Connect with us

NATO

Klaus Iohannis a inaugurat Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București: România demonstrează că este un furnizor de securitate europeană și euroatlantică

Published

on

© Administrația Prezidențială

România demonstrează că își îndeplinește angajamentele și că nu mai este doar un beneficiar, ci și un furnizor de securitate care a acționat mereu pentru asigurarea securității europene și euroatlantice, a afirmat luni președintele Klaus Iohannis, cu ocazia inaugurării, la București, a Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC).

Președintele Klaus Iohannis și ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu au inaugurat luni Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, prin intermediul căruia își propune să devină un pol de excelență și un furnizor de expertiză pentru statele membre ale NATO și ale Uniunii Europene.

“Am încredere că acest proiect, care se bucură deja de aprecierea și interesul Alianței Nord-Atlantice, al Uniunii Europene și al partenerilor noștri la nivel internațional, va aduce valoare adăugată în contextul geopolitic actual. Zilnic observăm că provocările și amenințările, inclusiv din registrul neconvențional, la adresa statelor și societăților care fac parte din comunitatea europeană și euroatlantică de valori se diversifică și devin din ce în ce mai greu de combătut. Este, așadar, necesar ca vigilența noastră, pe toate palierele, să crească. Și avem nevoie, prin urmare, de conceptele și instrumentele de acțiune adecvate pentru a răspunde pe măsură. Reziliența este un astfel de concept esențial, iar Centrul inaugurat astăzi este, fără îndoială, un astfel de instrument absolut necesar. Din ce în ce mai des, situații noi și extrem de complexe ne demonstrează că efortul de consolidare a rezilienței față de provocări și amenințări eterogene, sofisticate și numeroase trebuie să implice niveluri multiple ale administrației și societății. Trebuie remarcat că democrațiile sunt vizate în special de astfel de amenințări, dar trebuie în același timp spus și că, pe termen lung, democrațiile sunt și cel mai bine echipate pentru a le răspunde”, a afirmat Klaus Iohannis, în prezența prim-ministrului Florin Cîțu, a ministrului de externe Bogdan Aurescu, a secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și a vicepreședintelui Comisiei Europene, Maroš Šefčovič.

 

Șeful statului a evocat “reziliența societală”, subliniind că aceasta este doar o parte a problematicii mai complexe a rezilienței. El a spus un eveniment disruptiv precum pandemia accelerează tendințe, iar un astfel de context inedit și defavorabil reclamă rațiune și fapte.

“Așa a început acțiunea României de creare a Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență. Acesta răspunde contextului actual, dar și unui set întreg de provocări și amenințări care se manifestau deja la nivel internațional – de la provocările generate de tehnologiile emergente și disruptive și provocările la adresa sistemelor de comunicații sau a infrastructurii de transporturi, la necesitatea unui răspuns eficient la crize și urgențe complexe și asigurarea post-criză a continuității guvernării și a serviciilor esențiale. Crearea acestui Centru reprezintă încă un exemplu al angajamentului ferm al României pentru securitatea europeană și euro-atlantică și al capacității noastre de a promova inițiative care aduc valoare adăugată în acest scop”, a continuat Iohannis.

Președintele a subliniat că, prin decizia de a internaționaliza acest Centru, vor fi promovate obiectivele României, ale Alianței Nord-Atlantice și ale Uniunii Europene în domeniul rezilienței.

Dorim ca această instituție să devină un pol de excelență și furnizor de expertiză pentru NATO și Uniunea Europeană, respectiv pentru statele membre și partenere ale celor două organizații”, a precizat el.

În acest context, Klaus Iohannis a punctat că apreciază prezența la acest eveniment a lui Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO, şi a lui Maros Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene.

