Connect with us

NATO

EXCLUSIV Nume de cod “E-ARC”. Cum va funcționa Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență înființat de România și care va coopta state membre NATO și UE

Published

on

© NATO/ Twitter

Inițiativa României privind înființarea și găzduirea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) a survenit în contextul în care pandemia de COVID-19 continuă să reprezinte o provocare majoră la nivel global, iar reziliența reprezintă astăzi o componentă importantă a securităţii și un factor important în protejarea democraţiei, a transmis Ministerul Afacerilor Externe în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro. Pentru început, E-ARC va fi un organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, care va funcționa în subordinea MAE. În etapele ulterioare, E-ARC va fi internaționalizat, prin cooptarea statelor membre NATO, UE și partenere.

La reuniunea miniștrilor afacerilor externe din țările NATO din luna decembrie a anului trecut, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a anunțat, în conformitate cu aprobarea președintelui și a prim-ministrului, decizia României de a înființa și găzdui un Centru Euro-Atlantic pentru Reziliență. Ulterior, la 28 decembrie, Guvernul României a luat decizia înființării Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, care va funcționa în subordinea Ministerului Afacerilor Externe.

“Evaluările naționale, dar și ale NATO și UE, arată necesitatea intensificării eforturilor comune pentru gestionarea eficientă a unui spectru tot mai amplu de provocări. În paralel cu inițiativele și procesele deja declanșate la nivel euro-atlantic pe tema rezilienței, este în continuare nevoie de o abordare integrată și adaptată evoluţiilor pe termen lung”, mai arată sursa citată, care subliniază că pandemia generează și oportunități pentru realizarea de acțiuni comune, menite să consolideze reziliența, atât pe palier intern, nivelul societății și al instituțiilor statului, precum și pe palier extern, la nivelul organizațiilor internaționale multilaterale.

Inițiativa României, susținută de SUA și de NATO. Reziliența, o temă centrală la summitul Alianței Nord-Atlantice din 2021

Potrivit Ministerului, inițiativa României “a fost susținută și promovată de România inclusiv în discuțiile de nivel cu SUA și alți aliați și parteneri, iar operaționalizarea sa reprezintă una dintre prioritățile MAE în prezent”.

De altfel, răspunzând în luna decembrie unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro referitoare la propunerea României, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a spus că reziliența reprezintă un domeniu de importanță majoră pentru Alianța Nord-Atlantică, mai ales în lumina ascensiunii Chinei. Ulterior, secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, a declarat într-un briefing cu jurnaliștii români, că rezilienţa este un subiect ce a fost preselecţionat pentru agenda summitului NATO din 2021 și va fi o temă de sine stătătoare în dezbaterile liderilor euro-atlantici.

Pentru România, asigurarea rezilienței este o prioritate, la nivel național și în cadru aliat, fiind esențială dinamizarea cooperării strânse între statele aliate, pe baza lecțiilor desprinse până în prezent, pentru a spori eficiența răspunsurilor individuale și colective la situații de criză și nu numai“, mai subliniază Ministerul Afacerilor Externe.

Cum va funcționa E-ARC?

MAE precizează că “România își propune ca, prin înființarea și funcționarea E-ARC, să aibă un rol central în conectarea actorilor relevanți în domeniu si crearea unei platforme de nivel internaţional, cu scopul de a identifica și promova proiecte comune în domeniul cercetării și implementării rezilienței, inclusiv crearea de bune practici la nivelul UE și NATO, dar și în raport cu partenerii.

Centrul va promova, printre altele, o abordare strategică integrată privind realizarea coeziunii în jurul conceptului de reziliență și va identifica atât vulnerabilitățile, cât și soluții pragmatice în acest sens, asigurând, totodată, un ghidaj pentru actorii naționali și internaționali.

“Pentru început, E-ARC va fi un organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, care va funcționa în subordinea MAE. În etapele ulterioare, E-ARC va fi internaționalizat, prin cooptarea statelor membre NATO, UE și partenere. Conducerea Centrului va beneficia de sprijinul unui Comitet consultativ internațional, format din experți din domeniul public și privat, din mediul academic și alte organizații internaționale. Centrul va coopera în mod activ atât cu instituții publice, cât și cu mediul privat, cu cel universitar și cu societatea civilă pentru a-și îndeplini obiectivele”, conchide MAE, în răspunsul său.

La summitul din 2016, țările membre NATO au decis să își asume un angajament pentru creșterea rezilienței aliate în fața oricăror amenințări, inclusiv cele hibride.

Suntem uniți în menținerea și dezvoltarea capacităților noastre individuale și colective de a rezista la orice formă de atac armat. În acest context, ne asumăm un angajament de consolidare a rezilienței noastre împotriva întregului spectru de amenințări, inclusiv amenințări hibride, din orice direcție. Reziliența este fundamentul esențial pentru o apărare și o descurajare credibilă și eficace”, au declarat liderii NATO în urmă cu patru ani. Mai mult, subiectul este unul esențial prevederilor articolului 3 al Tratatului Atlanticului de Nord care statuează că ”pentru a-și atinge obiectivele de apărare colectivă, țările membre, separat și împreună, vor menține și vor dezvolta capacitatea lor individuală și colectivă de a rezista în caz de atac armat”.

Practic, la summitul de la Varșovia s-a decis definirea unor indicatori de reziliență precum infrastructuri critice, securitate energetică, colaborare civil-militar, apărare cibernetică, dimensiune de hibrid, lanțuri de aprovizionare, telecomunicații și infrastructuri strategice militare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

MApN a demarat licitațiile pentru extinderea infrastructurii Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Ministerul Apărării Naționale a dat startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, conform unui anunț publicat pe e-licitatie.ro și în Tenders Electronic Daily – TED, parte a Jurnalului Oficial al UE.

Data limita de depunere a candidaturilor este 27 mai 2021, iar data expedierii invitațiilor de prezentare de oferte sau de participare către candidații selectați este 28 septembrie 2021. Durata contractului, de la data atribuirii, va fi de 106 de luni.

Contractul este unul clasificat, iar firmele participante vor trebui să obțină avizul de securitate pentru acces la informații clasificate secret de serviciu.

Procedura de achiziție este una restrânsă, iar criteriul de atribuire este în funcție de oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic având în vedere o serie de criterii.

Ministerul Apărării Naţionale a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

Ministerul Apărării Naţionale a solicitat aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru iniţierea procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie pentru serviciile de proiectare şi execuţie lucrări la Baza 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu.   

“România îşi doreşte consolidarea statutului de stat – pol de stabilitate pe flancul estic al UE şi NATO, inclusiv în plan militar, iar acest lucru se face şi prin augmentarea, îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie armată, în special în scop defensiv şi al serviciilor de suport şi apărare asociate. Perspectiva dotării forţelor aeriene cu alte tipuri de aeronave de luptă multirol, precum şi diversificarea gamei de misiuni şi exerciţii naţionale sau cu participare internaţională ce urmează a se executa pe şi de pe această locaţie presupune regândirea şi redimensionarea facilităţilor existente în prezent în zona aerodromului Mihail Kogălniceanu şi aducerea acestora la un nivel de dezvoltare corespunzător”, se arată în scrisoarea transmisă conducerii Parlamentului de ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, la data respectivă.

Potrivit documentului, “gama de misiuni care este încredinţată în prezent unităţii, respectiv executarea serviciului de luptă Poliţie Aeriană şi Căutare Salvare, precum şi utilizarea frecventă a facilităţilor existente în operaţiuni de îmbarcare/ debarcare trupe şi materiale necesare teatrelor de operaţii impun cu necesitate dezvoltarea infrastructurii existente în vederea asigurării condiţiilor minimale pentru desfăşurarea în siguranţă a acelor misiuni”.  

Ministrul Apărării a menţionat mai multe misiuni care urmează să se desfăşoare şi necesită dezvoltarea infrastructurii, printre care “exerciţii şi activităţi de instruire în comun sau activităţi de crosservicing pentru aeronavele din dotarea Forţelor Aeriene române şi ale partenerilor, executarea serviciului de Poliţie Aeriană extins, executarea serviciului de luptă Căutare şi Salvare şi a misiunilor de tip MEDEVAC şi SMMU sau executarea activităţilor de instruire în zbor şi la sol a personalului care deserveşte aeronavele de luptă de tip multirol”.  

