Connect with us

NATO

Klaus Iohannis a inaugurat Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București: România demonstrează că este un furnizor de securitate europeană și euroatlantică

Published

on

© Administrația Prezidențială

România demonstrează că își îndeplinește angajamentele și că nu mai este doar un beneficiar, ci și un furnizor de securitate care a acționat mereu pentru asigurarea securității europene și euroatlantice, a afirmat luni președintele Klaus Iohannis, cu ocazia inaugurării, la București, a Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC).

Președintele Klaus Iohannis și ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu au inaugurat luni Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, prin intermediul căruia își propune să devină un pol de excelență și un furnizor de expertiză pentru statele membre ale NATO și ale Uniunii Europene.

“Am încredere că acest proiect, care se bucură deja de aprecierea și interesul Alianței Nord-Atlantice, al Uniunii Europene și al partenerilor noștri la nivel internațional, va aduce valoare adăugată în contextul geopolitic actual. Zilnic observăm că provocările și amenințările, inclusiv din registrul neconvențional, la adresa statelor și societăților care fac parte din comunitatea europeană și euroatlantică de valori se diversifică și devin din ce în ce mai greu de combătut. Este, așadar, necesar ca vigilența noastră, pe toate palierele, să crească. Și avem nevoie, prin urmare, de conceptele și instrumentele de acțiune adecvate pentru a răspunde pe măsură. Reziliența este un astfel de concept esențial, iar Centrul inaugurat astăzi este, fără îndoială, un astfel de instrument absolut necesar. Din ce în ce mai des, situații noi și extrem de complexe ne demonstrează că efortul de consolidare a rezilienței față de provocări și amenințări eterogene, sofisticate și numeroase trebuie să implice niveluri multiple ale administrației și societății. Trebuie remarcat că democrațiile sunt vizate în special de astfel de amenințări, dar trebuie în același timp spus și că, pe termen lung, democrațiile sunt și cel mai bine echipate pentru a le răspunde”, a afirmat Klaus Iohannis, în prezența prim-ministrului Florin Cîțu, a ministrului de externe Bogdan Aurescu, a secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și a vicepreședintelui Comisiei Europene, Maroš Šefčovič.

 

Șeful statului a evocat “reziliența societală”, subliniind că aceasta este doar o parte a problematicii mai complexe a rezilienței. El a spus un eveniment disruptiv precum pandemia accelerează tendințe, iar un astfel de context inedit și defavorabil reclamă rațiune și fapte.

“Așa a început acțiunea României de creare a Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență. Acesta răspunde contextului actual, dar și unui set întreg de provocări și amenințări care se manifestau deja la nivel internațional – de la provocările generate de tehnologiile emergente și disruptive și provocările la adresa sistemelor de comunicații sau a infrastructurii de transporturi, la necesitatea unui răspuns eficient la crize și urgențe complexe și asigurarea post-criză a continuității guvernării și a serviciilor esențiale. Crearea acestui Centru reprezintă încă un exemplu al angajamentului ferm al României pentru securitatea europeană și euro-atlantică și al capacității noastre de a promova inițiative care aduc valoare adăugată în acest scop”, a continuat Iohannis.

Președintele a subliniat că, prin decizia de a internaționaliza acest Centru, vor fi promovate obiectivele României, ale Alianței Nord-Atlantice și ale Uniunii Europene în domeniul rezilienței.

Dorim ca această instituție să devină un pol de excelență și furnizor de expertiză pentru NATO și Uniunea Europeană, respectiv pentru statele membre și partenere ale celor două organizații”, a precizat el.

În acest context, Klaus Iohannis a punctat că apreciază prezența la acest eveniment a lui Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO, şi a lui Maros Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene.

România demonstrează din nou că își îndeplinește angajamentele și că nu mai este doar un beneficiar, ci și un furnizor de securitate. Am acționat mereu pentru asigurarea securității europene și euroatlantice. Vom continua la fel de angajant și constructiv și pe viitor. Doresc să le urez succes tuturor celor care își vor desfășura activitatea în cadrul Centrului și care vor contribui la formarea răspunsului nostru eficient la provocările și amenințările mai mult sau mai puțin convenționale la adresa securității noastre”, a conchis Klaus Iohannis.

Inițiativa României privind înființarea și găzduirea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) a survenit în contextul în care evaluările naționale, dar și ale NATO și UE relevă necesitatea intensificării eforturilor comune pentru gestionarea eficientă a unui spectru tot mai amplu de provocări.

Astfel, acest proiect reprezintă o iniţiativă concretă şi strategică a României care contribuie la întărirea rezilienţei NATO, UE și a statelor membre și se înscrie în demersurile susținute de sporire a profilului și relevanței României în cadrul celor două organizații, în conformitate cu obiectivele de politică externă ale României, înscrise atât în Programul de Guvernare, cât și în Strategia Națională de Apărare a Țării.

Scurt istoric. Cum va funcționa E-ARC

România și-a manifestat intenţia de a înfiinţa şi găzdui un Centru euro-atlantic în domeniul rezilienţei la reuniunea miniștrilor de externe aliați din decembrie 2020, o propunere salutată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un răspuns pentru CaleaEuropeană.ro.

Pentru înființarea și operaționalizarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) a fost constituit un grup de lucru inter-instituțional coordonat de MAE,  cu participarea Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Ministerului Apărării Naționale (MApN), Serviciului Român de Informații (SRI), Serviciului de Informații Externe (SIE), Secretariatului General al Guvernului (SGG) și Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS).

Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență este astfel un organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea MAE.

Organizarea și funcționarea Centrului sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 565/19.05.2021 privind organizarea și funcționarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, precum și pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe.

E-ARC va fi condus de diplomatul Adrian-Cristian Bratu

Președinte al Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, cu rang de secretar de stat, a fost numit Adrian – Cristian Bratu, diplomat de carieră, director al Direcției Strategii Diplomatice din cadrul MAE, cu o experiență însemnată în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, ca urmare a funcțiilor exercitate în Centrala MAE și în Serviciul Exterior.

Adrian – Cristian Bratu deține o importantă expertiză atât în materie de Politică Externă și de Securitate Comună a Uniunii Europene – ocupând anterior funcțiile de director politic adjunct și de Reprezentant Permanent al României în Comitetul Politic și de Securitate al Uniunii Europene (COPS), cât și în materie de politici de securitate, NATO și Politică de Securitate și Apărare Comună – prin îndeplinirea, anterior, a funcției de director al Direcției Politici de Securitate din cadrul MAE, precum și a rolului de diplomat în cadrul Delegației permanente a României la NATO.

E-ARC va deveni un centru internațional care va îngloba țări NATO și UE

Într-o primă etapă, E-ARC va funcționa ca instituție publică, cu personalitate juridică, în subordinea MAE, cu participare națională.

Ulterior, în a doua etapă, după operaționalizarea deplină a E-ARC, acesta va fi internaționalizat prin cooptarea unor parteneri din NATO și UE, respectiv state partenere.

E-ARC va urmări și promova obiectivele României, NATO și ale UE în domeniul rezilienței și va facilita un răspuns cuprinzător la nivel guvernamental (whole-of-government) și al societății (whole-of-society).

Centrul este gândit să funcționeze ca un hub de expertiză în domeniul rezilienței, care poate fi folosit inclusiv în sprijinul statelor membre NATO și UE, respectiv al celor partenere. De asemenea, E-ARC va colabora cu sectorul privat, mediul academic, instituții de cercetare internaționale și societatea civilă pentru a facilita dezvoltarea unei abordări privind reziliența la nivelul societății.

Citiți și EXCLUSIV Nume de cod “E-ARC”. Cum va funcționa Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență înființat de România și care va coopta state membre NATO și UE

E-ARC va asigura o platformă pentru discuții strategice, instruire și exerciții, dezvoltare de concepte, precum și furnizarea de lecții învățate și va permite dezvoltarea de diferite programe și inițiative în domeniul rezilienței pe următorii trei piloni:

1. Combaterea/reducerea riscurilor prin anticipare și adaptare;

2. Dezvoltarea de instrumente analitice și bune practici;

3. Cooperare practică în domeniul educației, instruirii și exerciții comune.

În perioada imediat următoare, în cadrul E-ARC vor funcționa o serie de grupuri de lucru complexe care se vor concentra pe următoarele teme:

– reziliența societală;

– reziliența în domeniul tehnologiilor emergente și disruptive;

– reziliența sistemelor de comunicații și a noilor ecosisteme tehnologice;

– reziliența la crize și urgențe complexe;

– reziliența asigurării continuității guvernării și a serviciilor esențiale;

– reziliența infrastructurii de transporturi;

– reziliența statelor din vecinătatea NATO și UE la influențele antioccidentale ale actorilor statali și non-statali. 

Promovarea E-ARC la nivel regional și euro-atlantic

În ultima perioadă, diplomația română a depus eforturi intense la toate nivelurile pentru a promova activ E-ARC.

În acest sens, ministrul afacerilor externe a informat despre inițiativa României de a înființa și operaționaliza Centrul cu prilejul mai multor reuniuni multilaterale, inclusiv cu prilejul reuniunilor ministeriale NATO din decembrie 2020 și martie 2021 și al Consiliilor Afaceri Externe din ianuarie și februarie 2021.

Totodată, șeful diplomației române a prezentat proiectul operaționalizării E-ARC cu prilejul întâlnirilor și contactelor bilaterale avute cu omologii săi în intervalul decembrie 2020 –  mai 2021, inclusiv în cadrul reuniunii ministeriale trilaterale România-Polonia-Turcia, găzduită la București, în aprilie 2021.

Reacțiile aliaților și partenerilor au fost pozitive, salutând demersul României și manifestând interes pentru activitatea Centrului.

Demersul României de înființare a E-ARC a fost salutat și în cadrul Declaraţiei comune a șefilor de stat din Formatul București 9 (B9), adoptată cu prilejul găzduirii de către președintele Klaus Iohannis a Summitului B9, la data de 10 mai 2021.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Jens Stoltenberg promite că ”niciun aliat NATO nu este singur” în fața ofensivei hibride a regimului Lukașenko: Criza migrației afectează atât NATO, cât și UE

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO a atras atenția că actuala criză a migrației de la frontiera estică a Uniunii Europene nu s-a încheiat, în condițiile în care oamenii continuă să încerce să intre ilegal pe teritoriul UE dinspre Belarus, informează DPA, citat de Agerpres.

”Intensitatea (crizei) s-a schimbat un pic, aceasta nu este desigur atât de gravă ca în urmă cu câteva zile. Însă, eu cred că este prea devreme să spunem că ea s-a încheiat”, a declarat Stoltenberg într-un interviu difuzat sâmbătă seara de Televiziunea letonă.

Acesta a discutat cu președintele Gitanas Nausėda și cu prim-ministrul Ingrida Šimonytė despre evoluțiile de la frontiera lituaniană și despre consolidarea militară a Rusiei în apropierea Ucrainei. 

Potrivit unui comunicat al NATO, secretarul general a declarat că ”niciun aliat NATO nu este singur”, chiar dacă regimul Lukașenko exploatează persoanele vulnerabile pentru a exercita presiuni asupra țărilor vecine.

Stoltenberg a spus că toți aliații și-au exprimat solidaritatea cu Lituania și au oferit ajutor practic, inclusiv prin intermediul unei echipe de experți NATO desfășurată recent în Lituania pentru a face schimb de informații, analize și experiență în combaterea amenințărilor hibride.

Acesta a explicat că o cooperare între UE și NATO este esențială pentru a contracara această ofensivă hibridă. ”Această criză afectează atât NATO, cât și Uniunea Europeană. Lituania este membră a ambelor organizații. NATO și UE colaborează într-o serie de probleme de securitate, inclusiv în ceea ce privește contracararea amenințărilor hibride”, a spus Stoltenberg, subliniind că ”astăzi am discutat despre modul în care am putea să ne intensificăm activitatea comună, inclusiv prin intermediul unei noi declarații comune NATO-UE, deoarece suntem mai puternici și mai în siguranță atunci când lucrăm împreună.”

În ceea ce privește consolidarea militară a Rusiei în apropierea Ucrainei, secretarul general  a făcut apel la Rusia să fie transparentă și să reducă tensiunile, precizând că ”NATO este pregătită să apere toți aliații și vom continua să oferim partenerului nostru Ucraina sprijin politic și practic.”

De altfel, acesta a atras Moscovei atenția împotriva ”consecințelor” şi a ”preţului care va trebuit plătit dacă recurge la forţă împotriva Ucrainei” cu ”trupele gata de luptă” transportate la frontierele ţării.

În contextul unei mobilizări masive de trupe rusești la granița Ucrainei și informațiilor furnizate de serviciile americane, care avertizează că există riscul unei invazii, premierul ucrainean Denys Shmyhal a solicitat joi NATO să trimită nave de război în Marea Neagră și să intensifice zborurile de recunoaștere de-a lungul granițelor Rusiei.

De altfel, SUA consideră că regimul Lukașenko, ce servește interesele Moscovei, se folosește de migranții vulnerabili pentru a crea o criză la granița externă a UE menită să distragă atenția de la ”activitățile Rusiei la frontiera cu Ucraina”, care a stârnit îngrijorările inclusiv ale României

Situația din Ucraina se află pe agenda miniștrilor afacerilor externe ai țărilor membre NATO, care se reunesc în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie în capitala Letoniei, Riga.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO avertizează Rusia: Va trebui ”să plătească prețul dacă recurge la forță împotriva Ucrainei”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO a atras vineri atenția Rusiei împotriva ”consecințelor” şi a ”preţului care va trebuit plătit dacă recurge la forţă împotriva Ucrainei” cu ”trupele gata de luptă” transportate la frontierele ţării, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

”Suntem foarte preocupaţi de ceea ce se întâmplă. Rusia, pentru a doua oară în acest an, a concentrat echipamente grele, tancuri şi trupe gata de luptă la frontierele Ucrainei. Ea multiplică discursurile agresive şi intenţiile sale nu sunt clare”, a declarat norvegianul Jens Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă la sediul Alianţei.

”Rusia a invadat deja Ucraina în trecut anexând Crimeea şi îi susţine pe separatiştii din Donbas. Trebuie să fie clar că dacă Rusia utilizează forţa împotriva Ucrainei, asta va avea consecinţe şi va trebui să plătească preţul”, a avertizat oficialul NATO, reluând un mesaj transmis în urmă cu două săptămâni, cu prilejul întrevederii cu ministrul ucrainean de externe. 

Situația din Ucraina se află pe agenda miniștrilor afacerilor externe ai țărilor membre NATO, care se reunesc în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie în capitala Letoniei, Riga.

În contextul unei mobilizări masive de trupe rusești la granița Ucrainei și informațiilor furnizate de serviciile americane, care avertizează că există riscul unei invazii, premierul ucrainean Denys Shmyhal a solicitat joi NATO să trimită nave de război în Marea Neagră și să intensifice zborurile de recunoaștere de-a lungul granițelor Rusiei.

”Asigurarea prezenței constante a navelor de război maritime ale alianței NATO în Marea Neagră ar fi un semnal foarte puternic”, a declarat Shmyhal într-un interviu acordat Politico prin videoconferință din biroul său din Kiev.

Oficialii ucraineni au declarat că mii de soldați ruși au rămas în Belarus în urma exercițiilor militare comune de la începutul acestei toamne și că Rusia a creat și desfășurat noi unități de informații militare de-a lungul graniței dintre Belarus și Ucraina cu acordul liderului autoritar al Belarusului, Alexander Lukașenko.

Unii analiști consideră că președintele rus Vladimir Putin ar putea dori să pună mâna pe o porțiune mai mare din teritoriul ucrainean, în parte pentru a crea o punte terestră între Rusia și Crimeea.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Jens Stoltenberg, întrevedere cu președintele polonez, Andrzej Duda: NATO este pregătită să ofere sprijinul necesar Poloniei

Published

on

© Jens Stoltenberg / Twitter

NATO este pregătită să ofere sprijinul necesar Poloniei în ceea ce privește criza migrației de la granița cu Belarus, a transmis joi secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, în cadrul unei întrevederi cu președintele polonez, Andrzej Duda. 

„Polonia este un aliat NATO care aduce contribuții importante la securitatea noastră comună. Am discutat despre Rusia și Ucraina și despre situația de la granița cu Belarus. Suntem solidari cu Polonia, Letonia & Lituania”, a scris Jens Stoltenberg, pe Twitter.

„Polonia a reuşit până în prezent să gestioneze problema migrației fără implicarea directă a NATO. Urmărim evoluţia situaţiei şi suntem pregătiţi să oferim sprijinul necesar dacă Polonia îl va cere. Condamnăm acţiunea regimului Aleksandr Lukaşenko ce exploatează migranţii într-o manieră cinică şi inumană pentru a exercita o presiune împotriva ţărilor Alianţei şi suntem pregătiţi să le ajutăm. Suntem pe deplin solidari cu aliații afectați”, a punctat acesta, potrivit comunicatului oficial.

În cadrul întrevederii, cei doi au abordat, de asemenea, problema consolidării militare rusești în apropierea granițelor Ucrainei.

