Connect with us

NEWS

Hollande face, în premieră, dezvăluiri despre structura arsenalului nuclear francez

Published

on

francois-hollandePresedintele Francois Hollande a dezvaluit joi pentru prima data, in numele “transparentei”, compozitia arsenalului nuclear francez, confirmand ca Franta dispune in total de ‘mai putin de 300’ de focoase nucleare, anunta Ziare.com.

Afirmand ca vrea “sa mearga mai departe in transparenta, fie ca este vorba despre doctrina, arsenal sau eforturi concrete de dezarmare”, seful statului si al armatei a spus ca “Franta dispune de trei loturi de 16 rachete transportate de submarine si de 54 de vectori ASMPA” care echipeaza avioane de lupta.

“Imi doresc ca toate statele care dispun de arma nucleara sa faca acelasi efort de transparenta pentru toate categoriile de arme din arsenalul lor nuclear”, a subliniat Francois Hollande intr-un discurs sustinut la baza aeriana de la Istres.

Franta, a adaugat el, a fost deja “exemplara” prin dezvaluirea “volumului total al stocului sau de arme, respectiv mai putin de 300”.

Aceasta informatie a fost dezvaluita de fostul presedinte Nicolas Sarkozy in martie 2008, renuntand la secretul absolut care proteja pana atunci aceasta cifra, estimata in acea perioada de un colectiv de oameni de stiinta americani la 348.

Francois Hollande a reamintit si “prioritatea” acordata de Franta “stoparii definitive a productiei de materii fisionabile” destinate armelor nucleare, dezvaluind ca “negocierea nu a putut incepe, in lipsa unui acord al principalelor state implicate”.

“De aceea fac apel astazi la toate statele dotate cu arma nucleara sa angajeze fara intarziere aceasta discutie”, a mai spus el, anuntand ca “Franta va propune in saptamanile viitoare un proiect de tratat ambitios, realist si verificabil”.

Seful statului a dat asigurari ca nu se poate pune problema ca tara sa “sa coboare garda” in materie de disuasiune nucleara, afirmand ca “contextul international nu lasa loc niciunei slabiciuni”.

“Intr-o lume periculoasa, si este astfel, Franta nu vrea sa coboare garda”, a subliniat seful statului, observand ca “posibilitatea unor conflicte statale viitoare care ne privesc direct sau indirect nu poate fi exclusa”.

“In domeniul nuclear militar, au aparut noi puteri in ultimii 20 de ani” si “altele incearca inca sa apara”, a mai spus Hollande, identificand in aceasta “crestere a numarului statelor care detin arma nucleara un risc major pentru pace in regiunile implicate, dar si pentru securitatea internationala”.

“Este sensul pozitiei pe care o avem deja de mai multe luni, daca nu de ani, in negocierile cu Iranul: da nuclearului civil, nu armei nucleare”, a subliniat Hollande.

“Problema este ca pentru moment Iranul nu a demonstrat inca ca vrea sa renunte la bomba insa imediat ce o va face se va ajunge la un acord”, a mai spus el.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NEWS

Temperaturile au atins valori record în Siberia, în luna iunie, pe fondul unui val de căldură care alimentează incendiile de vegetație din zonă (programul UE Copernicus de monitorizare a Pământului)

Published

on

©Wikipedia

Temperaturile din regiunea arctică dinSiberia au crescut până la o medie record pentru luna iunie, pe fondul unui val de căldură care alimentează unele dintre cele mai grave incendii de vegetație din această zonă, potrivit programului UE Copernicus de monitorizare a Pământului, informează Reuteres, conform Agerpres.

Temperaturile la nivel mondial consemnate luna trecută au egalat recordul din 2019, însă o ”căldură excepțională” a fost înregistrată în Siberia, o tendință pe care oamenii de știință au catalogat-o drept un ”strigăt de avertizare”.

Temperaturile medii din regiune au depăşit cu peste 5 grade Celsius valorile normale şi cu peste un grad temperaturile înregistrate în cele mai călduroase luni iunie anterioare, în 2018 şi 2019, conform datelor.

Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) încearcă totodată să confirme raportările privind o temperatură recentă de 38 de grade Celsius în Siberia, care ar fi cea mai ridicată temperatură înregistrată la nord de cercul polar arctic.

”Ceea ce este îngrijorător este faptul că Arctica se încălzeşte mai repede decât restul lumii”, a declarat Carlo Buontempo, directorul Serviciului pentru Schimbări Climatice din cadrul Copernicus.

Conform agenției forestire ruse, la 6 iulie existau 246 de incendii de vegetație active, pe o suprafață de 140.073 de hectare, în șapte regiuni fiind decretată stare de urgență. Televiziunea de stat a difuzat săptămâna aceasta imagini cu aeronave pentru stingerea incendiilor care decartează apă în proximitatea unor coloane imense de fum alb.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Regatul Unit publică prima ”listă neagră” post-Brexit prin care sancționează 49 de persoane şi entităţi, în majoritate din Rusia şi Arabia Saudită, acuzate de încălcarea drepturilor omului

Published

on

© Dominic Raab/ Twitter

Regatul Unit a anunțat luni impunerea de sancțiuni împotriva a 49 de persoane și organizații, în mare parte din Rusia și Arabia Saudită, în cadrul uni nou mecanism creat de Londra pentru a sancționa încălcarea drepturilor omului, anunță The Guardian.

Măsurile anunțate luni de ministrul britanic de externe Dominic Raab împotriva acestor persoane și organizații din Rusia, Arabia Saudită, Myanmar și Coreea de Nord, primele după ce Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, la 31 ianuaurie 2020, implică înghețarea activelor și interdicții de călătorie.

”Cei care au mâinile pătate cu sânge nu vor fi liberi … să se plimbe în această țară, să cumpere proprietăți pe Kings Road, să își facă cumpărăturile de Crăciun pe Knightsbridge sau să-şi sifoneze banii murdari prin intermediul băncilor britanice”, a precizat Raab în fața parlamentarilor britanici.

Sancțiunilor acoperă amenințările la adresa ”dreptului la viață al individului”, tortură sau omoruri și vor viza nu doar persoanele care încalcă drepturile omului, dar și persoanele care au comandat astfel de abuzuri.

Raab a precizat că pe această listă neagră apar numele a 25 de entități ruse, acuzate de faptul că sunt implicate în moartea avocatului Serghei Magnițki în 2009, 20 de persoane din Arabia Saudită care se fac răspunzătoare de moartea jurnalistului  Jamal Khashoggi, doi generali implicați în uciderea sistematică a minorității rohingyas din Myanmar, și două organizații care aplică munca forțată în Coreea de Nord.

Printre cei 25 se află Aleksandr Bastrîkin, care a fost coleg de facultate cu liderul de la Kremlin Vladimir Putin și care ocupă postul de şef al puternicei Comisii de anchetă, organism ce depinde direct de Kremlin, responsabil cu principalele anchete în Rusia, potrivit The Guardian.

Sancțiunile, care poartă și numele de amendamentul Magnițki, după avocatul rus decedat în închisoare în 2009, arestat în 2008, după ce a dezvăluit o vastă fraudă fiscală implicând funcționari, constituie o premieră după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, la 31 ianuarie 2020 și au loc pe fondul tensiunilor recurente între Londra și Moscova după tentativa de asasinare a fostului dublu agent rus Serghei Skripal, în martie 2018, gest care a atras după sine expulzarea a peste 150 de diplomați ruși din SUA, Canada, Australia, Norvegia și alte 19 țări UE.

Într-o primă reacție, Statele Unite, prin vocea secretarului de stat american, Mike Pompeo, a salutat primele sancțiuni anunțat de Regatul Unit post-Brexit, potrivit AFP, citat de Agepres.

”Aceste sancţiuni marchează începutul unei noi ere pentru politica de sancţiuni britanică şi cooperarea dintre cele două democraţii ale noastre”, a afirmat şeful diplomaţiei americane, potrivit unui comunicat.

De cealaltă parte, Rusia a amenințat că va răspunde sancțiunilor ”ostile” anunțate de Londra. ”Rusia îşi păstrează dreptul de a lua măsuri de represalii în legătură cu decizia ostilă a Regatului Unit”, a indicat într-un comunicat ambasada Rusiei la Londra.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Guvernul britanic deblochează 1,74 de miliarde de euro pentru domeniul culturii, a cărui supraviețuire este amenințată de pandemia de COVID-19

Published

on

©Oliver Dowden/ Twitter

Guvernul britanic a anunțat duminică deblocarea unui ajutor de 1,57 de miliarde de lire sterline (1,74 de miliarde de euro) pentru domeniul culturii, a cărui supraviețuire este amenințată în contextul pandemiei de coronavirus, anunță AFP, citat de Agerpres.

Executivul de la Londra a anunțat duminică printr-un comunicat că ”domeniile artelor, culturii și patrimoniului britanic, de renume mondial, vor primi 1,57 de miliarde de lire în cadrul unui plan de salvare pentru a le ajuta să treacă peste impactul coronavirusului”.

Documentul punctează că ”este cea mai mare investiție punctuală realizată vreodată în cultura britanică”.

Teatrele, muzeele, galeriile, palatele istorice vor fi eligibile, ca şi organismele care ţin de muzica ”live”, patrimoniu sau de cinema-ul independent.

O mare parte din această sumă, și anume 1,15 miliarde de lire sterline, va fi direcționată către instituțiile culturale din Anglia, sub formă de subvenții, a căror valoare se ridică la 880 de milioane de lire sterline, și de împrumuturi, în valoare de 270 de milioane de lire.

Irlanda de Nord, Scoția și Țara Galilor vor beneficia de 33,97, respectiv 59 de milionae de lire sterline.

”Am spus că nu voi lăsa să se prăbuşească domeniul cultural şi această investiţie masivă arată angajamentul nostru”, a subliniat ministrul culturii, Oliver Dowden, care a adăugat că înţelege ”marile provocări” cărora trebuie să le facă faţă în prezent cei 700.000 de angajaţi din acest domeniu.

Sectorul cultural a fost profund afectat, fiind privat de orice venit după ce au fost introduse măsurile restrictive la 23 martie menite să limiteze răspândirea pandemiei de coronavirus.

Sâmbătă, muzeele şi cinematografele au primit autorizaţia să redeschidă. Din cauza măsurilor de distanţare fizică, viitorul concertelor şi festivalurilor este mult mai nesigur.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending