Connect with us

U.E.

Grecia primește 4 mld. de euro din totalul de 30,5 mld. pentru implementarea primelor măsuri din PNRR

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a plătit astăzi, 9 august, Greciei 4 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13% din alocarea de granturi și împrumuturi pentru această țară în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat. Grecia este una dintre primele țări care primesc o plată de prefinanțare în cadrul MRR. Prefinanțarea va contribui la demararea punerii în aplicare a măsurilor cruciale de investiții și de reformă prevăzute în planul de redresare și reziliență al Greciei.

Comisia va autoriza plățile ulterioare în funcție de implementarea investițiilor și reformelor prevăzute în planul de redresare și de reziliență al Greciei. Țara urmează să primească în total 30,5 miliarde EUR pe durata de aplicare a planului său (17,8 miliarde EUR sub formă de granturi și 12,7 miliarde EUR sub formă de împrumuturi).

Citiți și Comisia Europeană promite sprijin Greciei „la fiecare pas” după aprobarea PNRR-ului de 30,5 mld. de euro. O prefinanțare de 4 mld. de euro pentru redresare este așteptată în iulie

Plata de astăzi are loc după ce, recent, au fost implementate cu succes primele operațiuni de împrumut în cadrul NextGenerationEU. Până la sfârșitul anului, Comisia intenționează să mobilizeze până la un total de 80 miliarde EUR în fonduri pe termen lung, care vor fi completate de obligațiuni UE pe termen scurt, pentru a finanța primele plăți planificate către statele membre în cadrul NextGenerationEU.

În cadrul NextGenerationEU, MRR va furniza 723,8 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în toate statele membre. Planul Greciei face parte din răspunsul fără precedent al UE pentru a ieși mai puternică din criza COVID-19, pentru a promova tranziția ecologică și digitală și pentru a consolida reziliența și coeziunea societăților noastre.

La 3 august, Comisia Europeană a dat drumul primei tranșe de bani aferente prefinanțărilor în procent de 13% din totalul planului național de redresare și reziliență al Belgiei, Luxemburg-ului și al Portugaliei, însumând aproximativ 3 miliarde de euro.

Până în acest moment, Executivul European a aprobat 18 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda și Cehia.

De asemenea, miniștrii economiei și finanțelor din UE au adoptat pe 13 iulie prima serie de decizii de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor naționale de redresare și de reziliență pentru 12 din cele 17 state membre, potrivit unui comunicat. Astfel, Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au primit undă verde pentru utilizarea fondurilor UE pentru redresare și reziliență în vederea stimulării economiilor lor și a recuperării în urma consecințelor COVID-19. Adoptarea deciziilor de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor permite statelor membre să semneze acorduri de grant și de împrumut care vor facilita o prefinanțare de până la 13%.

Planurile trimise de Slovenia, Cipru, Croaţia, Lituania, Irlanda și Cehia, care au fost aprobate după 1 iulie, urmează să fie analizate de miniştrii finanţelor în următoarele săptămâni.

În ceea ce privește RomâniaPNRR ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificăridupă ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Citiți și Premierul Florin Cîțu: Ținta mea este să avem PNRR-ul aprobat în jur de 15 septembrie

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen: UE acordă un sprijin de 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze actuala criză energetică

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Comisia Europeană va acorda un sprijin financiar de 60 de milioane de euro pentru Republica Moldova să facă față problemei aprovizionării cu gaze, a anunțat șefa instituției europene, Ursula von der Leyen, după o întrevedere cu prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița.

Întrevederea a avut loc în contextul reuniunii Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova care este programată să se desfășoare joi, la Bruxelles. “În acest context, Comisia Europeană pune la dispoziție 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze actuala criză energetică”, a spus von der Leyen.

Anunțul șefei Comisiei Europene vine după o convorbire telefonică pe care a avut-o marți cu președinta Republicii Moldova Maia Sandu. Cu acea ocazie, von der Leyen a asigurat Republica Moldova de sprijinul Uniunii Europene.

Republica Moldova a solicitat acum două săptămâni ajutor ţărilor Uniunii Europene după ce gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către acest stat. Oficialii de la Chișinău nu sunt dispuşi să accepte noi termeni în contractul cu Gazprom, ce ar include preţuri semnificativ mai mari și doreşte aprovizionarea cu gaze prin România. Aprovizionarea cu gaz a Republicii Moldova a scăzut cu aproximativ o treime, în timp ce preţurile au crescut de la 550 de dolari la mie de metri cubi luna trecută la 790 de dolari luna aceasta, de aproape cinci ori mai mult decât media plătită de ţară anul trecut.

