Connect with us

INTERNAȚIONAL

Joe Biden i-a propus lui Vladimir Putin o întâlnire la nivel înalt “într-o terţă ţară” în “următoarele luni” pentru a clădi o relaţie stabilă şi previzibilă cu Rusia

Published

on

© Official White House Photo 2011

Preşedintele american Joe Biden i-a propus marţi omologului său rus Vladimir Putin, în cursul unei convorbiri telefonice, organizarea unei întâlniri la nivel înalt “într-o terţă ţară” în “următoarele luni” pentru a “clădi o relaţie stabilă şi previzibilă cu Rusia”, a anunţat Casa Albă. Un comunicat al Kremlinului a confirmat, de asemenea, că preşedintele Joe Biden i-a propus liderului rus organizarea unei reuniuni la vârf “în viitorul apropiat”, fără a preciza dacă preşedintele rus a acceptat propunerea.

“El a propus un summit într-o ţară terţă în următoarele luni pentru a discuta o serie întreagă de subiecte”, a indicat Casa Albă, însă asemenea Kremlinului, fără să spună dacă preşedintele rus a acceptat oferta. Și în mandatul predecesorului său, Donald Trump, președintele SUA a avut un singur summit bilateral cu președintele Rusiei, care s-a desfășurat tot pe teren neutru, la Helsinki, în Finlanda.

Convorbirea telefonică dintre cei doi lideri, prima după ce Biden a răspuns afirmativ la întrebarea dacă Vladimir Putin este un criminal și a spus că liderul rus va plăti pentru ingerințele sale în democrația americană, a avut loc pe fondul escaladării tensiunilor dintre Ucraina și Rusia la frontiera comună și în estul ucrainean separatist și a comasării masive de mișcări de trupe rusești în Marea Neagră.

Joe Biden a subliniat cu această ocazie “angajamentul de neclintit” al SUA faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei şi şi-a exprimat ‘îngrijorarea faţă de acumularea neaşteptată de trupe ruse în Crimeea ocupată şi la frontiera ucraineană’, chemând Rusiei să dezamorseze tensiunile, conform unui comunicat al Casei Albe.

Potrivit Moscovei, cei doi şefi de stat au abordat în special tensiunile legate de Ucraina. Kievul şi statele occidentale acuză Rusia că a masat zeci de mii de militari la frontierele Ucrainei, care îşi propune să adere la NATO. În acest context,”Vladimir Putin a descris abordările unei reglementări politice” bazate pe acordurile de pace de la Minsk adoptate în 2015 pentru a pune capăt conflictului, dar a căror componentă politică nu a fost niciodată aplicată.

Pe același subiect, șeful diplomației americane Antony Blinken a avut marți, la NATO, o întrevedere cu omologul ucrainean, în care secretarul de stat a afirmat, asemenea lui Biden, sprijinul neclintit al SUA pentru suveranitatea Ucrainei și integritatea teritorială în fața agresiunii continue a Rusiei.

În convorbirea cu Putin, Biden a mai menţionat de asemenea că Statele Unite vor acţiona cu “fermitate’ pentru a-şi apăra interesele naţionale, ca răspuns la acţiunile Rusiei, cum ar fi intruziunile cibernetice sau ingerinţele electorale.

Cu toate acestea, preşedintele american a asigurat că doreşte “să clădească o relaţie stabilă şi previzibilă cu Rusia, conform intereselor naţionale”, a adăugat Casa Albă, evocând necesitatea continuării “dialogului strategic” cu privire la controlul armamentelor sau în probleme de securitate.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Miniștrii de externe ai G7 împreună cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate au adoptat o declarație comună prin care solicită Federației Ruse să îți retragă imediat trupele din interiorul Ucrainei și să restituie „imediat” autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie. 

„Solicităm ca Rusia să restituie imediat controlul deplin proprietarului suveran de drept, Ucraina, asupra centralei nucleare Zaporojie, precum și asupra tuturor instalațiilor nucleare din interiorul granițelor recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei, pentru a asigura funcționarea lor în condiții de siguranță și securitate. Personalul ucrainean care operează centrala nucleară de la Zaporojie trebuie să își poată îndeplini sarcinile fără amenințări sau presiuni. Controlul continuu al centralei de către Rusia este cel care pune în pericol regiunea”, se arată în declarația comună. 

De asemenea, oficialii se arată „profund îngrijorați” de amenințarea gravă pe care confiscarea instalațiilor nucleare ucrainene de către armata Rusiei crește semnificativ riscul unui accident sau incident nuclear și pune în pericol populația Ucrainei, statele vecine și comunitatea internațională: „De asemenea, subminează capacitatea Agențiiei Internaționale pentru Energia Atomică (AIEA) de a monitoriza activitățile nucleare pașnice ale Ucrainei în scopuri de salvgardare.”

„Reiterăm sprijinul nostru deplin și continuu pentru AIEA. Personalul AIEA trebuie să poată avea acces la toate instalațiile nucleare din Ucraina în condiții de siguranță și fără impedimente și să poată colabora direct și fără interferențe cu personalul ucrainean responsabil de funcționarea acestor instalații. Siguranța tuturor persoanelor care pun în aplicare aceste eforturi trebuie să fie abordată pentru a consolida siguranța, securitatea și garanțiile nucleare în Ucraina. Încurajăm toate țările să sprijine eforturile AIEA”, au mai transmis oficialii în declarația comună. 

Continue Reading

SUA

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

Published

on

© U.S. Army National Guard photo by Spc. Jacob Hester-Heard

La 9 august, Departamentul de Stat al SUA și-a anunțat intenția de a oferi 89 de milioane de dolari din fondurile pentru anul fiscal 2022 pentru a ajuta guvernul Ucrainei să facă față provocărilor umanitare urgente reprezentate de rămășițele explozive de război create de războiul brutal de agresiune al Rusiei.

„Noua invazie ilegală și neprovocată a Rusiei în Ucraina a presărat zone masive din țară cu mine terestre, muniții neexplodate și dispozitive explozive improvizate. Utilizarea grotescă a dispozitivelor explozive improvizate în modul în care vedem în Ucraina de către actorii ruși era asociată anterior doar cu ISIS în Siria. Aceste pericole explozive blochează accesul la terenuri agricole fertile, întârzie eforturile de reconstrucție, împiedică comunitățile strămutate să se întoarcă la casele lor și continuă să ucidă și să mutileze civili ucraineni nevinovați. Guvernul Ucrainei estimează că 160.000 de kilometri pătrați din terenul său ar putea fi contaminat – ceea ce reprezintă aproximativ dimensiunea statului Virginia, Maryland și Connecticut la un loc”, transmite Departamentul de Stat al SUA.

Finanțarea americană va permite desfășurarea a aproximativ 100 de echipe de deminare și va sprijini un proiect de formare și echipare pe scară largă pentru a consolida capacitatea de deminare și de eliminare a munițiilor explozive (EOD) a guvernului ucrainean.

Din 1993, Statele Unite au investit peste 4,2 miliarde de dolari pentru eliminarea în siguranță a minelor terestre și a armelor de război explozive (ERW), precum și pentru securizarea și eliminarea în siguranță a armelor de calibru mic și armamentului ușor (SA/LW) și a munițiilor în exces în peste 100 de țări și teritorii. Statele Unite sunt cel mai mare susținător financiar al distrugerii armelor convenționale din lume.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Consiliul de Securitate al ONU va discuta despre starea centralei nucleare din regiunea Zaporojie (Ucraina)

Published

on

© United Nations

Consiliul de Securitate al ONU va discuta despre bombardamentele vizând centrala nucleară ucraineană din regiunea Zaporojie în estul ţării, informează miercuri DPA și Agerpres

Rusia a solicitat marţi o întâlnire a celui mai puternic organism al ONU pentru joi după-amiază la New York.

Consiliul de 15 membri va fi informat de Rafael Grossi, director general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), cu privire la situaţia de la centrala electrică Zaporojie.

Centrala nucleară din oraşul Energodar în regiunea Zaporojie a fost bombardată în mod repetat în weekend şi a suferit unele pagube, dar infrastructura critică este considerată a fi intactă.

Liderii europeni s-au arătat îngrijorați de ultimele evenimente ce au avut loc în apropierea centralei nucleare. 

Cu prilejul unei discuții telefonice cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, președintele Consiliului European, Charles Michel, a descris situația ca fiind ”alarmantă”.

La rândul său, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a punctat că ”orice atac asupra unei centrale nucleare este un act sinucigaș”, astfel că a solicitat ca inspectorii internaționali să aibă acces la centrala nucleară de la Zaporojie pentru a efectua verificări imparțiale, mesaj dublat și de directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).

Citiți și: Președintele Consiliului European, îngrijorat cu privire la starea centralei nucleare Zaporizhzhia, cea mai mare din Europa

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL51 mins ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.1 hour ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA1 hour ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.4 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA4 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA4 hours ago

Marcel Boloș: În ultimele trei luni am lansat măsuri de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ROMÂNIA5 hours ago

Președintele Adunării Naționale a Coreei de Sud a discutat cu Marcel Ciolacu despre exportul de reactoare nucleare şi despre cooperare în domeniul sănătății

FONDURI EUROPENE6 hours ago

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

SUA6 hours ago

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL6 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending