România demonstrează că își îndeplinește angajamentele și că nu mai este doar un beneficiar, ci și un furnizor de securitate care a acționat mereu pentru asigurarea securității europene și euroatlantice, a afirmat luni președintele Klaus Iohannis, cu ocazia inaugurării, la București, a Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC).
Președintele Klaus Iohannis și ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu au inaugurat luni Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, prin intermediul căruia își propune să devină un pol de excelență și un furnizor de expertiză pentru statele membre ale NATO și ale Uniunii Europene.
“Am încredere că acest proiect, care se bucură deja de aprecierea și interesul Alianței Nord-Atlantice, al Uniunii Europene și al partenerilor noștri la nivel internațional, va aduce valoare adăugată în contextul geopolitic actual. Zilnic observăm că provocările și amenințările, inclusiv din registrul neconvențional, la adresa statelor și societăților care fac parte din comunitatea europeană și euroatlantică de valori se diversifică și devin din ce în ce mai greu de combătut. Este, așadar, necesar ca vigilența noastră, pe toate palierele, să crească. Și avem nevoie, prin urmare, de conceptele și instrumentele de acțiune adecvate pentru a răspunde pe măsură. Reziliența este un astfel de concept esențial, iar Centrul inaugurat astăzi este, fără îndoială, un astfel de instrument absolut necesar. Din ce în ce mai des, situații noi și extrem de complexe ne demonstrează că efortul de consolidare a rezilienței față de provocări și amenințări eterogene, sofisticate și numeroase trebuie să implice niveluri multiple ale administrației și societății. Trebuie remarcat că democrațiile sunt vizate în special de astfel de amenințări, dar trebuie în același timp spus și că, pe termen lung, democrațiile sunt și cel mai bine echipate pentru a le răspunde”, a afirmat Klaus Iohannis, în prezența prim-ministrului Florin Cîțu, a ministrului de externe Bogdan Aurescu, a secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și a vicepreședintelui Comisiei Europene, Maroš Šefčovič.
Șeful statului a evocat “reziliența societală”, subliniind că aceasta este doar o parte a problematicii mai complexe a rezilienței. El a spus un eveniment disruptiv precum pandemia accelerează tendințe, iar un astfel de context inedit și defavorabil reclamă rațiune și fapte.
“Așa a început acțiunea României de creare a Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență. Acesta răspunde contextului actual, dar și unui set întreg de provocări și amenințări care se manifestau deja la nivel internațional – de la provocările generate de tehnologiile emergente și disruptive și provocările la adresa sistemelor de comunicații sau a infrastructurii de transporturi, la necesitatea unui răspuns eficient la crize și urgențe complexe și asigurarea post-criză a continuității guvernării și a serviciilor esențiale. Crearea acestui Centru reprezintă încă un exemplu al angajamentului ferm al României pentru securitatea europeană și euro-atlantică și al capacității noastre de a promova inițiative care aduc valoare adăugată în acest scop”, a continuat Iohannis.
Președintele a subliniat că, prin decizia de a internaționaliza acest Centru, vor fi promovate obiectivele României, ale Alianței Nord-Atlantice și ale Uniunii Europene în domeniul rezilienței.
“Dorim ca această instituție să devină un pol de excelență și furnizor de expertiză pentru NATO și Uniunea Europeană, respectiv pentru statele membre și partenere ale celor două organizații”, a precizat el.
În acest context, Klaus Iohannis a punctat că apreciază prezența la acest eveniment a lui Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO, şi a lui Maros Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene.
“România demonstrează din nou că își îndeplinește angajamentele și că nu mai este doar un beneficiar, ci și un furnizor de securitate. Am acționat mereu pentru asigurarea securității europene și euroatlantice. Vom continua la fel de angajant și constructiv și pe viitor. Doresc să le urez succes tuturor celor care își vor desfășura activitatea în cadrul Centrului și care vor contribui la formarea răspunsului nostru eficient la provocările și amenințările mai mult sau mai puțin convenționale la adresa securității noastre”, a conchis Klaus Iohannis.
Inițiativa României privind înființarea și găzduirea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) a survenit în contextul în care evaluările naționale, dar și ale NATO și UE relevă necesitatea intensificării eforturilor comune pentru gestionarea eficientă a unui spectru tot mai amplu de provocări.
Astfel, acest proiect reprezintă o iniţiativă concretă şi strategică a României care contribuie la întărirea rezilienţei NATO, UE și a statelor membre și se înscrie în demersurile susținute de sporire a profilului și relevanței României în cadrul celor două organizații, în conformitate cu obiectivele de politică externă ale României, înscrise atât în Programul de Guvernare, cât și în Strategia Națională de Apărare a Țării.
Scurt istoric. Cum va funcționa E-ARC
România și-a manifestat intenţia de a înfiinţa şi găzdui un Centru euro-atlantic în domeniul rezilienţei la reuniunea miniștrilor de externe aliați din decembrie 2020, o propunere salutată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un răspuns pentru CaleaEuropeană.ro.
Pentru înființarea și operaționalizarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) a fost constituit un grup de lucru inter-instituțional coordonat de MAE, cu participarea Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Ministerului Apărării Naționale (MApN), Serviciului Român de Informații (SRI), Serviciului de Informații Externe (SIE), Secretariatului General al Guvernului (SGG) și Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS).
Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență este astfel un organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea MAE.
Organizarea și funcționarea Centrului sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 565/19.05.2021 privind organizarea și funcționarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, precum și pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe.
E-ARC va fi condus de diplomatul Adrian-Cristian Bratu
Președinte al Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, cu rang de secretar de stat, a fost numit Adrian – Cristian Bratu, diplomat de carieră, director al Direcției Strategii Diplomatice din cadrul MAE, cu o experiență însemnată în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, ca urmare a funcțiilor exercitate în Centrala MAE și în Serviciul Exterior.
Adrian – Cristian Bratu deține o importantă expertiză atât în materie de Politică Externă și de Securitate Comună a Uniunii Europene – ocupând anterior funcțiile de director politic adjunct și de Reprezentant Permanent al României în Comitetul Politic și de Securitate al Uniunii Europene (COPS), cât și în materie de politici de securitate, NATO și Politică de Securitate și Apărare Comună – prin îndeplinirea, anterior, a funcției de director al Direcției Politici de Securitate din cadrul MAE, precum și a rolului de diplomat în cadrul Delegației permanente a României la NATO.
E-ARC va deveni un centru internațional care va îngloba țări NATO și UE
Într-o primă etapă, E-ARC va funcționa ca instituție publică, cu personalitate juridică, în subordinea MAE, cu participare națională.
Ulterior, în a doua etapă, după operaționalizarea deplină a E-ARC, acesta va fi internaționalizat prin cooptarea unor parteneri din NATO și UE, respectiv state partenere.
E-ARC va urmări și promova obiectivele României, NATO și ale UE în domeniul rezilienței și va facilita un răspuns cuprinzător la nivel guvernamental (whole-of-government) și al societății (whole-of-society).
Centrul este gândit să funcționeze ca un hub de expertiză în domeniul rezilienței, care poate fi folosit inclusiv în sprijinul statelor membre NATO și UE, respectiv al celor partenere. De asemenea, E-ARC va colabora cu sectorul privat, mediul academic, instituții de cercetare internaționale și societatea civilă pentru a facilita dezvoltarea unei abordări privind reziliența la nivelul societății.
E-ARC va asigura o platformă pentru discuții strategice, instruire și exerciții, dezvoltare de concepte, precum și furnizarea de lecții învățate și va permite dezvoltarea de diferite programe și inițiative în domeniul rezilienței pe următorii trei piloni:
1. Combaterea/reducerea riscurilor prin anticipare și adaptare;
2. Dezvoltarea de instrumente analitice și bune practici;
3. Cooperare practică în domeniul educației, instruirii și exerciții comune.
În perioada imediat următoare, în cadrul E-ARC vor funcționa o serie de grupuri de lucru complexe care se vor concentra pe următoarele teme:
– reziliența societală;
– reziliența în domeniul tehnologiilor emergente și disruptive;
– reziliența sistemelor de comunicații și a noilor ecosisteme tehnologice;
– reziliența la crize și urgențe complexe;
– reziliența asigurării continuității guvernării și a serviciilor esențiale;
– reziliența infrastructurii de transporturi;
– reziliența statelor din vecinătatea NATO și UE la influențele antioccidentale ale actorilor statali și non-statali.
Promovarea E-ARC la nivel regional și euro-atlantic
În ultima perioadă, diplomația română a depus eforturi intense la toate nivelurile pentru a promova activ E-ARC.
În acest sens, ministrul afacerilor externe a informat despre inițiativa României de a înființa și operaționaliza Centrul cu prilejul mai multor reuniuni multilaterale, inclusiv cu prilejul reuniunilor ministeriale NATO din decembrie 2020 și martie 2021 și al Consiliilor Afaceri Externe din ianuarie și februarie 2021.
Totodată, șeful diplomației române a prezentat proiectul operaționalizării E-ARC cu prilejul întâlnirilor și contactelor bilaterale avute cu omologii săi în intervalul decembrie 2020 – mai 2021, inclusiv în cadrul reuniunii ministeriale trilaterale România-Polonia-Turcia, găzduită la București, în aprilie 2021.
Reacțiile aliaților și partenerilor au fost pozitive, salutând demersul României și manifestând interes pentru activitatea Centrului.