U.E.
Germania promite sprijin militar suplimentar pentru Ucraina indiferent de componența viitorului guvern de la Berlin
Published
4 days agoon
Ministrul Apărării din Germania, Boris Pistorius, a promis un sprijin militar suplimentar pentru Ucraina în cadrul reuniunii Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, desfășurată joi la Ramstein, relatează Euronews.
„Ucraina poate conta pe Germania, indiferent de rezultatul alegerilor din 23 februarie”, a declarat Pistorius, asigurând că sprijinul german va continua și după alegerile federale.
De altfel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și Pistorius au discutat despre posibilitatea creșterii finanțării ajutorului militar pentru Ucraina în 2025.
În cadrul unei conferințe de presă susținute după reuniune, Pistorius a subliniat contribuția Germaniei la protejarea celui mai mare centru logistic de sprijin pentru Ucraina. „În săptămânile următoare, vom desfășura două unități de rachete Patriot și un total de 200 de soldați în Polonia”, a anunțat el. Soldații Bundeswehr vor rămâne în Polonia timp de șase luni, ca parte a unei misiuni NATO.
At Ramstein Air Base, I met with German Minister of Defense Boris Pistorius.
Our discussion focused on military assistance to Ukraine for this year, the supply of additional air defense equipment, the future of the Ramstein format, and support for Ukrainian arms and equipment… pic.twitter.com/u8xAFQb8uL
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 9, 2025
Deși Pistorius nu a anunțat un pachet amplu de ajutor pentru Ucraina, el s-a angajat să furnizeze forțelor armate ucrainene trei sisteme suplimentare de apărare aeriană IRIS-T SLM și SLS, alături de 13 tancuri Gepard. Ministrul german a menționat, de asemenea, că intenționează să furnizeze în curând rachete suplimentare pentru sistemele IRIS-T, acestea fiind parte a unei producții în desfășurare și inițial alocate Bundeswehr-ului german.
O altă temă cheie a reuniunii a fost viitoarea președinție a lui Donald Trump în Statele Unite. Pistorius a subliniat importanța continuării reuniunilor Grupului de Contact pentru Ucraina la Ramstein sub conducerea lui Trump.
„Dar dacă noua administrație a SUA va decide să renunțe la acest format, va trebui să continue sub o altă formă”, a afirmat Pistorius.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat așteptările față de noul președinte american, care urmează să preia funcția pe 20 ianuarie.
În contextul tranziției de putere la Casa Albă, Zelenski a cerut consolidarea cooperării. „Odată cu inaugurarea lui Trump pe 20 ianuarie, intrăm într-o perioadă în care trebuie să lucrăm mai mult împreună și să obținem rezultate mai bune ca echipă”, a spus el în cadrul reuniunii Grupului de Contact pentru Ucraina de joi.
Vorbind într-un podcast cu gazda ruso-americană Lex Fridman la începutul acestei săptămâni, Zelenski l-a descris pe Trump drept o figură esențială în efortul de a-l opri pe Putin.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.
You may like
Emil Hurezeanu și Kaja Kallas au discutat despre strategia UE la Marea Neagră, extinderea UE cu R. Moldova și Ucraina și sprijinirea Chișinăului în actuala criză energetică
Șefa diplomației germane avertizează asupra riscurilor pentru pacea fragilă din Siria, în contextul discuțiilor despre ridicarea sancțiunilor UE
UE alocă încă 148 milioane de euro sub formă de ajutor umanitar pentru Ucraina și Republica Moldova
Nivelul de încredere a ucrainenilor în Volodimir Zelenski a scăzut cu 25% în decursul lui 2024 (sondaj KIIS)
Donald Trump și Vladimir Putin vor avea o convorbire telefonică „în următoarele zile sau săptămâni”, spune consilierul pentru securitate națională al președintelui ales al SUA
Ucraina, dispusă să ajute la stingerea incendiilor devastatoare din California. Zelenski: Avem pregătiți 150 de pompieri
ROMÂNIA
Emil Hurezeanu și Kaja Kallas au discutat despre strategia UE la Marea Neagră, extinderea UE cu R. Moldova și Ucraina și sprijinirea Chișinăului în actuala criză energetică
Published
4 minutes agoon
January 14, 2025Noul șef al diplomației române, Emil Hurezeanu, a avut luni o primă convorbire telefonică cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, cu care a discutat despre sprijinul Uniunii Europene pentru Republica Moldova, avansarea integrării europene a R. Moldova și Ucrainei și strategia UE la Marea Neagră
Într-o postare pe X, Ministerul de Externe de la București a descris discuția telefonică drept un “schimb productiv de opinii” între Hurezeanu și Kallas.
