COMISIA EUROPEANA
Germania și alte patru state UE cer Comisiei Europene să nu accepte propunerea Franței și României de a include energia nucleară pe lista investițiilor “verzi”
Published
3 years agoon
Miniştrii din cinci state europene au transmis joi, la conferinţa COP26, că energia nucleară este “incompatibilă” cu criteriile listei investiţiilor considerate “durabile” elaborată în prezent de UE, îndemnând Comisia Europeană să nu includă acest tip de energie în așa numita “taxonomie-verde”, informează AFP, potrivit Agerpres.
“Energia nucleară este incompatibilă cu principiul ‘non-prejudiciului semnificativ’ al taxonomiei europene“, afirmă într-o declaraţie comună miniştrii mediului din Germania, Austria, Danemarca, Luxemburg şi Portugalia, făcută publică la conferinţa de la Glasgow. Berlinul ar trebui să încheie în 2022 utilizarea energiei nucleare, decisă în 2011 după catastrofa de la Fukushima, în Japonia. Celelalte ţări implicate în apelul publicat joi nu produc energie nucleară.
“Recunoaştem dreptul suveran al statelor membre de a se decide în favoarea sau împotriva energiei nucleare în cadrul sistemelor lor energetice naţionale. Dar ne temem că includerea energiei nucleare în taxonomie ar afecta în mod durabil integritatea sa, credibilitatea sa şi deci utilitatea sa”, scriu miniştrii în scrisoarea comună, având în vedere concluziile recente în materie ale Consiliului European, care statuează dreptul fiecărei țări membre să își aleagă propriul mix energetic.
Ei consideră că această clasificare ar putea îngrijora anumiţi investitori şi că “aceste voci de pe piaţă trebuie să fie ascultate”.
“Îndemnăm Comisia Europeană să nu pună în pericol drumul curajos pe care l-a ales pentru a face din Uniunea Europeană prima piaţă pentru finanţare durabilă”, au adăugat ei, conchide sursa citată.
Comisia Europeană urmează să propună până la sfârşitul anului o listă de surse de energie considerate benefice pentru climă, aşa-numita “taxonomie verde”. Această clasificare va deschide accesul la finanţare verde, dând un avantaj crucial filierelor recunoscute. Taxonomia UE este un sistem de clasificare la nivelul Uniunii menit să ofere firmelor şi investitorilor un limbaj comun pentru pentru identificarea activităţilor economice care sunt considerate durabile din punctul de vedere al mediului. Ea are scopul de a-i ajuta pe investitori să îşi reorienteze investiţiile către tehnologii mai durabile şi este considerată un factor esenţial pentru a-i permite UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 şi să îndeplinească obiectivele pentru 2030 prevăzute în Acordul de la Paris.
Această scrisoare a celor cinci țări apare la câteva zile după ce președintele francez Emmanuel Macron a anunțat, într-un discurs televizat, că Franţa va relansa construcţia de reactoare nucleare pentru a asigura independenţa energetică şi pentru a îndeplini obiectivele climatice.
Franța, care este cel mai mare producător de energie nucleară din Uniunea Europeană, produce peste 50% din acest tip de energie la nivel european, iar 70% din necesarul său energetic provine din energie nucleară. Astfel, Parisul este cel mai fervent susținător al includerii energiei nucleare pe lista investițiilor care pot fi finanțate la nivel european ca parte a planului de reducere a amprentei de carbon și a decarbonării economiei.
În acest sens, Franța este liderul informal al unui grup de țări din care face parte și România și care militează pentru dezvoltarea energiei nucleare.
Mai întâi, într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în luna martie, președintele francez Emmanuel Macron, premierul român Florin Cîțu și prim-miniștrii Ungariei, Poloniei, Cehiei, Slovaciei și Sloveniei au făcut “un apel de urgenţă pentru a asigura reguli ale jocului echitabile pentru energia nucleară în UE, fără a exclude politici şi avantaje climatice şi energetice”.
În luna octombrie, reprezentanții Franței, Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Bulgariei, Croației, Sloveniei și României au făcut un noul apel la includerea energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”. ”Toate evaluările științifice solicitate de Comisia Europeană cu privire la impactul energiei nucleare asupra mediului au ajuns la aceeași concluzie: nu există nicio dovadă științifică care să demonstreze că energia nucleară este mai puțin prietenoasă cu clima decât oricare dintre sursele de energie incluse în taxonomie”, se arată într-o declarație semnată de reprezentanții țărilor menționate, înainte de hotărârea Comisiei Europene cu privire la includerea sau nu a gazelor naturale și energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.
O abordare intensificată în direcția celei susținute de Franța și Emmanuel Macron a fost etalată la cel mai recent Consiliu European și de România și președintele Klaus Iohannis.
Șeful statului a solicitat Comisiei Europene, în cadrul summitului european de la Bruxelles din 22-23 octombrie, să includă “cât se poate de repede, încă în această toamnă” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”. El a subliniat că România este parte din grupul statelor europene care dorește să producă energie în centralele nucleare și că țara noastră va dezvolta centralele nucleare și rețeaua de gaz metan. România are interese strategice în această privință atât din perspectiva noului acord interguvernamental cu SUA pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Centrala de la Cernavodă, cât și din prisma rezervelor neexploatate de gaze naturale din Marea Neagră.
La finalul summitului cu pricina, șefa Comisiei Europene a anunțat că va da curs solicitărilor mai multor lideri, între care și președintele Klaus Iohannis, de a include energia nucleară și gazele naturale pe lista investițiilor prietenoase cu mediul. De altfel, în concluziile adoptate de liderii UE la Consiliul European din luna octombrie, se stipulează că instituțiile UE trebuie ”să asigure aprovizionarea și să sprijine tranziția către neutralitatea climatică, ținând cont de diversitatea și specificul situațiilor statelor membre”.
Această formulare amână o decizie în favoarea recunoaşterii rolului jucat de gazele naturale şi energia nucleară în lupta împotriva schimbărilor climatice, aspect pentru care majoritatea țărilor UE, inclusiv România, s-au pronunțat în tabăra pro.
Mai mult, într-un semnal clar al angajamentului României în această direcție, președintele Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au anunțat la summitul liderilor mondiali de la COP26 planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR), “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei. România va deveni astfel prima țară din lume în care va fi implementată tehnologia americană a reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni. Prin această intenție, România va include Reactoare Modulare Mici (SMR) în sistemul național de producere a energiei până în anul 2028, ceea ce va consolida parteneriatul cu SUA în domeniul nuclear civil. Acordul a fost salutat de John Kerry, care a calificat acest pas drept unul “vizionar” și “de pionierat” din partea României, care a arătat că și Franța susține acest tip de energie.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Comisia Europeană salută decizia țărilor membre de a interzice activitățile de difuzare în UE a patru noi canale mass-media asociate Rusiei: Măsurile ar trebui menținute până când vor înceta să mai dezinformeze
”Scutul estic”. Polonia anunță o investiție de peste 2 miliarde de euro pentru întărirea frontierei sale estice: ”Va fi un element de descurajare”
Cel de-al optulea Consiliu de asociere UE-R. Moldova ce va avea loc în 21 mai se va axa pe procesul de aderare a acestei țări la Uniunea Europeană și pe reformele pe care trebuie să le implementeze Chișinăul
Cel puțin opt țări din UE susțin o repatriere a refugiaților sirieni, anunță Ciprul: Stabilitatea în această ţară nu a fost restabilită integral, dar trebuie să creăm condițiile care permit revenirea tuturor persoanelor în Siria
România și Olanda au organizat, la Haga, Conferința “NATO Cyber Defence Pledge”, Odobescu subliniind creșterea rolului securității cibernetice în apărarea NATO
Franța își irită aliații invitând Rusia la marcarea a 80 de ani de la Debarcarea din Normandia. Parisul se apără afirmând: “Contrar Kremlinului, Franța nu face revizionism politic al istoriei”
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană salută decizia țărilor membre de a interzice activitățile de difuzare în UE a patru noi canale mass-media asociate Rusiei: Măsurile ar trebui menținute până când vor înceta să mai dezinformeze
Published
9 hours agoon
May 18, 2024By
Teodora IonComisia Europeană salută decizia Consiliului UE, adică a țărilor membre, de a suspenda activitățile de difuzare în Uniunea Europeană a patru noi canale mass-media, care răspândesc și sprijină propaganda Rusiei și susțin războiul de agresiune al acesteia împotriva Ucrainei.
”Rusia s-a lansat într-o propagandă continuă și concertată, precum și în acțiuni de manipulare a informațiilor care vizează societatea civilă din UE și din țările învecinate, denaturând și manipulând grav faptele. Aceste acțiuni de propagandă au fost canalizate prin intermediul mai multor mijloace de informare în masă aflate sub controlul permanent, direct sau indirect, al conducerii Federației Ruse. Astfel de acțiuni constituie o amenințare semnificativă și directă la adresa ordinii publice și a securității Uniunii. Riscul la adresa societăților noastre democratice – și a integrității viitoarelor alegeri europene, precum și a alegerilor naționale – s-a intensificat. Măsurile de astăzi reprezintă un răspuns ferm la acest lucru”, precizează executivul european într-un comunicat.
Instituția ține să explice că ”sancțiunile nu au ca țintă libertatea de opinie”, ci acestea ”includ garanții specifice pentru libertatea de exprimare și activitățile jurnalistice”.
De asemenea, ”măsurile nu împiedică instituțiile sancționate și personalul acestora să desfășoare alte activități în Uniune, altele decât cele de radiodifuziune, cum ar fi cercetarea și interviurile”, mai explică executivul european.
”Măsurile ar trebui menținute până la încetarea agresiunii împotriva Ucrainei și până când Federația Rusă și posturile asociate acesteia vor înceta să mai desfășoare acțiuni de dezinformare și de manipulare a informațiilor împotriva UE și a statelor sale membre”, concluzionează Comisia Europeană.
Consiliul Uniunii Europene a confirmat vineri anunțul făcut de vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență Vera Jourova, și anume că țările membre au decis să includă Vocea Europei, RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta pe lista sancțiunilor.
Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, aceste canale mass-media se află sub controlul permanent, direct sau indirect, al conducerii Federației Ruse și sunt absolut esențiale în promovarea și sprijinirea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și în destabilizarea țărilor învecinate.
În conformitate cu Carta drepturilor fundamentale, măsurile convenite nu vor împiedica canalele mass-media vizate și personalul acestora să desfășoare alte activități în UE în afara activităților de difuzare, de exemplu cercetare și interviuri.
COMISIA EUROPEANA
Înaintea alegerilor europene, UE include pe lista sancțiunilor patru noi instituții media susținute de Kremlin, anunță vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență
Published
2 days agoon
May 16, 2024By
Teodora IonAmbasadorii țărilor membre la UE au convenit miercuri, în principiu, să includă patru instituții media rusești pe lista sa de sancțiuni, acuzându-le de propagandă, a declarat comisarul european pentru valori și transparență Vera Jourova pe platforma de socializare X, conform Reuters.
”Patru rețele de propagandă cu legături cu Kremlinul (au fost) adăugate pe lista de sancțiuni: Vocea Europei, RIA Novosti, Izvestija și Rossiyskaya Gazeta”, a spus Jourova, care a completat că va fi interzisă, în egală măsură, finanțarea de către Rusia a mass-mediei, organizațiilor neguvernamentale și partidelor politice din UE.
‼️Another sanctions package against #Russia approved at Coreper today!
4 #Kremlin-linked propaganda networks added to the sanctions list: Voice of Europe, RIA Novosti, Izvestija and Rossiyskaya Gazeta.
Ban on Russian funding of EU media, NGOs and political parties.
— Věra Jourová (@VeraJourova) May 15, 2024
Ambele măsuri fac parte din cel de-al 14-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pentru invazia pe scară largă în Ucraina, declașantă în februarie 2022, potrivit unui document pe care Reuters l-a consultat săptămâna trecută.
Uniunea Europeană a luat deja măsuri similare împotriva Russia Today și Sputnik, care și-au pierdut dreptul de difuzare în UE.
În ceea ce privește instituțiile media rusești recent adăugate pe lista sancțiunilor, blocul european nu a precizat care sunt măsurile pe care le va aplica.
Decizia vine cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile europene, care urmează să aibă loc în perioada 6-9 iunie, și arată hotărârea Bruxelles-ului de a contracara dezinformarea, fenomen care a căpătat amploare.
Scandalul a izbucnit după ce premierul ceh Petr Fiala a anunțat că serviciile de informații din țara sa au reușit să demaște o rețea finanțată de Moscova care răspândea propagandă rusă despre Ucraina și ale cărei tentacule erau întinse până în Parlamentul European.
Potrivit publicaţiei Denik N, responsabili politici europeni ce cooperează cu site-ul Voice of Europe, care a publicat apeluri ale unora dintre ei pentru încetarea ajutorării Ucrainei, au fost plătiţi din fonduri ruse, care au finanţat de asemenea campanii pentru viitoarele alegeri europene.
Conștient de acest pericol, Parlamentul European a adoptat deja noi norme de transparență pentru publicitatea politică menite să combată dezinformarea și ingerințele străine.
COMISIA EUROPEANA
UE sprijină îmbunătățirea cooperării la punctele de trecere a frontierei dintre Ucraina și R. Moldova în cadrul coridoarelor de solidaritate
Published
2 days agoon
May 16, 2024By
Teodora IonComisia Europeană, împreună cu Ucraina, Republica Moldova, România și SUA, inaugurează joi punctul de trecere a frontierei moldo-ucraineană modernizat din Reni, Ucraina.
În cadrul inițiativei privind coridoarele de solidaritate, executivul european a sprijinit lucrările la acest punct de trecere a frontierei pentru a permite fluidizarea traficului la frontieră, precum și o mai bună conectivitate între Ucraina, Republica Moldova și România.
Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, controale comune la frontiera ucraineano-moldovenească vor accelera trecerea frontierei în ambele direcții, permițând mărfurilor transportate pe cale rutieră să ajungă mai repede la destinație.
În plus, UE a alocat până la 11 milioane de euro pentru continuarea renovării substanțiale și pentru o potențială extindere a punctului de trecere a frontierei, precum și pentru dezvoltarea altor infrastructuri de frontieră prioritare.
Inaugurarea are loc în contextul discuțiilor periodice dintre UE, Ucraina, Republica Moldova, România și SUA cu privire la creșterea în continuare a eficienței coridorului dunărean pentru nevoile actuale și viitoare.
”De la înființarea coridoarelor de solidaritate în mai 2022, coridorul Dunării a fost un exemplu excelent de cooperare strânsă între Ucraina, Republica Moldova și România – cea mai mare parte a mărfurilor care ies și intră în Ucraina au folosit acest coridor în ultimii doi ani, cu costuri logistice comparabile cu cele de pe ruta Mării Negre. Cu sprijinul nostru, inaugurarea de astăzi a punctului de trecere a frontierei îmbunătățit dintre Ucraina și Republica Moldova de la Reni va reduce și mai mult timpii de așteptare la frontieră și, astfel, va crește atractivitatea acestei rute”, a declarat comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean.
Până în prezent, coridoarele de solidaritate au permis Ucrainei să exporte peste 136 de milioane de tone de bunuri, inclusiv, de exemplu, cereale, minereuri și oțel, și să importe peste 52 de milioane de tone de bunuri de care are nevoie.
Coridoarele solidarității au generat venituri de aproximativ 50 de miliarde de euro pentru economia ucraineană și au permis importul în Ucraina de bunuri în valoare de aproximativ 107 miliarde de euro din UE.
Concrete & Design Solutions
Comisia Europeană salută decizia țărilor membre de a interzice activitățile de difuzare în UE a patru noi canale mass-media asociate Rusiei: Măsurile ar trebui menținute până când vor înceta să mai dezinformeze
”Scutul estic”. Polonia anunță o investiție de peste 2 miliarde de euro pentru întărirea frontierei sale estice: ”Va fi un element de descurajare”
Cel de-al optulea Consiliu de asociere UE-R. Moldova ce va avea loc în 21 mai se va axa pe procesul de aderare a acestei țări la Uniunea Europeană și pe reformele pe care trebuie să le implementeze Chișinăul
Cel puțin opt țări din UE susțin o repatriere a refugiaților sirieni, anunță Ciprul: Stabilitatea în această ţară nu a fost restabilită integral, dar trebuie să creăm condițiile care permit revenirea tuturor persoanelor în Siria
Într-o eră marcată de o transformare digitală rapidă, misiunea ICI București este să dezvolte soluții inteligente care să răspundă nevoilor societății moderne, subliniază directorul general al institutului
Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces
România și Olanda au organizat, la Haga, Conferința “NATO Cyber Defence Pledge”, Odobescu subliniind creșterea rolului securității cibernetice în apărarea NATO
Franța își irită aliații invitând Rusia la marcarea a 80 de ani de la Debarcarea din Normandia. Parisul se apără afirmând: “Contrar Kremlinului, Franța nu face revizionism politic al istoriei”
“Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”: Clipul electoral lansat de Parlamentul European a fost vizionat de peste 190 de milioane de ori
De la Berlin, Maia Sandu confirmă negocierile pentru un acord de securitate UE – Republica Moldova
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces
Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila
Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge
Premierul Marcel Ciolacu: Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea Neagră are relevanță sporită în contextul lansării procesului de reconstrucție a Ucrainei
Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul
Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”
Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene
Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
Trending
- POLITICĂ1 week ago
Nicolae Ciucă: Ziua Europei este sărbătoarea noastră. În România, Europa înseamnă fiecare stradă, școală sau spital reabilitate sau construite cu fonduri UE
- ROMÂNIA6 days ago
Marcel Ciolacu consideră că României îi vor fi ridicate vizele pentru SUA în acest an: Trebuie o mobilizare din partea românilor să își reînnoiască vizele
- ROMÂNIA1 week ago
Ministrul Economiei evidențiază avantajele poziției geografice a României pentru reconstrucția Ucrainei: Putem fi un centru logistic
- REPUBLICA MOLDOVA1 week ago
România a devenit cel mai important investitor din R. Moldova, anunță președintele Senatului, Nicolae Ciucă, la Forumul președinților Euroregiunii Siret-Prut-Nistru
- INTERNAȚIONAL1 week ago
Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”