Fostul emisar prezidențial al SUA pentru Ucraina, generalul-locotenent în retragere Keith Kellogg, a propus crearea unei noi alianțe internaționale de apărare care ar putea include Ucraina, criticând dur NATO ca fiind ineficientă în timpul conflictului cu Iranul.
Într-o intervenție la emisiunea Hannity de pe Fox News, Kellogg a susținut că NATO nu a reușit să răspundă adecvat la marile provocări globale de securitate și a sugerat că SUA ar trebui să își reconsidere actuala structură de alianțe.
„NATO se dovedește a fi lașă. Poate că avem nevoie de un nou NATO, o nouă structură de apărare”, a declarat Kellogg, potrivit Kyiv Post.
El a invocat Articolul 13 din Tratatul Atlanticului de Nord – care permite statelor membre să se retragă după un preaviz de un an – ca posibilă cale pentru schimbare.
„După ce prezentul tratat va fi în vigoare timp de 20 de ani, oricare parte poate să îl denunțe la un an după ce a transmis nota de denunțare Guvernului Statelor Unite ale Americii, care va informa guvernele celorlalte părți în legătură cu depunerea fiecărei note de denunțare”, arată respectivul articol.
Kellogg a schițat un posibil bloc alternativ care ar putea include țări dispuse să își asume un rol militar mai activ, menționând Japonia, Australia, Germania, Polonia și Ucraina printre potențialii parteneri.
„Să redesenăm alianțele de apărare pe care le avem”, a spus el, adăugând că Ucraina „s-a dovedit a fi un aliat bun”.
Președintele SUA a lansat în ultimele săptămâni mai multe valuri de critici la adresa aliaților pentru că nu au contribuit la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, care a fost practic blocată de Iran în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu.
Cel mai recent, miercuri, Donald Trump a declarat că ia serios în calcul retragerea Statelor Unite din NATO, comparând din nou Alianța cu un „tigru de hârtie”.
„Nu am fost niciodată convins de NATO. Am știut mereu că este un tigru de hârtie, iar Putin știe și el asta, de altfel”, a adăugat el, primind replici din partea premierului britanic Keir Starmer, a premierului polonez Donald Tusk și a Comisiei Europene.
Prima dată când liderul de la Casa Albă a descris NATO drept un „tigru de hârtie” a fost pe 20 martie, când i-a criticat pe aliații europeni că au refuzat să sprijine operațiunile militare americano-israeliene împotriva Iran, în pofida efectelor globale generate de conflict, și i-a numit „lași” pe aceștia.
O retragere a Statelor Unite din NATO nu poate fi însă decisă de președinte, după ce Congresul a adoptat mai multe acte legislative încă din primul mandat al republicanului la Casa Albă. Anul trecut, Congresul a inclus și în proiectul anual de lege privind Autorizarea Apărării Naționale (NDAA) prevederi care să stopeze dezangajarea americană față de prezența sa militară în Europa și în NATO.
În 2023, Congresul SUA a adoptat, iar atunci președintele democrat Joe Biden a promulgat o lege care interzice oricărui președinte american să suspende, să denunțe sau să retragă Statele Unite din tratatul care a stat la baza NATO, cu excepția cazului în care retragerea este susținută de o majoritate de două treimi în Senatul format din 100 de membri.
Legislația a fost introdusă ca amendament la Legea de autorizare a apărării naționale pentru 2024, un proiect legislativ anual de amploare care stabilește politica pentru Pentagon. Principalii inițiatori ai amendamentului au fost senatorul democrat Tim Kaine din Virginia și senatorul republican de atunci Marco Rubio din Florida.
Rubio, care în prezent este atât secretar de stat, cât și consilier pentru securitate națională în administrația Donald Trump, a declarat marți că Washingtonul va trebui să își reanalizeze relațiile cu NATO după războiul din Iran, care a început pe 28 februarie cu lovituri aeriene americane și israeliene.
