Confederația Patronală Concordia a inaugurat astăzi, 29 ianuarie 2026, la Iași, centrul regional Concordia Hub Est, prima platformă de dialog între mediul de afaceri, autoritățile publice și mediul academic din estul României, informează un comunicat oficial, remis CaleaEuropeana.ro

Astfel, Concordia Hub Est își deschide oficial porțile pentru toate companiile din regiunea de est a României (Iași, Suceava, Botoșani, Neamț, Bacău, Vaslui, Vrancea, Galați, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanța și Ialomița) care doresc să participe activ la construirea unui cadru economic mai echitabil și mai competitiv. Platforma va organiza periodic întâlniri de lucru, consultări sectoriale și evenimente dedicate dialogului cu autoritățile, având ca obiectiv pe termen lung transformarea estului României într-un pol economic dinamic și atractiv pentru investiții.

“Concordia Hub Est este un semnal că doar împreună suntem mai puternici. Fără Moldova competitivă, fără Dobrogea competitivă, nu există România competitivă. Două Românii – una care reușește și una care stagnează – nu pot coexista la nesfârșit. Viitorul economic al acestei regiuni se scrie astăzi, prin dialog real și o voce puternică a mediului de afaceri”, a declarat Dan Șucu, Președintele Confederației Patronale Concordia.

Pentru acest an, hubul regional își propune creșterea nivelului de conștientizare privind rolul și importanța dialogului social, dublată de construirea unui mecanism permanent, structurat și bidirecțional de legătură între mediul de afaceri regional și nivelul central al Confederației.

“Concordia Hub Est vine să amplifice vocea mediului de afaceri local și să transforme nevoile concrete ale companiilor din teritoriu în politici publice la nivel național. Pentru cei care se întreabă <ce câștig din asta?>, răspunsul este simplu: câștigați forța comunității de afaceri din România exact atunci când izolarea costă cel mai mult.”, a menționat Paul Aparaschivei, Director Executiv al Confederației Patronale Concordia.

“Dincolo de faptul că ne aflăm deja în dialog cu mediul de business local, considerăm esențial să pornim cu răspunsuri și clarificări despre ce este dialogul social, de ce este relevant pentru companii și cum sunt transformate nevoile din teritoriu în poziții și politici publice susținute de Concordia la nivel național și european”, a completat Dan Zaharia, Regional Manager, Concordia Hub Est.

Hubul va funcționa ca un punct de colectare structurat a nevoilor companiilor din regiune: de la bariere administrative, fiscale și legislative, la probleme de infrastructură, forță de muncă, acces la finanțare sau digitalizare.

Tot ca obiectiv pentru 2026, Concordia Hub Est își propune să devină un spațiu de colaborare între mediul privat și decidenții locali, în care să fie identificate, împreună, soluțiile la provocările comune.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai administrației publice locale și centrale, lideri ai mediului de afaceri și universitar, experți în dezvoltare economică și jurnaliști pentru a analiza perspectivele de dezvoltare ale regiunii și pentru a identifica direcții comune de acțiune.

Dialogul inițiat în cadrul conferinței de inaugurare continuă în mod aplicat prin două workshop-uri organizate în cadrul Concordia Hub Est, programate pentru 30 ianuarie, la hotel Majestic Iaşi. Workshop-urile abordează ca teme dialogul social în practică și analiza tendințelor și riscurilor economice pentru anul 2026.

Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești și este un partener de dialog social, reprezentativ la nivel național. Cu o contribuție de 30% din în PIB și peste 450.000 de angajați în 4.200 de firme mari și mici, cu capital românesc și străin, Confederația Patronală Concordia este singura organizație din România membră BusinessEurope, Organizația Internațională a Angajatorilor (IOE) și Business at OECD (BIAC).

Ca partener social reprezentativ, ne concentrăm pe teme de o importanță majoră pentru dezvoltarea și prosperitatea României, printre care se numără piața muncii și dialogul social, educația, digitalizarea, protecția consumatorilor, viitorul transportului, fondurile europene, economia circulară.

Guvernul României a lansat astăzi, 21 ianuarie la Palatul Victoria, raportul final „Reforma regimului de autorizare a activităților economice”, un document strategic care marchează o schimbare de paradigmă în relația dintre stat și mediul de afaceri, prin introducerea unor principii-cheie precum „o singură dată” și „tăcerea înseamnă aprobare” în procesul de licențiere a activităților economice, informează un comunicat oficial al SGG. 

Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului TSI23RO21 – „Improving the business environment by implementing a streamlined licensing reform” și vizează simplificarea modului în care firmele din România obțin licențele, autorizațiile și avizele necesare pentru desfășurarea activităților economice, prin reducerea birocrației, clarificarea regulilor și digitalizarea interacțiunii cu administrația publică.

Evenimentul găzduit de Secretariatul General al Guvernului, în prezența secretarului general al Guvernului, Ștefan-Radu Oprea, prin structura care coordonează relația României cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Cu acest prilej, Ștefan-Radu Oprea a subliniat că reforma regimului de autorizare reprezintă una dintre cele mai importante reforme structurale cu impact transversal asupra economiei, evidențiind rolul Guvernului în asumarea și coordonarea acestui proces, care urmărește să transforme statul într-un partener mai predictibil, mai eficient și mai orientat către nevoile reale ale mediului de afaceri.