„Observăm o concentrare mare și neobișnuită de forțe, combinată cu o retorică agresivă și dezinformare din partea Moscovei. Prin urmare, facem apel la Rusia să fie transparentă și să reducă tensiunile. Vom continua să oferim Ucrainei sprijin politic și practic”, a mai spus el.

„Aștept cu nerăbdare să colaborez cu dvs. pentru a consolida Alianța noastră”, i-a mai transmis Jens Stoltenberg lui Andrzej Duda.

La rândul său, președintele polonez a cerut ca NATO să desfășoare forțe suplimentare pe flancul său estic, ca răspuns la recenta consolidare militară a Rusiei în apropierea graniței cu Ucraina.

În urmă cu două săptămâni, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a îndemnat NATO să facă „pași concreți” pentru a soluționa criza migrației de la frontiera cu Belarus, adăugând că Polonia, Lituania şi Letonia ar putea cere consultări în baza articolului 4 al Tratatului Atlanticului de Nord. 

Totuși, în cadrul întrevederii de joi, președintele polonez a declarat că Polonia nu este supusă unui atac şi nu se confruntăm cu o ameninţare militară directă. „Aşadar, nu există niciun motiv pentru a invoca articolul 4 din tratatul al alianţei, a declarat Duda. Acest articol permite statelor membre ale NATO să ceară convocarea unei reuniuni a Consiliului Atlanticului de Nord asupra „oricărei chestiuni care priveşte securitatea unei ţări membre”, a spus el.

Tot în acest sens, Mateusz Morawiecki a avut o întrevedere cu Angela Merkel, la Berlin, pentru a discuta despre situația de la granița polono-belorusă și despre amenințările la adresa securității europene.

„Lukașenko a încercat să testeze frontiera Uniunii și a folosit migranții ca scuturi umane. Am pus capăt zborurilor și am încheiat ruta de tranzit”, a scris premierul Poloniei, pe Facebook.

 

Reamintim că mii de migranţi, majoritatea din Orientul Mijlociu, au fost blocaţi de zile întregi într-o pădure de la frontiera cu Polonia, pe o vreme tot mai rece, sperând să ajungă în Europa de Vest. Uniunea Europeană, prin vocea Înaltului Reprezentat al UE, Josep Borrell, a criticat situația actuală și a cerut Minskului să nu mai folosească ”oamenii pe post de arme”, iar Consiliul Uniunii Europene și-a modificat regimul de sancțiuni pentru a putea răspunde crizei de refugiați generată de regimul Belarus. 

În acest sens, Comisia Europeană a anunțat săptămâna trecută o finanțare umanitară de 700.000 de euro pentru a livra alimente, pături, truse de igienă și de prim ajutor migranților blocați la frontiera dintre Belarus și Polonia.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO13 mins ago

Jens Stoltenberg promite că ”niciun aliat NATO nu este singur” în fața ofensivei hibride a regimului Lukașenko: Criza migrației afectează atât NATO, cât și UE

ROMÂNIA1 hour ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

U.E.3 hours ago

Premierul Poloniei acuză Rusia că folosește Nord Stream 2 pentru a șantaja Ucraina și Republica Moldova și speră că noul guvern german nu va permite ca proiectul ”să fie un instrument în arsenalul” lui Putin

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Margaritis Schinas transmite Marii Britanii că trebuie să-și gestioneze singură granițele și problemele legate de migranți: Dacă îmi amintesc bine, sloganul campaniei pentru Brexit a fost ”Preluăm controlul”

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu participă la Forumul Regional al Uniunii pentru Mediterana şi la Reuniunea Ministerială UE – Vecinătatea Sudică

Corina Crețu6 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Peste tot în Europa social-democrația câștigă teren, mai ales în contextul perioadei dificile prin care trecem. România are nevoie de o social-democrație puternică

ROMÂNIA7 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

ROMÂNIA23 hours ago

Viktor Orban l-a felicitat pe Nicolae Ciucă pentru învestirea în funcția de prim-ministru. Premierul ungar și-a exprimat convingerea că cele două țări își vor aprofunda relațiile și vor consolida dialogul

Corina Crețu1 day ago

Eurodeputatul Corina Crețu laudă proiectul metroului de la Cluj: Îi încurajez pe toți primarii să atragă și să folosească fondurile europene

U.E.1 day ago

Emmanuel Macron și Papa Francisc au discutat despre ”perspectivele apropiatei președinții franceze” a Consiliului Uniunii Europene

ROMÂNIA1 hour ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA7 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța3 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ3 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ3 days ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA4 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Team2Share

Trending