România demonstrează din nou că își îndeplinește angajamentele și că nu mai este doar un beneficiar, ci și un furnizor de securitate. Am acționat mereu pentru asigurarea securității europene și euroatlantice. Vom continua la fel de angajant și constructiv și pe viitor. Doresc să le urez succes tuturor celor care își vor desfășura activitatea în cadrul Centrului și care vor contribui la formarea răspunsului nostru eficient la provocările și amenințările mai mult sau mai puțin convenționale la adresa securității noastre”, a conchis Klaus Iohannis.

Inițiativa României privind înființarea și găzduirea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) a survenit în contextul în care evaluările naționale, dar și ale NATO și UE relevă necesitatea intensificării eforturilor comune pentru gestionarea eficientă a unui spectru tot mai amplu de provocări.

Astfel, acest proiect reprezintă o iniţiativă concretă şi strategică a României care contribuie la întărirea rezilienţei NATO, UE și a statelor membre și se înscrie în demersurile susținute de sporire a profilului și relevanței României în cadrul celor două organizații, în conformitate cu obiectivele de politică externă ale României, înscrise atât în Programul de Guvernare, cât și în Strategia Națională de Apărare a Țării.

Scurt istoric. Cum va funcționa E-ARC

România și-a manifestat intenţia de a înfiinţa şi găzdui un Centru euro-atlantic în domeniul rezilienţei la reuniunea miniștrilor de externe aliați din decembrie 2020, o propunere salutată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un răspuns pentru CaleaEuropeană.ro.

Pentru înființarea și operaționalizarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) a fost constituit un grup de lucru inter-instituțional coordonat de MAE,  cu participarea Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Ministerului Apărării Naționale (MApN), Serviciului Român de Informații (SRI), Serviciului de Informații Externe (SIE), Secretariatului General al Guvernului (SGG) și Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS).

Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență este astfel un organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea MAE.

Organizarea și funcționarea Centrului sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 565/19.05.2021 privind organizarea și funcționarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, precum și pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe.

E-ARC va fi condus de diplomatul Adrian-Cristian Bratu

Președinte al Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, cu rang de secretar de stat, a fost numit Adrian – Cristian Bratu, diplomat de carieră, director al Direcției Strategii Diplomatice din cadrul MAE, cu o experiență însemnată în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, ca urmare a funcțiilor exercitate în Centrala MAE și în Serviciul Exterior.

Adrian – Cristian Bratu deține o importantă expertiză atât în materie de Politică Externă și de Securitate Comună a Uniunii Europene – ocupând anterior funcțiile de director politic adjunct și de Reprezentant Permanent al României în Comitetul Politic și de Securitate al Uniunii Europene (COPS), cât și în materie de politici de securitate, NATO și Politică de Securitate și Apărare Comună – prin îndeplinirea, anterior, a funcției de director al Direcției Politici de Securitate din cadrul MAE, precum și a rolului de diplomat în cadrul Delegației permanente a României la NATO.

E-ARC va deveni un centru internațional care va îngloba țări NATO și UE

Într-o primă etapă, E-ARC va funcționa ca instituție publică, cu personalitate juridică, în subordinea MAE, cu participare națională.

Ulterior, în a doua etapă, după operaționalizarea deplină a E-ARC, acesta va fi internaționalizat prin cooptarea unor parteneri din NATO și UE, respectiv state partenere.

E-ARC va urmări și promova obiectivele României, NATO și ale UE în domeniul rezilienței și va facilita un răspuns cuprinzător la nivel guvernamental (whole-of-government) și al societății (whole-of-society).

Centrul este gândit să funcționeze ca un hub de expertiză în domeniul rezilienței, care poate fi folosit inclusiv în sprijinul statelor membre NATO și UE, respectiv al celor partenere. De asemenea, E-ARC va colabora cu sectorul privat, mediul academic, instituții de cercetare internaționale și societatea civilă pentru a facilita dezvoltarea unei abordări privind reziliența la nivelul societății.

Citiți și EXCLUSIV Nume de cod “E-ARC”. Cum va funcționa Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență înființat de România și care va coopta state membre NATO și UE

E-ARC va asigura o platformă pentru discuții strategice, instruire și exerciții, dezvoltare de concepte, precum și furnizarea de lecții învățate și va permite dezvoltarea de diferite programe și inițiative în domeniul rezilienței pe următorii trei piloni:

1. Combaterea/reducerea riscurilor prin anticipare și adaptare;

2. Dezvoltarea de instrumente analitice și bune practici;

3. Cooperare practică în domeniul educației, instruirii și exerciții comune.

În perioada imediat următoare, în cadrul E-ARC vor funcționa o serie de grupuri de lucru complexe care se vor concentra pe următoarele teme:

– reziliența societală;

– reziliența în domeniul tehnologiilor emergente și disruptive;

– reziliența sistemelor de comunicații și a noilor ecosisteme tehnologice;

– reziliența la crize și urgențe complexe;

– reziliența asigurării continuității guvernării și a serviciilor esențiale;

– reziliența infrastructurii de transporturi;

– reziliența statelor din vecinătatea NATO și UE la influențele antioccidentale ale actorilor statali și non-statali. 

Promovarea E-ARC la nivel regional și euro-atlantic

În ultima perioadă, diplomația română a depus eforturi intense la toate nivelurile pentru a promova activ E-ARC.

În acest sens, ministrul afacerilor externe a informat despre inițiativa României de a înființa și operaționaliza Centrul cu prilejul mai multor reuniuni multilaterale, inclusiv cu prilejul reuniunilor ministeriale NATO din decembrie 2020 și martie 2021 și al Consiliilor Afaceri Externe din ianuarie și februarie 2021.

Totodată, șeful diplomației române a prezentat proiectul operaționalizării E-ARC cu prilejul întâlnirilor și contactelor bilaterale avute cu omologii săi în intervalul decembrie 2020 –  mai 2021, inclusiv în cadrul reuniunii ministeriale trilaterale România-Polonia-Turcia, găzduită la București, în aprilie 2021.

Reacțiile aliaților și partenerilor au fost pozitive, salutând demersul României și manifestând interes pentru activitatea Centrului.

Demersul României de înființare a E-ARC a fost salutat și în cadrul Declaraţiei comune a șefilor de stat din Formatul București 9 (B9), adoptată cu prilejul găzduirii de către președintele Klaus Iohannis a Summitului B9, la data de 10 mai 2021.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

România, Marea Britanie și SUA, demers comun la nivelul NATO: Cei trei aliați au denunțat “caracterul deliberat” al atacului asupra vasului “Mercer Street”

Published

on

© NATO

România, Regatul Unit şi SUA au reiterat, la nivelul NATO, “caracterul deliberat” al atacului asupra vasului “Mercer Street”, atribuit, pe baza informaţiilor disponibile, Republicii Islamice Iran şi au atras atenţia că acest incident reprezintă “o încălcare clară a dreptului internaţional”.

Misiunile permanente ale României și Regatul Unit la NATO, împreună cu misiunea permanentă a Statelor Unite ale Americii, au realizat, miercuri, un demers comun la nivelul Alianţei, în acest caz, informează Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Astfel, celelalte state aliate au fost informate în mod formal despre atacul asupra vasului “Mercer Street”, în urma căruia au fost ucişi un cetăţean român şi un cetăţean britanic, precum şi despre evoluţiile relevante în legătură cu acest incident.

Totodată, cele trei state şi-au exprimat îngrijorarea că astfel de atacuri “reprezintă o ameninţare la adresa păcii şi securităţii internaţionale, libertatea de navigaţie fiind garantată de dreptul internaţional”.

Condamnând în termeni fermi incidentul, România, Regatul Unit și SUA au reiterat caracterul deliberat al atacului atribuit, pe baza informațiilor disponibile, Republicii Islamice Iran, și au atras atenția că acest incident reprezintă o încălcare clară a dreptului internațional. Totodată, cele trei state și-au exprimat îngrijorarea că astfel de atacuri reprezintă o amenințare la adresa păcii și securității internaționale, libertatea de navigație fiind garantată de dreptul internațional.

