Autoritatea Națională pentru Cercetare anunță că, în ultimii trei ani, au fost contractate proiecte de cercetare cu o valoare totală ce depășește 12 miliarde de lei, finanțate din fonduri structurale europene, PNRR și fonduri naționale.

Aceste investiții s-au realizat în acord cu obiectivele Strategiei Naționale de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă, cu angajamentele asumate de România la nivel european, vizând consolidarea infrastructurii de cercetare, susținerea resursei umane și creșterea capacității de transfer al rezultatelor către economie și societate.

Președintele Autorității Naționale pentru Cercetare, Andrei Alexandru, a subliniat importanța acestui efort susținut într-un context economic dificil.

„Ultimii 3 ani au fost marcați de un context fiscal bugetar delicat. Statul a trebuit să ia măsuri dificile, dar absolut necesare pentru stabilizarea marilor sisteme fiscal bugetare. Cu toate acestea, în urma îndeplinirii target-urilor cerute de Comisia Europeană am reușit atragerea unor fonduri europene consistente care, în sinergie cu fondurile naționale, au condus la alocări de circa 2,5 miliarde euro în cercetare. Pentru toate acestea remarc contribuția esențială a domnilor miniștri Marcel Boloș, Sebastian Burduja, Bogdan Ivan și Daniel David”, a transmis Andrei Alexandru.

Prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PCIDIF) 2021–2027 și Programul Sănătate (PS) 2021–2027, pentru care ANC îndeplinește sarcini delegate de către autoritățile de management din cadrul MIPE, au fost contractate proiecte prioritare și operațiuni de importanță strategică, cu o valoare totală nerambursabilă de 734,99 mil euro, din care 601,79 mil euro reprezintă contribuția publică UE (FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională), iar 133,20 mil euro reprezintă contribuția publică națională de la bugetul de stat.

Potrivit Autorității Naționale pentru Cercetare, aceste proiecte vizează domenii-cheie pentru competitivitatea europeană și națională – tehnologii avansate, energie, hidrogen, semiconductori, inteligență artificială, cercetare medicală și genomică – și includ investiții majore în infrastructuri de cercetare, platforme tehnologice și hub-uri de inovare.

Autoritatea Națională pentru Cercetare arată că:

• proiectele prioritare „Platforma Națională pentru Tehnologiile Semiconductorilor – PNTS”, „Hub-ul Român de Hidrogen și Noi Tehnologii Energetice – RoHydroHub” și „Hub-ul Român de Inteligență Artificială – HRIA” au fost finanțate din sprijinul acordat de UE în dezvoltarea de tehnologii strategice pentru Europa – STEP,
• proiectele „Centrul Internațional de Studii Avansate pentru Sisteme Fluvii–Mări – DANUBIUS-RO” și „Activități de cercetare și infrastructură experimentală pentru demonstrarea tehnologiei reactorilor rapizi răciți cu plumb – 4ALFRED” au fost finanțate din sprijinul acordat în domeniul tehnologiilor avansate prin crearea de hub-uri de inovare în domenii de interes strategic.

Ca abordări inovative în cercetarea din domeniul medical, au fost contractate operațiunile de importanță strategică: „Dezvoltarea cercetării genomice în România – ROGEN”, „Dezvoltarea cercetării translaționale pentru vaccinuri, seruri și alte medicamente biologice – CANTAVAC 2.0” și „Aplicații medicale ale laserilor de mare putere – Dr. LASER”, din sprijinul acordat de UE pentru implementarea de soluții de cercetare de importanță strategică în domeniul medical, prin operațiuni strategice predefinite, explică Autoritatea Națională pentru Cercetare.

„Din fondurile alocate de MIPE în cadrul Priorității 1 aferente PCIDIF, au fost contractate 72 de proiecte în cadrul Măsurii 1.1.1 – Sprijin pentru întreprinderi nou înființate inovatoare și 19 proiecte în cadrul Măsurii 1.1.2 – Creșterea gradului de colaborare public-privat: consorții tematice, cu o valoare totală nerambursabilă de 259,81 milioane euro, din care 207,36 milioane euro reprezintă contribuția publică UE (FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională), iar 52,45 milioane euro reprezintă contribuția publică națională de la bugetul de stat. Aceste proiecte reprezintă un real sprijin pentru sectorul privat și pentru colaborarea între actorii din sistemul public și mediul de afaceri în domeniul CDI”, mai arată ANC.