Conform sursei citate, investiţia imobiliară este planificată a se realiza în perioada 2020 – 2039, valoarea contractului de achiziţie pentru realizarea proiectului fiind estimată la 2.171 milioane euro, fără TVA, valoarea exactă urmând a fi stabilită în urma derulării procedurilor de achiziţie.   

Proiectul este unul strategic pentru MApN şi are în vedere “realizarea unor facilităţi minimale operaţionale noi şi dezvoltarea celor existente la Baza 57 Mihail Kogălniceanu, pentru Forţele Aeriene Naţionale şi partenerii strategici, pentru operarea în siguranţă şi în timpi optimi a unei escadrile de avioane multirol, în intervenţii de apărare sau ofensive”, se arată într-un document al MApN.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

NATO, exerciții militare simultane în Marea Neagră și Marea Baltică: Avioane ale României, Franței și Spaniei s-au antrenat împreună în regiunea Mării Negre

Published

on

© French Navy via NATO Allied Air Command

Alianța Nord-Atlantică a desfășurat în această săptămână o serie de exerciții militare simultane în regiunile Mării Baltice și Mării Negre, cele două zone de nord, respectiv de sud, ale flancului estic al NATO.

“NATO a desfășurat simultan exerciții militare peste Marea Baltică și Marea Neagră miercuri (3 martie 2020) asigurându-se că forțele aliate rămân pregătite să opereze împreună și să răspundă oricărei amenințări”, informează Alianța într-un comunicat.

Plecând din Norvegia, două bombardiere B-1 ai Forțelor Aeriene ale SUA s-au antrenat cu avioane de vânătoare din Polonia, Italia și Germania peste Marea Baltică și au zburat peste capitalele Estoniei, Letoniei și Lituaniei.

Într-un eveniment separat, două avioane de vânătoare franceze Rafale de la portavionul Charles De Gaulle și două avioane spaniole F-18 aflate la misiunea NATO din România au participat la exerciții care au implicat nave de război NATO în Marea Neagră.

“Regiunile Mării Baltice și Mării Negre sunt de o importanță strategică pentru Alianță. Aceste exerciții demonstrează că ne îndeplinim misiunea noastră principală: de a descuraja agresiunea, de a preveni conflictele și de a păstra pacea”, a spus purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu.

Manevrele din Marea Neagră au arătat avioanele de luptă franceze și spaniole provocând apărarea aeriană a Grupării Maritime NATO 2, care se află în prezent în regiune. Astfel, flota de vânătoare de mine a NATO, susținută de trei avioane de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române, s-a confruntat cu atacuri simulate din partea avioanelor franceze și spaniole, inclusiv cu rachete anti-nave.

De asemenea, o aeronavă NATO Airborne Warning and Control System (AWACS) din Turcia și o aeronavă italiană de realimentare KC-767 au participat la exercițiu.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO: Voința de autonomie a UE nu trebuie să slăbească NATO. Uniunea Europeană nu poate apăra Europa

Published

on

© NATO

Uniunea Europeană nu este în măsură să apere vechiul continent şi nu trebuie să slăbească NATO cu voinţa sa de autonomie, a declarat joi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, norvegianul Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat France Presse.

“Susţin eforturile UE pentru cheltuielile sale de apărare, pentru a se dota cu noi capacităţi militare şi a remedia fragmentarea industriei europene de apărare, căci toate acestea vor fi bune pentru securitatea europeană şi pentru securitatea transatlantică”, a declarat Stoltenberg în cadrul unei reuniuni la Bruges (vestul Belgiei), după o intervenţie în faţa Colegiului Europei, la invitația rectorului Federica Mogherini, fostă șefă a diplomației europene.

Toate aceste eforturi, atât timp cât ele completează NATO, le salutăm. Dar UE nu poate apăra Europa“, a avertizat el, conform Agerpres.

Secretarul general al NATO nu este la prima afirmație de acest gen din ultimele două săptămâni, el participând săptămâna trecută și la o reuniune prin videoconferință a liderilor UE consacrată securității apărării, unde a afirmat că Europa și America de Nord pot face față împreună, nu fiecare pe cont propriu, agresivității Rusiei și ascensiunii Chinei.

