Miniştrii din cinci state europene au transmis joi, la conferinţa COP26, că energia nucleară este “incompatibilă” cu criteriile listei investiţiilor considerate “durabile” elaborată în prezent de UE, îndemnând Comisia Europeană să nu includă acest tip de energie în așa numita “taxonomie-verde”, informează AFP, potrivit Agerpres.
“Energia nucleară este incompatibilă cu principiul ‘non-prejudiciului semnificativ’ al taxonomiei europene“, afirmă într-o declaraţie comună miniştrii mediului din Germania, Austria, Danemarca, Luxemburg şi Portugalia, făcută publică la conferinţa de la Glasgow. Berlinul ar trebui să încheie în 2022 utilizarea energiei nucleare, decisă în 2011 după catastrofa de la Fukushima, în Japonia. Celelalte ţări implicate în apelul publicat joi nu produc energie nucleară.
“Recunoaştem dreptul suveran al statelor membre de a se decide în favoarea sau împotriva energiei nucleare în cadrul sistemelor lor energetice naţionale. Dar ne temem că includerea energiei nucleare în taxonomie ar afecta în mod durabil integritatea sa, credibilitatea sa şi deci utilitatea sa”, scriu miniştrii în scrisoarea comună, având în vedere concluziile recente în materie ale Consiliului European, care statuează dreptul fiecărei țări membre să își aleagă propriul mix energetic.
Ei consideră că această clasificare ar putea îngrijora anumiţi investitori şi că “aceste voci de pe piaţă trebuie să fie ascultate”.
“Îndemnăm Comisia Europeană să nu pună în pericol drumul curajos pe care l-a ales pentru a face din Uniunea Europeană prima piaţă pentru finanţare durabilă”, au adăugat ei, conchide sursa citată.
Comisia Europeană urmează să propună până la sfârşitul anului o listă de surse de energie considerate benefice pentru climă, aşa-numita “taxonomie verde”. Această clasificare va deschide accesul la finanţare verde, dând un avantaj crucial filierelor recunoscute. Taxonomia UE este un sistem de clasificare la nivelul Uniunii menit să ofere firmelor şi investitorilor un limbaj comun pentru pentru identificarea activităţilor economice care sunt considerate durabile din punctul de vedere al mediului. Ea are scopul de a-i ajuta pe investitori să îşi reorienteze investiţiile către tehnologii mai durabile şi este considerată un factor esenţial pentru a-i permite UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 şi să îndeplinească obiectivele pentru 2030 prevăzute în Acordul de la Paris.
Această scrisoare a celor cinci țări apare la câteva zile după ce președintele francez Emmanuel Macron a anunțat, într-un discurs televizat, că Franţa va relansa construcţia de reactoare nucleare pentru a asigura independenţa energetică şi pentru a îndeplini obiectivele climatice.
Franța, care este cel mai mare producător de energie nucleară din Uniunea Europeană, produce peste 50% din acest tip de energie la nivel european, iar 70% din necesarul său energetic provine din energie nucleară. Astfel, Parisul este cel mai fervent susținător al includerii energiei nucleare pe lista investițiilor care pot fi finanțate la nivel european ca parte a planului de reducere a amprentei de carbon și a decarbonării economiei.
În acest sens, Franța este liderul informal al unui grup de țări din care face parte și România și care militează pentru dezvoltarea energiei nucleare.
Mai întâi, într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în luna martie, președintele francez Emmanuel Macron, premierul român Florin Cîțu și prim-miniștrii Ungariei, Poloniei, Cehiei, Slovaciei și Sloveniei au făcut “un apel de urgenţă pentru a asigura reguli ale jocului echitabile pentru energia nucleară în UE, fără a exclude politici şi avantaje climatice şi energetice”.
În luna octombrie, reprezentanții Franței, Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Bulgariei, Croației, Sloveniei și României au făcut un noul apel la includerea energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”. ”Toate evaluările științifice solicitate de Comisia Europeană cu privire la impactul energiei nucleare asupra mediului au ajuns la aceeași concluzie: nu există nicio dovadă științifică care să demonstreze că energia nucleară este mai puțin prietenoasă cu clima decât oricare dintre sursele de energie incluse în taxonomie”, se arată într-o declarație semnată de reprezentanții țărilor menționate, înainte de hotărârea Comisiei Europene cu privire la includerea sau nu a gazelor naturale și energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.
O abordare intensificată în direcția celei susținute de Franța și Emmanuel Macron a fost etalată la cel mai recent Consiliu European și de România și președintele Klaus Iohannis.
Șeful statului a solicitat Comisiei Europene, în cadrul summitului european de la Bruxelles din 22-23 octombrie, să includă “cât se poate de repede, încă în această toamnă” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”. El a subliniat că România este parte din grupul statelor europene care dorește să producă energie în centralele nucleare și că țara noastră va dezvolta centralele nucleare și rețeaua de gaz metan. România are interese strategice în această privință atât din perspectiva noului acord interguvernamental cu SUA pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Centrala de la Cernavodă, cât și din prisma rezervelor neexploatate de gaze naturale din Marea Neagră.
La finalul summitului cu pricina, șefa Comisiei Europene a anunțat că va da curs solicitărilor mai multor lideri, între care și președintele Klaus Iohannis, de a include energia nucleară și gazele naturale pe lista investițiilor prietenoase cu mediul. De altfel, în concluziile adoptate de liderii UE la Consiliul European din luna octombrie, se stipulează că instituțiile UE trebuie ”să asigure aprovizionarea și să sprijine tranziția către neutralitatea climatică, ținând cont de diversitatea și specificul situațiilor statelor membre”.
Această formulare amână o decizie în favoarea recunoaşterii rolului jucat de gazele naturale şi energia nucleară în lupta împotriva schimbărilor climatice, aspect pentru care majoritatea țărilor UE, inclusiv România, s-au pronunțat în tabăra pro.
În schimb, șeful Comisiei pentru mediu din Parlamentul European a transmis zilele trecută că energia nucleară și gazul pot fi introduse în taxonomia UE, dar ”nu ca energie verde, ci în categoria de tranziţie” către neutralitatea climatică.
Mai mult, într-un semnal clar al angajamentului României în această direcție, președintele Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au anunțat la summitul liderilor mondiali de la COP26 planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR), “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei. România va deveni astfel prima țară din lume în care va fi implementată tehnologia americană a reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni. Prin această intenție, România va include Reactoare Modulare Mici (SMR) în sistemul național de producere a energiei până în anul 2028, ceea ce va consolida parteneriatul cu SUA în domeniul nuclear civil. Acordul a fost salutat de John Kerry, care a calificat acest pas drept unul “vizionar” și “de pionierat” din partea României, care a arătat că și Franța susține acest tip de energie.