Autoritatea Națională pentru Cercetare arată că atragerea acestor fonduri a fost posibilă în urma demersurilor pe care le-a întreprins pentru reconfigurarea întregului cadru normativ privind cercetarea, inovarea și guvernanța specializării inteligente în acord cu recomandările Comisiei Europene, în urma cărora au fost deblocate peste 1,7 miliarde euro pentru România.

ANC completează că „finanțarea cercetării prin buget național a fost asigurată atât prin alocările destinate finanțării de bază a sistemului de cercetare, cât și prin derularea Planului Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare PNCDI IV (2023–2027).”

În cadrul PNCDI IV, au fost lansate competiții naționale dedicate cercetării fundamentale și aplicative, dezvoltării tehnologice și cooperării internaționale, precum Proiecte de Cercetare Exploratorie (PCE), Proiecte pentru Stimularea Tinerelor Echipe Independente (TE), Proiecte Experimentale Demonstrative (PED), Proiecte de Transfer la Operatorul Economic (PTE), Centre de Excelență (CoEx), Soluții, proiecte de mobilități, proiecte strategice (precum DANUBIUS-RO sau ELI-RO), Asigurarea accesului la literatura științifică, precum și apeluri pentru cooperare internațională (SUA, Republica Moldova) și cofinanțare a proiectelor câștigate la competițiile din Horizon Europe sau Digital Europe. Pentru un număr de 7.429 de proiecte contractate în perioada raportată, valoarea totală a finanțării PNCDI IV se ridică la 4,87 miliarde lei. La această valoare se adaugă cele 18 centre de excelență cu un buget aprobat de 1,5 miliarde lei în domenii de cercetare asociate principalelor provocări societale, al căror scop este reducerea gradului de fragmentare a sistemului public de cercetare.

În plus, a fost realizată implementarea Măsurilor-Suport aferente ariei tematice „Cercetare și inovare” din cadrul Programului de cooperare elvețiano-român (PCER), finanțat prin cea de-a doua contribuție elvețiană în România, după cum urmează:

• „Programul de cooperare internațională în domeniul cercetării”, buget 13 milioane CHF contribuție elvețiană,
• „Programul infrastructură pentru cercetarea și monitorizarea emisiilor”, buget 7,4 milioane CHF contribuție elvețiană, încheindu-se contracte de finanțare de peste 110 milioane lei contribuție elvețiană nerambursabilă.

Autoritatea Națională pentru Cercetare amintește și de componenta 9 a PNRR – „Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”, care completează acest tablou al finanțărilor prin investiții dedicate centrelor de competență asociate celor 5 misiuni ale UE în Horizon Europe, atragerii resursei umane înalt specializate din străinătate, sprijinirii cercetătorilor de excelență evaluați pozitiv în competiții europene și dezvoltării unei rețele naționale de centre regionale de orientare în carieră.

În total, pentru investițiile păstrate în PNRR au fost contractate peste 140 de proiecte, cu un buget PNRR angajat de peste 178 milioane euro, mai spune ANC.

Autoritatea Națională pentru Cercetare menționează că, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, a reușit transferarea acestor sume de pe componenta de împrumut pe cea de grant, ele devenind astfel finanțare nerambursabilă atrasă de România.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, prezintă beneficiile aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în acest an.

„Aderarea la OCDE – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economicǎ – este unul dintre cele mai importante obiective strategice ale României în acest an și reprezintă un pas decisiv pentru modul în care va funcționa statul român în următorii ani, comparabil ca impact cu aderarea la NATO și la Uniunea Europeană”, a arătat Nazare într-un mesaj publicat pe Facebook.

El explică că „OCDE înseamnă reguli clare, instituții care funcționează și politici publice bazate pe date și pe experiența economiilor dezvoltate – practic, un nou nivel de deschidere și o nouă etapă de dezvoltare pentru România.”

„Aderarea la OCDE nu este doar despre statut, ci despre modul în care guvernăm: cum colectăm mai eficient, cum investim mai bine și cum construim încredere — atât pentru românii din țară, cât și pentru cei care trăiesc și muncesc în alte state”, a explicat ministrul Finanțelor.