Productive exchange of FM Emil Hurezeanu with HR @kajakallas on: the support for🇲🇩 to manage the current energy crisis; the multilayered support for🇺🇦 while imposing further costs on RU; 🇪🇺enlargement process with🇲🇩&🇺🇦. Also discussed the 🇪🇺 Black Sea Strategy & Hybrid threats. pic.twitter.com/lnP4sT8PvI
— Ministry of Foreign Affairs of Romania 🇷🇴 (@MAERomania) January 13, 2025
Cei doi oficiali au discutat despre sprijinul pentru Republica Moldova în gestionarea actualei crize energetice, sprijinul multidimensional pentru Ucraina în timp ce sunt impuse în continuare costuri Rusiei și procesul de extindere a UE cu Republica Moldova și Ucraina.
Totodată, ministrul român de externe și șefa diplomației UE au discutat despre strategia UE la Marea Neagră și amenințările hibride.
CONSILIUL EUROPEAN
Liderii europeni, convocați de Antonio Costa la o reuniune excepțională UE-NATO-Regatul Unit consacrată apărării europene pe februarie, la Château de Limont
Published
11 hours agoon
January 13, 2025Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, prim-ministrul Marii Britanii și secretarul general al NATO se vor întâlni pe 3 februarie în Belgia, la Château de Limont, pentru o reuniune informală excepțională consacrată apărării europene, a anunțat luni președintele Consiliului European, Antonio Costa, într-o scrisoare transmisă acestora.
Întâlnirea între șefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre UE, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și premierul britanic, Keir Starmer, va avea loc la două săptămâni după ce Donald Trump va prelua mandatul de președinte al SUA, pe 20 ianuarie, și este considerată o aliniere tot mai pronunțată a europenilor în materie de securitate și de apărare.
“Cred că împărtășim o evaluare similară a amenințărilor cu care se confruntă Europa. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a readus războiul de mare intensitate pe continentul nostru – încălcând principiile fundamentale ale dreptului internațional și amenințând securitatea europeană – împreună cu atacuri hibride și cibernetice din ce în ce mai numeroase asupra statelor membre, a economiilor și societăților acestora“, a spus Costa, în scrisoarea transmisă celor 27 de lideri, el menționând și situația din Orientul Mijlociu la capitolul provocărilor geopolitice.
Deși discuția va avea loc pe fondul revenirii lui Trump la Casa Albă, scopul acestei reuniuni este de a pregăti terenul pentru deciziile pe care UE va trebui să le ia și de a oferi orientări Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant în pregătirea unei cărți albe privind viitorul apărării europene, care va acoperi inițiativele comune de apărare și resursele necesare pentru dezvoltarea acestora.
Potrivit președintelui Consiliului European, discuția liderilor se va concentra pe “două mari principii”.
“În primul rând, Europa trebuie să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare. Ea trebuie să devină mai rezilientă, mai eficientă, mai autonomă”, a spus el în scrisoare.
“Făcând acest lucru, ea va deveni un partener transatlantic mai puternic, inclusiv în cadrul NATO”, a mai spus el.
Al doilea principiu este că statele membre vor fi întotdeauna responsabile pentru forțele lor armate.
În același timp, Costa a arătat că există un interes comun în a coopera mai strâns la nivel european pentru a maximiza economiile de scară și a reduce costurile, pentru a garanta interoperabilitatea, pentru a asigura o cerere stabilă și pe termen lung – “astfel încât să ofere mai multă previzibilitate industriei noastre – și pentru a preveni duplicarea”.
Președintele Consiliului European a subliniat că prin prezența secretarului general al Alianței Nord-Atlantice va fi discutată cooperarea UE-NATO și sprijinul pentru Ucraina, în vreme ce participarea premierului britanic va marca o discuție axată pe dimensiunea securității și apărării în relațiile dintre UE și Regatul Unit.
