,,Conducând și coordonând cu succes Consiliul, România poate lăsa o amprentă puternică asupra politicilor europene și a vieții celor 500 de milioane de cetățeni europeni.”, a scris europarlamentarul Ramona Mănescu într-o postare pe pagina oficială de Facebook, în urma participării în cadrul dezbaterii ,,Viitorul Româmiei”, dezbatere organizată de Marea Lojă Națională din România.

Dezbaterea fiind dedicată importanței preluării de către România a Președinției Consiliului UE, europarlamentarul a subliniat faptul că ,,România dă cel mai important examen de maturitate din ultimii 12 ani! Timp de șase luni, începând de acum, România are de îndeplinit o sarcină foarte complexă – tehnic și politic. Mai mult, trebuie să facem acest lucru în timp ce ochii întregii Europe sunt ațintiți asupra noastră. Pentru prima oară de la aderarea la UE, trebuie să arătăm ce putem face noi pentru Europa. Trebuie să demonstrăm capacitatea de a gestiona dosare mari, ce depășesc cu mult ca importanță granițele țării.”

,,Misiunea Președinției Române a Consiliului Uniunii Europene va fi chiar și mai dificilă”, a menționat europarlamentarul Ramona Mănescu pe contul oficial de Facebook.

Reacția revine după ce, în această seară parlamentul britanic a respins acordul de retragere a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniuena Europeană, cu 432 de voturi împotriva acordului Theresei May și 202 pentru, fiind o înfrângere covârșitoare pentru Theresa May, unică de altfel în istoria Parlamentului Regatului Unit.

Europarlamentarul român a adăugat că, rezultatul votului de astăzi, din Parlamentul Marii Britanii, ,,duce problema Brexit în afara oricărei experiențe anterioare.‬” ,,‪Nu putem lăsa discuția din jurul Brexitului să se rezume la un joc al mândriilor atunci când viața de zi cu zi a multor oameni este amenințată.‬”

Context:

România a preluat marți, 1 ianuarie 2019, la aniversarea a 12 ani de aderare la Uniunea Europeană, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite. În același timp, dilema „suntem sau nu suntem pregătiți” trebuie demitizată. Cum? Prin câștigarea pariului cu maturitatea politică, administrativă și echipată strategic. 

Mandatul României la șefia Consiliului UE este structurat în patru priorități tematice, însă tot atâtea vor fi și momentele cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

Citiți și: Parlamentul de la Londra a respins cu largă majoritate acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană

Citiți, pe larg, și rămâneți la curent cu știrile și activitățile privind Președinția României la Consiliul UE

Citiți și 1 ianuarie 2019: România a preluat, la 12 ani de la aderare, președinția Consiliului Uniunii Europene, un pariu major sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al UE

 

Europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE) salută acordul politic la care au ajuns Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană, în această săptămână, pentru adoptarea Legii privind securitatea cibernetică. „Statele membre vor fi sprijinite mai bine în combaterea amenințărilor și atacurilor cibernetice, iar consumatorii vor beneficia de servicii online și dispozitive cu securitate sporită”, a transmis europarlamentarul român.

Măsurile aprobate vor oferi mai multe resurse și vor crește responsabilitățile Agenției UE pentru Securitatea Informatică (ENISA). De asemenea stabilesc un cadru de certificare care va stabili standardele privind securitatea informatică pentru produse în etapa de proiectare și dezvoltare, explică Mănescu.

„Urmează ca până în 2023 să fie stabilită lista produselor care necesită certificare obligatorie. Toate aceste măsuri vor avea un impact major atât în industrie cât și în domeniul securității cibernetice. Europa reușește să dea tonul în acest domeniu și să fie prima care ia astfel de decizii”, transmite europarlamentarul.

Propusă în 2017 ca parte a unui set amplu de măsuri, Legea privind securitatea cibernetică include:

• acordarea unui mandat permanent și alocarea de resurse suplimentare pentru Agenția UE pentru Securitate Cibernetică (ENISA);
• un cadru privind certificatele europene de securitate cibernetică pentru produse, procese și servicii, care vor fi valabile pe întreg teritoriul UE.
• bază mai solidă pentru ENISA în noul cadru pentru certificare și un rol mai important pentru ENISA la nivelul Uniunii.

Astfel, Agenția UE pentru Securitate Cibernetică va sprijini statele membre să reacționeze în mod eficace la atacurile cibernetice și va fi un centru independent de expertiză.

Printre beneficii pot fi enumerate:

• sporirea încrederii și un control mai mare al consumatorilor în ce privește utilizarea dispozitivelor legate de internetului obiectelor;
• cadrul pentru certificarea de securitate cibernetică va reprezenta un ghișeu unic, ceea ce va genera economii semnificative de costuri pentru companii, mai ales IMM-uri, va duce la eliminarea eventualelor bariere la intrarea pe piață, și nu în ultimul rând va facilita investițiile în securitatea cibernetică a produselor.

.