Drept urmare, președintele Klaus Iohannis a solicitat Uniunii Europene să sprijine Republica Moldova în asigurarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică, dublând astfel demersul diplomatic în acest sens. Solicitarea lui Iohannis a urmat unui demers similar efectuat și de ministrul de externe, Bogdan Aurescu. Șeful diplomației române a solicitat instituțiilor Uniunii Europene și statelor membre să sprijine Republica Moldova, ”cu experți și asistență financiară”, în eforturile sale de a depăși criza alimentării cu gaze naturale astfel încât ”Guvernul de la Chișinău să implementeze procesul ambiţios de reforme la care s-a angajat după alegerile de pe 11 iulie“.

Relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova au căpătat o nouă dinamică după alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte și după alegerile din 11 iulie 2021, în urma cărora partidul pro-european al șefei statului a obținut majoritate absolută în legislativul de la Chișinău. De altfel,  Consiliul de asociere UE-Republica Moldova se va reuni miercuri pentru a discuta despre cooperarea economică, justiția și reformele politice.

Pe 19 octombrie, Comisia Europeană a publicat un raport privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, care concluzionează că, deși în a doua jumătate a anului 2020 Moldova a înregistrat un regres în ceea ce privește standardele statului de drept și reformele, alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au oferit un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a implementa o agendă ambițioasă privind combaterea corupției și sărăciei, un sistem judiciar îmbunătățit, în conformitate cu angajamentele asumate de Moldova în cadrul Acordului de asociere.

Amintim că Uniunea Europeană a acordat recent Republicii Moldova 745 de milioane de lei ( aproape 36 de milioane de euro) din planul de redresare economică al UE pentru această țară a Parteneriatulu Estic și o altă tranșă de 50 milioane de euro asistență de la UE ca urmare a “progreselor remarcabile” în domeniul politicilor publice.

Comisia Europeană a anunțat la începutul lunii iunie un plan de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, axat pe șase piloni infrastructura, gestionarea finanțelor publice și guvernanță economică,economie competitivă, comerțul și IMM-urile,educația și capacitatea de inserție profesională, statul de drept și reforma justiției.

Investițiile vor fi realizate pe baza unei abordări de tipul “mai mult pentru mai mult”, progresele înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, în special în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției, fiind o condiție prealabilă pentru acordarea de asistență financiară.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Bloomberg: Lumea cumpără cantități record de grâu european. România devansează Rusia pe piața din Egipt

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Ţările din întreaga lume cumpără cantităţi fără precedent de grâu european după recoltele slabe înregistrate de alţi mari exportatori, informează Bloomberg, citat de Agerpres.

Exporturile de grâu ale Uniunii Europene ar putea depăşi pragul de 11 milioane de tone până la finele acestei luni, susţine Nathan Cordier, analist la firma de consultanţă Agritel. Un astfel de volum ar fi cu 25% peste cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut şi de asemenea cea mai ridicată valoare înregistrată vreodată la acest moment al sezonului agricol.

Această cerere a dus la creşterea cotaţiilor futures la grâul de panificaţie până la un nivel record. Marţi, la bursa de la Paris cotaţiile la grâu au ajuns la 284 euro pe tonă, cel mai ridicat nivel înregistrat după 2008.

Grâul european acoperă un deficit provocat de livrările reduse din alte părţi ale lumii precum şi efectul taxelor la export care au redus vânzările de grâu ale Rusiei, cel mai mare exportator mondial. Un exemplu în acest sens este România, care după o recoltă consistentă în acest an a trecut în faţa Rusiei şi domină vânzările de grâu pe piaţa din Egipt, cel mai mare cumpărător mondial.

În plus, din cauza secetei care a afectat recoltele de grâu din America de Nord, cumpărătorii încearcă acum să obţină grâu cu un conţinut ridicat de proteine din nordul Europei. Algeria, un alt mare cumpărător mondial de grâu, se îndreaptă şi ea spre livrările din acea zonă iar China cumpără cantităţi mari de grâu din Franţa.

Cele mai recente date oficiale ale Comisiei Europene arată că vânzările de grâu ale UE se ridicau, la finele lunii octombrie, la nouă milioane de tone însă aceste cifre nu includ şi datele cu privire la exporturile Franţei, unul din cei mai mari vânzători de grâu din blocul comunitar. La rândul său, guvernul american se aşteaptă ca în sezonul actual, care se va încheia în luna iunie 2022, UE să exporte 35,5 milioane de tone de grâu, devansând Rusia în calitate de cel mai mare exportator mondial.

Cu toate acestea, ritmul ar putea fi menținut cu greu. Argentina își va recolta în curând recolta și s-ar putea dovedi competitivă pentru cumpărătorii din Africa de Nord, chiar și cu costuri de transport ridicate, a declarat Cordier.

„Prețurile grâului ar trebui să rămână ridicate pentru a elimina cererea de export și pentru a menține suficiente rezerve pentru nevoile interne”, a declarat săptămâna trecută distribuitorul de cereale Frontier Agriculture, referindu-se la vânzările europene.

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda: Statele membre trebuie să vină cu mecanisme de sprijin pentru a proteja femeile care activează în agricultură, acestea fiind indispensabile pentru dezvoltarea mediului rural

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) consideră că statele membre ar trebui să vină cu mecanisme de sprijin pentru a proteja femeile care activează în agricultură, acestea fiind indispensabile pentru dezvoltarea mediului rural.

În Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală, al cărei vicepreședinte este Daniel Buda, a avut loc o audiere publică pe tema ”Femeile din mediul rural – o perspectivă academică și o perspectivă a fermierului”. Acest eveniment se desfășoară în cadrul Agendei Săptămânii Egalității de gen.

”Pentru noi bărbații, această dezbaatere a fost ca un duș rece deoarece problemele care au fost expuse astăzi sunt desprinse, în mod clar, din realitățile crude care au loc în teren. Acestea ne spun nouă, bărbaților, că am eșuat în ceea ce înseamnă protejarea femeilor în sectorul agricol. Așa cum ne-au transmis alte colege, nu doar în sectorul agricol, ele sunt expuse unor provocări cu care se confruntă în fiecare zi”, a atras atenția Buda.

Acesta a subliniat că ”lucrurile poate stau și mai rău pe alocuri”.

”Colegul Eric Andrieu spunea că avem de-a face și cu problema femeilor care fac parte din sectorul agricol și care emigrează din Estul Europei, fie din România, Ungaria sau Polonia în fermele din alte state ale UE, unde de multe ori, sunt victime ale agresiunilor sexuale, neavând acces la asistență medicală, în unele cazuri nici din partea autorităților. Din nefericire, am exemple în acest sens, cum ar fi situațiile din sudul Italiei”, a semnalat eurodeputatul român.

Europarlamentarul a punctat că ”aceste aspecte care au fost reliefate în cadrul dezbaterilor” îi obligă pe decidenții politici să facă ”demersurile necesare pentru protejarea femeilor în zona rurală.”

”Trebuie să acceptăm că există o vulnerabilitate pe care noi bărbații nu o avem în acest sector. De aceea, cred că, plecând de la o poză care este elocventă, și anume la ce se gândește o femeie care conduce un tractor, la câte probleme are, începând cu îngrijirea și educarea copiilor, masa pe care trebuie să o pregătească și până la medicul pe care trebuie să îl consulte, iată că, vedem că toate aceste probleme ne obligă să găsim soluții”, a mai spus Daniel Buda.

În opinia acestuia, ”trebuie să venim cu un sistem de asigurări sociale pentru fermieri, în general, dar mai ales pentru femei deoarece nu este posibil ca astăzi să avem femei pensionate trăind cu numai 150 de euro pe lună. Aici, stimați colegi, trebuie împreună să gândim un sistem prin care statele membre să vină cu mecanisme de sprijin pentru a proteja agricultorii și pe femei, deoarece acestea sunt indispensabile pentru mediul rural. Trebuie să fim foarte atenți la această problemă, să venim cu soluții constructive în ceea ce înseamnă protejarea acestora.”

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA8 mins ago

Ursula von der Leyen: UE acordă un sprijin de 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze actuala criză energetică

INTERNAȚIONAL14 mins ago

Bloomberg: Lumea cumpără cantități record de grâu european. România devansează Rusia pe piața din Egipt

Daniel Buda20 mins ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Statele membre trebuie să vină cu mecanisme de sprijin pentru a proteja femeile care activează în agricultură, acestea fiind indispensabile pentru dezvoltarea mediului rural

INTERNAȚIONAL36 mins ago

Klaus Iohannis a reiterat, în cadrul vizitei de stat din Egipt, sprijinul României pentru consolidarea dialogului dintre Uniunea Europeană și Republica Arabă Egipt

U.E.55 mins ago

Eurobarometru: 53% dintre români, cel mai mare procent din UE, cred că “virusurile au fost produse în laboratoarele guvernamentale pentru a ne controla libertatea”

ROMÂNIA1 hour ago

Virgil Popescu: Prețul gazelor naturale a fost plafonat la 0,37 lei KWh și la 1 leu KWh la energie electrică. Românii nu vor plăti iarna aceasta mai mult decât în decembrie 2020

U.E.2 hours ago

Eurostat: 41% dintre deșeurile din plastic au fost reciclate în 2019 în UE. România, peste media europeană, cu un nivel de reciclare de 43%

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

U.E.3 hours ago

Curtea de Justiție a UE amendează Polonia cu 1 milion de euro/ zi din cauza nerespectării statului de drept și a ordinii juridice a Uniunii Europene

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Klaus Iohannis, în cadrul vizitei de stat din Egipt: România este interesată de stabilizarea situațiilor de criză din Orientul Mijlociu și a zonelor vecine

Daniel Buda7 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL1 day ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO5 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi6 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi6 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Team2Share

Trending