Un rol esențial în acest demers îl are Luca Niculescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și coordonator național al României pentru OCDE, care asigură coerența dintre agenda internă de reforme și standardele și bunele practici promovate de OCDE, în contextul parcursului României de aliniere la politicile economice internaționale.

Proiectul a fost derulat de Consiliul Concurenței, în parteneriat cu OCDE, cu sprijinul Comisiei Europene, prin instrumentul de asistență tehnică TSI (SG REFORM), și are ca obiectiv reducerea poverii administrative, creșterea transparenței și consolidarea relației dintre stat și mediul de afaceri, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Ce presupune reforma licențierii

Reforma regimului de autorizare vizează simplificarea, raționalizarea și digitalizarea procedurilor prin care companiile pot obține dreptul de a funcționa pe piață. Aplicarea principiului „o singură dată” înseamnă că firmele nu vor mai fi obligate să furnizeze aceleași informații și documente către mai multe instituții, iar principiul „tăcerea înseamnă aprobare” permite obținerea licenței în lipsa unui răspuns în termenul legal, în anumite condiții.

Raportul propune extinderea acestor soluții, deja implementate în domeniul activităților industriale, către sectoarele comerțului și serviciilor, unde complexitatea actualului sistem de licențiere generează întârzieri, costuri suplimentare și dificultăți atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru autoritățile publice.

De la analiză la implementare

În cadrul evenimentului, Isabell Koske, director adjunct în cadrul Departamentului de Economie al OCDE, a prezentat principalele constatări și recomandări ale raportului, subliniind impactul reformei asupra funcționării piețelor și competitivității economice.

Totodată, Judit Rózsa, director în cadrul Reform and Investment Task Force – Comisia Europeană, a transmis un mesaj video privind importanța sprijinului european pentru acest proces de reformă.

Importanța agendei de reformă a României pentru îmbunătățirea mediului de afaceri prin reproiectarea sistemului de licențiere a fost subliniată și în intervențiile: Bogdan Marius Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței; Carmen Moraru, secretar de stat, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene; Iulian Mărgeloiu, secretar de stat, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului; Ionuț Mihai Rădoi, președintele Oficiului pentru Licență Industrială.

Reforma prezentată se bazează pe progresele deja realizate în domeniul licențierii activităților industriale, inclusiv prin dezvoltarea ghișeului unic electronic și operaționalizarea Oficiului pentru Licență Industrială, și marchează tranziția României de la etapa de analiză la implementarea efectivă a reformelor.

„Prin acest demers, România transmite un semnal clar către mediul de afaceri: statul devine mai simplu, mai predictibil și mai orientat către investiții și antreprenoriat, în deplină coerență cu recomandările OCDE și cu prioritățile Uniunii Europene”, transmite Secretariatul General al Guvernului. 

Antreprenorii se străduiesc să-și revină după mai mulți ani dificili, iar redresarea economiei europene depinde de angajamentul Uniunii Europene și al guvernelor statelor membre de a aborda, între altele, provocările legate barierele din calea pieței unice, relevă rezultatele sondajului economic Eurochambres.

Sondajul EES 2026 a fost realizat pe baza răspunsurilor a 41.090 de întreprinderi din 28 de țări europene, inclusiv din România.

Potrivit acestuia, posibilitatea de a redresa economia Europei depinde de angajamentul Uniunii Europene și al guvernelor naționale de a aborda provocările legate de forța de muncă, sarcinile administrative și barierele din calea pieței unice.

Conform studiului, așteptările respondenților români s-au înrăutățit în ceea ce privește cei cinci indicatori: încrederea mediului de business, evoluția globală a afacerii, forța de muncă, provocările întâmpinate, vânzările naționale și așteptările privind exporturile pentru 2026, în comparație cu anul 2025.

Principala provocare menționată a vizat reglementările împovărătoare, pentru al doilea an consecutiv.

Rezultatele pozitive reflectate de EES2026 indică scăderea inflației, prețurile mai mici la consum și o cerere internă relativ mai puternică în comparație cu anul trecut.

Cu toate acestea, se preconizează că provocările actuale – precum costurile ridicate ale forței de muncă, reglementările complexe și împovărătoare ale Uniunii Europene și incertitudinea geopolitică – vor continua să afecteze în special ocuparea forței de muncă și investițiile.

Recomandările Eurochambres vizează promovarea digitalizării și minimizarea procedurilor administrative aplicabile companiilor prin utilizarea infrastructurii de inteligență artificială care să conducă la simplificarea activității, cu reducerea la minimum a normelor aplicabile IMM-urilor pentru infrastructurile digitale, cu scopul de a elibera capacitatea de investiții, timpul și resursele.

De asemenea, este necesară identificarea oportunităților Europei de a face comerț la nivel mondial prin facilitarea internaționalizării IMM-urilor europene și încheierea de acorduri comerciale cu alți parteneri globali.