Ambele părți doresc crearea, la propunerea guvernului laburist britanic, unui pact de securitate UE – Marea Britanie.
Potrivit lui Antonio Costa, în cadrul summitului, liderii UE vor se vor concentra pe definirea capacităților de apărare pe care trebuie să le dezvolte în colaborare în mod prioritar, datorită importanței lor pentru securitatea colectivă a UE, pe investiții mai mari și comune și pe consolidarea parteneriatelor existente.
“Suntem de acord să cheltuim mai mult și mai bine împreună? Cum putem accelera mobilizarea finanțării private și prin intermediul căror instrumente ale UE? Cum putem utiliza cel mai bine bugetul UE, pe termen scurt, mediu și lung? Având în vedere nevoile considerabile de finanțare, ce opțiuni comune suplimentare pot fi luate în considerare?”, sunt întrebările pe care șeful Consiliului European le propune liderilor UE, în vreme ce finanțarea comună în domeniul apărării se numără și printre prioritățile președinției poloneze a Consiliului UE.
Discuția centrată pe investițiile în apărare are la bază și o presiune întemeiată de viitorul președinte american Donald Trump, care le cere cu regularitate europenilor să plătească mai mult dacă doresc să beneficieze în continuare de protecția SUA.
Această reuniune informală va avea loc la Château de Limont, la circa 20 de kilometri de orașul Liege, în Belgia. Ea va fi prima de acest gen cu participarea Marii Britanii după ani de tensiuni legate de Brexit.
CONSILIUL UE
UE prelungește cu încă un an măsurile restrictive împotriva celor care sprijină sau facilitează acțiunile violente ale Hamas și ale Jihadului Islamic Palestinian
Published
15 hours agoon
January 13, 2025By
Andreea RaduConsiliul UE a decis luni să prelungească cu un an, până la 20 ianuarie 2026, măsurile restrictive existente împotriva celor care sprijină, facilitează sau permit acțiunile violente ale Hamas și ale Jihadului Islamic Palestinian (PIJ), informează comunicatul oficial.
Toate persoanele și entitățile identificate anterior ca fiind responsabile de participarea la finanțarea Hamas și PIJ sau de facilitarea acțiunilor lor violente vor rămâne pe listă. În total, 12 persoane și trei entități sunt sancționate în temeiul acestui cadru de măsuri restrictive.
Persoanele enumerate în cadrul regimului de sancțiuni fac obiectul unei înghețări a activelor. Furnizarea de fonduri sau resurse economice, în mod direct sau indirect, către acestea este, de asemenea, interzisă. În plus, persoanelor fizice enumerate li se aplică o interdicție de călătorie în UE.
La 7 octombrie 2023, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate a emis o declarație în numele Uniunii Europene cu privire la atacurile împotriva Israelului, condamnând în termenii cei mai fermi atacurile multiple și fără diferențieri comise de Hamas în Israel și deplângând profund pierderile de vieți omenești.
UE și-a reafirmat angajamentul ferm față de o pace durabilă și trainică, în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, pornind de la soluția bazată pe coexistența a două state, în care Statul Israel și un stat Palestina independent, democratic, contiguu, suveran și viabil coexistă în pace, securitate și recunoaștere reciprocă.
Uniunea Europeană va continua să colaboreze cu partenerii internaționali în direcția relansării unui proces politic în acest scop.
Atacurile din 7 octombrie 2023 au fost declanșate de mișcarea islamistă Hamas, care a lansat o ofensivă majoră împotriva Israelului. În cadrul acestei acțiuni coordonate, militanții Hamas au traversat granița dintre Fâșia Gaza și Israel, atacând civili și soldați israelieni. Peste 1.200 de persoane și-au pierdut viața, iar numeroși civili au fost luați ostatici. Aceste atacuri au generat o escaladare masivă a conflictului în regiune, declanșând represalii dure din partea Israelului, care a inițiat bombardamente asupra Fâșiei Gaza și o ofensivă militară extinsă care a ajuns până în Liban.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Emil Hurezeanu și Kaja Kallas au discutat despre strategia UE la Marea Neagră, extinderea UE cu R. Moldova și Ucraina și sprijinirea Chișinăului în actuala criză energetică
Luminița Odobescu, fost ministru de externe și fost consilier prezidențial, a fost numită consilier de stat al premierului Marcel Ciolacu
Secretarul general NATO cere europenilor să crească bugetele apărării, folosind “o mică parte” din fondurile de pensii și sănătate: Dacă nu, europenii “se pot apuca de cursuri de limbă rusă”
Liderii europeni, convocați de Antonio Costa la o reuniune excepțională UE-NATO-Regatul Unit consacrată apărării europene pe februarie, la Château de Limont
UE prelungește cu încă un an măsurile restrictive împotriva celor care sprijină sau facilitează acțiunile violente ale Hamas și ale Jihadului Islamic Palestinian
Ministrul Alexandru Rafila: Odată cu aplicarea noului Regulament HTA, România își propune să recupereze decalajele în materie de acces la medicamente inovatoare
Românii vor avea nevoie de o autorizație electronică de călătorie pentru deplasarea în Israel. Cum poate fi obținută
Șefa diplomației germane avertizează asupra riscurilor pentru pacea fragilă din Siria, în contextul discuțiilor despre ridicarea sancțiunilor UE
Șase țări din UE solicită Comisiei Europene să reducă plafonul de preț al G7 pentru petrolul rusesc: Este momentul să sporim și mai mult impactul sancțiunilor noastre
Eurodeputatul Dan Motreanu, apel la combaterea minciunilor răspândite de extremiști: Dezvoltarea României, posibilă doar alături de lumea democratică, UE și NATO
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Mark Zuckerberg anunță că “va reduce drastic cenzura” pe Facebook și Instagram și va acorda “prioritate libertății de exprimare”, criticând guvernele, presa tradițională și UE
Președintele Austriei se va întâlni cu liderul extremei-drepte pentru a-i încredința formarea unui guvern
Susținători ai Ucrainei au protestat la Bratislava împotriva politicilor pro-ruse ale premierului Fico: Slovacia e Europa
Donald Tusk, la debutul președinției Poloniei la Consiliul UE: “Suntem pregătiți să pornim din nou pe calea europeană a măreției, forței și suveranității”
“Securitate, Europa!”. Președintele Consiliului European consideră că președinția Poloniei la Consiliul UE va dovedi că “patriotismul și integrarea europeană sunt interconectate”
În acordurile imnului UE, Cătălin Predoiu și omologul bulgar au ridicat simbolic ultima barieră de frontieră în primul minut al anului 2025, marcând aderarea deplină a României și a Bulgariei la Schengen
Guvernul adoptă Ordonanța „Trenuleț”, un set de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului la 7% în 2025 și menținerea accesului României la fondurile europene și din PNRR
Guvernul a depus jurământul. Klaus Iohannis: Oamenii așteaptă să mențineți ferm traiectoria pro-europeană și euro-atlantică din ultimii 35 de ani. Vă rog să acţionaţi aşa
Guvernul “Ciolacu 2” a primit la limită votul de încredere al Parlamentului României. Cabinetul coaliției PSD-PNL-UDMR va depune jurământul la Cotroceni
După 200 de reuniuni de negociere, UE și Elveția au ajuns la un ”acord istoric” de modernizare a cooperării dintre cele două părți
Trending
- COMISIA EUROPEANA6 days ago
Vicepreședintele Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, vine în România înainte de lansarea dialogului strategic privind viitorul industriei auto. El va discuta la INCAS și despre concurența neloială a Chinei pe piața dronelor
- ROMÂNIA6 days ago
Oficial: România va fi admisă vineri în programul Visa Waiver, iar românii vor putea călători fără vize în SUA
- U.E.1 week ago
Președintele Austriei se va întâlni cu liderul extremei-drepte pentru a-i încredința formarea unui guvern
- U.E.1 week ago
Susținători ai Ucrainei au protestat la Bratislava împotriva politicilor pro-ruse ale premierului Fico: Slovacia e Europa
- INTERNAȚIONAL7 days ago
Mark Zuckerberg anunță că “va reduce drastic cenzura” pe Facebook și Instagram și va acorda “prioritate libertății de exprimare”, criticând guvernele, presa tradițională și UE