. Domnul ministru și-a exprimat intenția de a alinia agricultura țării la standardele europene. Subiectele precum Farm to Fork sau reducerea îngrășămintelor au reprezentat de asemenea puncte importante ale agendei noastre”, a oferit detalii suplimentare Daniel Buda, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a punctat că ”UE, România și statele membre sunt unite în sprijinul lor pentru Republica Moldova, susținând atât procesul de aderare al acesteia, cât și economia în contextul actual și provocările din regiune. Printre mijloacele de sprijin acordate se numără: Mecanismul de Protecție Civilă al UE, Asistența Macrofinanciară Acordată sau liberalizarea temporară a comerțului în privința produselor care nu sunt deja complet liberalizate”.

Pentru ca ”solidaritatea să devină noua realitate”, Daniel Buda a evidențiat că ”relația Uniunii Europene cu Republica Moldova trebuie să treacă la următorul pas, iar sprijinul în redeschiderea discuțiilor privind liberalizarea comerțului cu Uniunea Europeană prin eliminarea contingentelor tarifare pentru produsele moldovenești pe piața UE trebuie să fie următorul pas”.

”Sunt convins că dialogul dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova se va intensifica și mai mult, iar noi, de la nivelul instituțiilor europene trebuie să facem tot posibilul să facilităm dialogul și cooperarea”, i-a dat asigurări eurodeputatul oficialului moldovean.

Securitatea alimentară, utilizarea rațională a pesticidelor, dar și protecția animalelor sunt concepte absolut compatibile, consideră eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European.

Acesta a participat marți la o reuniune comună a Comisiilor AGRI și de Mediu, tema abordată fiind impactul pesticidelor asupra sectorului apicol și implicit asupra acelui agricol totodată, fiind strâns conectate.

”În România se folosește cea mai redusă cantitate de pesticide din UE, adică 0.8%, în timp ce Olanda folosește 7.9%! Cum putem discuta de o reducere cu 50% a consumului de pesticide pentru toate statele, indiferent de consumul actual?! Nu putem vorbi de o agricultură sustenabilă și durabilă fără să avem albine. Potrivit ultimelor date, în momentul de față se consumă în UE, 350.000 tone de pesticide anual. Producem 20 mil tone de hrană în aceste condiții: 15 milioane le folosim în interiorul UE, 5 milioane le exportăm. Se dorește reducerea cu 50% a cantității de pesticide. În aceste condiții vom avea doar 10 milioane de tone de alimente la nivel european”, a atras atenția eurodeputatul Daniel Buda.

În contextul dat, acesta a ridicat următoarele întrebări: ”celelalte 5 milioane de unde le iau? Nu vorbim oare de o relocalizare a producției agricole în afara UE? Uniunii Europene are printre multe altele, rolul de furnizor de alimente pentru consumatorii din Africa și din țările care au nevoie de aceste alimente. Ce vor face aceste țări fără alimentele din UE? Dar ce vor face consumatorii noștri dacă nu vor avea acces la alimente? Și nu în ultimul rând: ce vor face fermierii noștri?!”, a întrebat Daniel Buda.

Prezent la întâlnirea comună, comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a punctat că ”suntem o familie europeană, dar dacă un membru al familiei are probleme de sănătate asta nu înseamnă că toți membri familiei trebuie să se trateze pentru boala pe care ceilalți nu o au. Trebuie să găsim o soluție comună dar ținând cont de situațiile diferite de la un stat la altul”.

Comisia Europeană a prezentat un nou pact pentru polenizatori” pentru a combate declinul alarmant al insectelor polenizatoare sălbatice în Europa, revizuind Inițiativa UE privind polenizatorii din 2018.

Cetățenii au solicitat din ce în ce mai mult să se întreprindă acțiuni decisive împotriva pierderii polenizatorilor, inclusiv prin recenta inițiativă cetățenească europeană de succes intitulată „Salvați albinele și fermierii”.

Inițiativa reînnoită stabilește acțiunile care trebuie întreprinse de UE și de statele membre pentru a inversa declinul polenizatorilor până în 2030, întrucât, în prezent, o specie de albine, fluturi și sirfide din trei este pe cale de dispariție în UE.

Aceasta completează propunerea Comisiei de lege privind refacerea naturii din iunie 2022 și reprezintă o parte esențială a Strategiei privind biodiversitatea pentru 2030, a Strategiei „De la fermă la consumator” și a Pactului verde european.