De altfel, NATO a emis, la 3 august 2021, o declarație publică privind caz vasului “Mercer Street”, reiterând solidaritatea față de România și Statele Unite.

MAE subliniază va continua, pe acest subiect, coordonarea cu aliații și partenerii României, inclusiv la nivelul organizațiilor multilaterale.

MAE reamintește că, în cursul zilei de 3 august 2021, din dispoziția șefilor diplomațiilor celor două state, reprezentanții permanenți ai României și Regatului Unit pe lângă Organizația Națiunilor Unite, împreună cu reprezentantul permanent al Liberiei (statul de pavilion al vasului), au semnat o scrisoare comună adresată Președintelui Consiliului de Securitate al ONU și Secretarului General al ONU pe tema atacului împotriva vasului “Mercer Street”.

Un demers similar de informare a fost realizat și la nivelul Uniunii Europene, la 2 august 2021. De asemenea, la 3 august 2021, ministrul Bogdan Aurescu a avut o convorbire telefonică cu Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell. Cei doi oficiali au avut un schimb aprofundat de opinii și evaluări despre atacul asupra navei “Mercer Street”, inclusiv din perspectiva implicațiilor politice și securitare ale acestuia, ministrul român de externe pledând pentru solidaritate din partea Uniunii Europene și pentru condamnarea publică a acestui incident la nivelul comunității internaționale.

Potrivit MAE, Consulatul General al României din Dubai, Emiratele Arabe Unite, se află în continuare în contact cu autorităţile locale, cu misiunile partenerilor României şi cu compania care administrează nava “Mercer Street”, acordând asistenţă consulară la faţa locului şi întreg sprijinul în procesul în curs de repatriere a cetăţeanului român decedat.

Ministerul Afacerilor Externe s-a autosesizat și a acționat încă de vineri, 30 iulie, de la primele semnalări privind atacul asupra vasului “Mercer Street”, acționând în scopul obținerii confirmării decesului cetățeanului român aflat la bordul navei și asigurării asistenței consulare necesare pentru repatriere. De asemenea, tot în aceeași zi, a fost activată, din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, Celula de criză a MAE, ce a întreprins activ mai multe demersuri, pe canale politico-diplomatice, pentru elucidarea circumstanțelor în care s-a produs tragedia, cu accent pe stabilirea naturii exacte a incidentului. 

Totodată, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a acționat la nivel politic, având contacte directe cu omologii din Israel și din Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, ce au vizat inclusiv determinarea cauzelor și naturii acestui incident tragic și violent. Totodată, partea română a condamnat cu fermitate producerea incidentului în cadrul discuțiilor cu cei doi omologi, convenind menținerea contactelor și a coordonării directe, atât în ceea ce privește schimbul de informații, până la finalizarea investigațiilor, cât și în ceea ce privește cooperarea cu autoritățile din Regatul Unit, în vederea efectuării procedurilor de repatriere. 

În urma clarificării unor elemente privind natura incidentului, pe baza informațiilor puse la dispoziție de partenerii României, Ministerul Afacerilor Externe a reiterat, în dimineața zilei de 2 august 2021, condamnarea fermă a incidentului, calificat ca atac cu dronă deliberat, coordonat de Iran. În plus, la 2 august 2021, România a solicitat prezentarea de explicații de către autoritățile iraniene, fără întârziere, rezervându-și dreptul de a acționa în consecință, alături de partenerii săi internaționali, pentru un răspuns adecvat. Ambasadorul Republicii Islamice Iran la București a fost convocat de urgență la MAE român, conform practicii diplomatice, context în care conducerea MAE a prezentat aceste elemente de poziționare.