El a evidențiat că, în ultima perioadă, inclusiv prin discuțiile aplicate de la Paris cu reprezentanții OCDE, România a făcut pași concreți care ne apropie de obiectivul aderării în 2026 și de consolidarea reformelor asumate. Iar beneficiile economice sunt clare”:

• mai multă încredere și investiții mai mari
• costuri mai mici de finanțare pentru stat
• politici publice mai eficiente și mai predictibile
• o economie mai rezilientă și mai competitivă
• o viață mai bună pentru românii din România și pentru cei care muncesc și trăiesc în alte colțuri ale lumii

„România este pe drumul corect, iar aderarea la OCDE va reprezenta un nou moment istoric, cu impact real asupra dezvoltării și modernizării țării. Însă dialogul și negocierea beneficiilor cu marile economii ale lumii nu se câștigă prin declarații – ci prin consecvență, seriozitate și rezultate concrete”, a conchis Alexandru Nazare, care a efectuat recent o vizită la Paris pentru a evaluări în structurile economico-fiscale ale OCDE.

În prezent, țara noastră a acumulat 19 avize formale din totalul de 25 necesare pentru finalizarea procesului. 

Până la finalul anului 2025, România a fost evaluată (preliminar sau definitiv) de 24 dintre cele 25 de comitete sectoriale. Dintre acestea, România a obținut 18 avize formale, din partea Comitetelor: Înalții Funcționari pentru Buget, Politica de Dezvoltare Regională, Industria Siderurgică, Industria Construcțiilor Navale, Politicile de Concurență, Politica Digitală, Protecția Consumatorului, Educația, Afaceri Sociale, Muncă și Ocuparea Forței de Muncă, Politica de Reglementare, Sănătate, Pescuit, Guvernanță Corporativă și Agricultură, Știință și Politică Tehnologică, Statistică și Politicile de Statistică, Combaterea mitei în operațiunile economice internaționale (Grupul de lucru anti-mită) și Chimicale și Biotehnologie.

România își propune aderarea la OCDE pe parcursul anului 2026.

Integrarea cât mai bună pe piața muncii a romilor este o decizie economică inteligentă, într-un context marcat de lipsa forței de muncă și de presiuni economice tot mai mari, a subliniat ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole, la conferința organizată de Politico cu numele „The Roma Factor: catalyzing innovation and growth in Europe”.

În intervenția sa, acesta a arătat că „UE nu își mai poate permite să lase nefolosit potențialul oamenilor care pot și vor să muncească.”

„Știu toate etichetele, prejudecățile, toată gândirea simplistă și standardizată că romii nu vor să muncească. Anticipez și comentarii de tot felul. Dar asta nu contează, ci realitatea: vorbim de oameni care au nevoie de acces egal la educație, formare și locuri de muncă stabile”, a reliefat Manole.

Acesta a dat asigurări că „resursele publice nu trebuie și nu vor fi risipite fără rezultat.”

El a arătat că „soluția este clară: investiții în oameni, în competențe și în șanse egale.”

„Incluziunea înseamnă muncă, demnitate și contribuție, pe care să o facem toți fără prejudecăți. O economie puternică este una în care toți cei care pot munci sunt sprijiniți să o facă. România și Europa au nevoie de toate motoarele pornite”, a conchis ministrul Florin Manole.

Romii sunt cea mai numeroasă minoritate etnică din Europa. Se estimează că pe continentul nostru trăiesc 10-12 milioane de romi, din care aproximativ 6 milioane sunt cetățeni sau rezidenți ai UE, arată Comisia Europeană.

Mulți romi din UE sunt încă victime ale prejudecăților și excluziunii sociale, în ciuda măsurilor de interzicere a discriminării.

Pentru ca toți romii să aibă posibilitatea de a-și valorifica întregul potențial și de a se implica în viața politică, socială, economică și culturală, Comisia Europeană a prezentat în 2020 un cadru strategic al UE privind romii, consolidat și reformat, care stabilește o abordare cuprinzătoare bazată pe trei piloni: egalitate, incluziune și participare.

Acesta stabilește, de asemenea, obiectivele principale ale UE, îmbunătățește metodele de colectare, raportare și monitorizare a datelor și propune un nou portofoliu de indicatori. 

Cadrul strategic al UE privind romii pune un accent mai puternic pe diversitate în rândul romilor, pentru a se asigura că strategiile naționale răspund nevoilor specifice ale diferitelor grupuri, cum ar fi femeile rome, tinerii, copiii, cetățenii mobili ai UE, apatrizii, persoanele LGBTI și romii mai în vârstă, precum și persoanele cu handicap. Cadrul european încurajează o abordare intersectorială, ținând seama de modul în care diferite aspecte ale identității pot fi combinate pentru a combate discriminarea.

De asemenea, acordă o atenție sporită măsurilor care prevăd o abordare la nivel de politici a problematicii incluziunii romilor, alături de acțiuni specifice menite să favorizeze un acces egal efectiv al acestora la drepturi și servicii.