Uniunea Europeană nu poate înlocui NATO și nu poate proteja Europa, a atenționat el, la 19 februarie, într-un discurs susținut pe scena virtuală a Conferinței de Securitate de la München într-o ediție specială consacrată relansării relațiilor transatlantice și în care Joe Biden, primul președinte american care se adresează Conferinței, a dat semnalul că “America și alianța transatlantică au revenit”.

Întrebat de președintele Conferinței de Securitate de la München, Wolfgang Ischinger, despre provocările reprezentate de China și de cooperarea UE – NATO în această privință, Stoltenberg a răspuns fără echivoc: “UE nu poate înlocui NATO. UE nu poate proteja Europa“.

“Acest lucru este parțial legat de resurse, 20% din cheltuielile de apărare ale NATO provin de la aliații UE ai NATO. Este, de asemenea, parțial despre geografie, Norvegia și Islanda în nord sau Turcia în sud sau în Statele Unite, Canada și Regatul Unit în vest, aceste țări fiind desigur importante pentru apărarea și protecția Europei”, a spus el.

Și, în al treilea rând, este vorba de politică, orice încercare de a slăbi legătura transatlantică nu numai că va slăbi NATO, ci va diviza și Europa, așa că trebuie să avem Europa și America de Nord împreună în NATO, acesta este cel mai bun mod“, a conchis el atunci.

Citiți și Josep Borrell va prezenta anul acesta Busola Strategică a UE: Dorim să acționăm cu partenerii ori de câte ori este posibil și autonom când este necesar

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au afirmat la 26 februarie, într-o declarație comună adoptată la capătul unei videoconferințe consacrată temelor securității și apărării, angajamentul pentru cooperarea strânsă cu NATO și disponibilitatea de a cooperare cu noua administrație a Statelor Unite pentru o agendă transatlantică puternică și ambițioasă, care include un dialog strâns privind securitatea și apărarea.

“Rămânem dedicați implementării Agendei Strategice 2019-2024, urmărind o mai mare acțiune strategică și creșterea capacității UE de a acționa autonom. Această cooperare globală (n.r. – cu SUA și cu NATO) va beneficia de o UE mai puternică în domeniul securității și apărării”, au subliniat Angela Merkel, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis și ceilalți șefi de state sau de guvern, într-un set de concluzii adoptate.

 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL37 seconds ago

Ambasadorul Ion Jinga a participat la reuniunea deschisă a Consiliului de Securitate al ONU pe tema participării femeilor la procesele de pace desfăşurate sub egida ONU

PPE1 hour ago

Rareș Bogdan face apel la cetățeni să se informeze: România este printre cele mai relaxate țări ca măsuri anti-COVID-19 și în top 3 ca număr de persoane de vaccinate

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Kamala Harris a pledat pentru consolidarea “alianței transatlantice” într-o intervenție premieră în plenul Parlamentului European de Ziua Internațională a Femeii

NATO15 hours ago

MApN a demarat licitațiile pentru extinderea infrastructurii Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu

FONDURI EUROPENE15 hours ago

Klaus Iohannis a promulgat legea prin care România accesează cele 4,1 miliarde de euro de la UE, disponibile sub formă de împrumut prin programul SURE

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Președintele SUA Joe Biden salută vizita “istorică” a Papei Francisc în Irak: “Un simbol al speranţei pentru lumea întreagă”

ROMÂNIA17 hours ago

Restricția de vârstă pentru vaccinul AstraZeneca a fost eliminată

ROMÂNIA17 hours ago

Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, despre PNRR: Am făcut paşi înainte. Vom ajunge la o formă pe care să o putem discuta cu preşedintele și pe care să o transmitem ulterior Comisiei Europene

FONDURI EUROPENE17 hours ago

Președintele Klaus Iohannis a promulgat bugetul pe anul 2021, unul “axat pe investiții și pe accesarea fondurilor europene”

SUA18 hours ago

Primul înalt oficial al administrației Biden care vine în Europa: John Kerry, trimisul special pentru climă, efectuează vizite la Londra, Bruxelles și Paris și participă la reuniunea Colegiului Comisiei Europene

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

FONDURI EUROPENE4 days ago

Nicușor Dan: Primăria Capitalei a depus la MIPE proiecte care însumează 7 miliarde de euro. Acestea vizează domenii precum protecţia mediului, sănătatea, termoficarea, educaţia

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE2 weeks ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE2 weeks ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

Advertisement
Advertisement

Trending