Petrolierul “Mercer Street”, în proprietate japoneză şi operat sub pavilion liberian de compania Zodiac Maritime, care aparţine miliardarului israelian Eyal Ofer, a fost joi ţinta unui atac în timp ce naviga fără încărcătură în Marea Arabiei, în largul coastelor Omanului. 

Continue Reading

NATO

NATO a furnizat materiale medicale și echipamente pentru forțele afgane angajate în lupte împotriva talibanilor: Situația de securitate din Afganistan rămâne una extrem de dificilă

Published

on

© NATO

NATO vine în sprijinul forțelor afgane angajate în lupte împotriva talibanilor, furnizându-le materiale medicale și echipamente, în contextul în care forțele aliate continuă să se retragă, a anunțat marți purtăorul de cuvând al Alianței, Dylan White, potrivit unui comunicat al organizației.

”Situația de securitate din Afganistan rămâne una extrem de dificilă, așadar aceste provizii sosesc într-un moment important”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO. ”Pe măsură ce ne retragem forțele din țară, vom continua să sprijinim Afganistanul, inclusiv cu echipamente pentru a ajuta forțele afgane să își asigure mai bine propria securitate”, a completat White.

Printre proviziile furnizare de Alianță forțelor afgane se numără echipamente medicale pentru tratarea soldaților răniți pe câmpul de luptă și echipamente pentru Spitalul Medical Național din Kabul.

În egală măsură, livrarile includ autospeciale de stingere a incendiilor, veste antiglonț și materiale didactice pentru a-i ajuta pe copii să detecteze și să evite minele.

Până în prezentat, NATO a donat forțelor afgane de apărare bunuri și echipamente în valoare de aproximativ 72 de milioane de dolari, acestea constrând în materiale medicale și simulatoarea de luptă de înaltă tehnologie, aparate de radiografie pentru spitale și echipamente specializare pentru dezamorsarera bombelor.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reiterat sprijinul continuu al NATO pentru Afganistan în cadrul unei convorbiri telefonice cu președintele Ashraf Ghani la 27 iulie, menționând că acesta va include finanțare, prezență civilă și pregătire în afara țării.

De altfel, Alianța Nord-Atlantică și-a exprimat în repetare rânduri ”profunda îngrijorare față de nivelurile ridicate de violență, ofensiva militară a talibanilor și față de numărul de abuzuri și încălcări grave ale drepturilor omului” din Afganistan și au făcut apel la ”toate părțile implicate să protejeze civilii” care au ”suferit prea mult din cauza conflictului”.

De la decizia liderului de la Casa Albă din luna aprilie de a retrage toate trupele americane înainte de data de 11 septembrie pentru a pune capăt celui mai lung război în care sunt angajate Statele Unite talibanii au dus lupte zilnice cu forțele guvernamentale.

Gruparea a demarat o campanie de extindere a influenței sale în întreaga țară, în contextul în care Washingtonul a demarat procedurile de retragere a trupelor la 1 mai și a închis unele baze pe care le-au predat guvernului afgan.

Oficialii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la blocarea negocierilor și au declarat că talibanii nu au prezentat încă o propunere scrisă de pace, care să constituie un punct de plecare pentru discuții de fond.

Continue Reading

NATO

NATO își arată solidaritatea față de România și Regatul Unit: Condamnăm cu fermitate recentul atac fatal asupra navei Mercer Street. Aliații rămân îngrijorați față de acțiunile Iranului

Published

on

© NATO

Alianța Nord-Atlantică a transmis marți un mesaj de condoleanțe față de România și Regatul Unit după atacul cu dronă comis asupra vasului “Mercer Street” pe largul coastelor Omanului, care s-a soldat cu pierderea vieții unor navigatori român și britanic.

“Ne alăturăm aliaților în condamnarea fermă a recentului atac fatal asupra navei MV Mercer Street în largul coastelor Omanului și ne exprimăm condoleanțele față de România și Regatul Unit pentru pierderile suferite. Libertatea de navigație este vitală pentru toți aliații NATO și trebuie să fie menținută în conformitate cu dreptul internațional”, a transmis NATO, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Alianța Nord-Atlantică arată că trei state aliate – Regatul Unit, Statele Unite și România – au ajuns la concluzia că este foarte probabil ca Iranul să fie responsabil pentru acest incident.

“Aliații rămân îngrijorați de acțiunile destabilizatoare ale Iranului în regiune și fac apel la Teheran să își respecte obligațiile internaționale”, a conchis NATO.

Mesajul aliat a fost dublat și de un alt mesaj de condoleanțe din partea secretarului de stat al SUA, Antony Blinken.

“Nu există nicio justificare pentru acest atac, care urmează un model de atacuri și alte comportamente beligerante”, a subliniat șeful diplomației americane, arătând că Statele Unite oferă condoleanțe familiilor victimelor și condamnă cu fermitate atacul cu drone asupra petrolierului „Mercer Street”, care tranzita pașnic Marea Arabiei de Nord.

Departamentul de Stat al SUA mai arată că portavionul USS Ronald Reagan, distrugătorul USS Mitscher și Grupul de Luptă 5 (Carrier Strike Group – CGS) au răspuns apelului de urgență al petrolierului și l-au escortat către o zonă sigură.

Incidentul care a avut loc în strâmtoarea Ormuz a provocat reacția aliaților României și Regatului Unit, precum și cele ale Bucureștiului și Londrei.

Mai întâi, SUA și Israel au convenit să colaboreze cu România, Regatul Unit și alți parteneri internaționali pentru a investiga tragedia de pe nava „Mercer Street”.

Ulterior, miniștrii de externe ai României și Regatului Unit au avut o convorbire telefonică în urma căreia au solicitat în comun elucidarea ”cât mai rapidă” a incidentului de pe nava ”Mercer Street”. O discuție similară a avut loc și ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, și omologul său israelian.

Situația s-a intensificat din punct de vedere diplomatic după ce România și Marea Britanie i-au convocat pe ambasadorii Iranului în cele două capitale aliate pentru explicații, gestul fiind replicat și de regimul de la Teheran, care, la rândul său, i-a chemat la sediul Ministerului de Externe iranian pe reprezentanții diplomatici ai României și Regatului Unit.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.52 mins ago

Uniunea Europeană cere Belarusului încetarea imediată a ”instrumentalizării inacceptabile” a migranților

Dragoș Pîslaru1 hour ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru va continua în septembrie discuțiile cu ministrul educației privind Agenda Europeană de Competențe și Garanția pentru Copii

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Ajutor umanitar: România donează peste 1 milion de doze de vaccin anti-COVID-19 cetățenilor din Tunisia, Egipt, Albania și Vietnam

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Regatul Unit a primit statutul de ”partener de dialog” din partea ASEAN, avansând pe calea consolidării relațiilor cu economiile din regiunea indo-pacifică

U.E.2 hours ago

Ministrul german al Sănătății: Vaccinarea este un act patriotic cu implicații pentru toți

ROMÂNIA2 hours ago

Premierul Florin Cîțu anunță că România trimite pompieri în Grecia pentru stingerea incendiilor: Este o premieră acest lucru

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Afganistan: UE face apel la încetarea urgentă și permanentă a focului

Marian-Jean Marinescu4 hours ago

Trei proiecte-pilot depuse de Marian-Jean Marinescu au primit calificativul maxim din partea Comisiei Europene: În toamnă, după ce vor fi adoptate de Parlamentul European, vor intra în lucru

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană își intensifică acțiunile pentru un învățământ primar și secundar incluziv și de înaltă calitate

U.E.6 hours ago

EMA și ECDC îi îndeamnă pe cetățenii UE să se vaccineze pentru a fi protejați împotriva variantei Delta și pentru a reduce numărul persoanelor spitalizate

ROMÂNIA3 days ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending