Connect with us

NATO

EXCLUSIV Nume de cod “E-ARC”. Cum va funcționa Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență înființat de România și care va coopta state membre NATO și UE

Published

on

© NATO/ Twitter

Inițiativa României privind înființarea și găzduirea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) a survenit în contextul în care pandemia de COVID-19 continuă să reprezinte o provocare majoră la nivel global, iar reziliența reprezintă astăzi o componentă importantă a securităţii și un factor important în protejarea democraţiei, a transmis Ministerul Afacerilor Externe în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro. Pentru început, E-ARC va fi un organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, care va funcționa în subordinea MAE. În etapele ulterioare, E-ARC va fi internaționalizat, prin cooptarea statelor membre NATO, UE și partenere.

La reuniunea miniștrilor afacerilor externe din țările NATO din luna decembrie a anului trecut, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a anunțat, în conformitate cu aprobarea președintelui și a prim-ministrului, decizia României de a înființa și găzdui un Centru Euro-Atlantic pentru Reziliență. Ulterior, la 28 decembrie, Guvernul României a luat decizia înființării Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, care va funcționa în subordinea Ministerului Afacerilor Externe.

“Evaluările naționale, dar și ale NATO și UE, arată necesitatea intensificării eforturilor comune pentru gestionarea eficientă a unui spectru tot mai amplu de provocări. În paralel cu inițiativele și procesele deja declanșate la nivel euro-atlantic pe tema rezilienței, este în continuare nevoie de o abordare integrată și adaptată evoluţiilor pe termen lung”, mai arată sursa citată, care subliniază că pandemia generează și oportunități pentru realizarea de acțiuni comune, menite să consolideze reziliența, atât pe palier intern, nivelul societății și al instituțiilor statului, precum și pe palier extern, la nivelul organizațiilor internaționale multilaterale.

Inițiativa României, susținută de SUA și de NATO. Reziliența, o temă centrală la summitul Alianței Nord-Atlantice din 2021

Potrivit Ministerului, inițiativa României “a fost susținută și promovată de România inclusiv în discuțiile de nivel cu SUA și alți aliați și parteneri, iar operaționalizarea sa reprezintă una dintre prioritățile MAE în prezent”.

De altfel, răspunzând în luna decembrie unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro referitoare la propunerea României, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a spus că reziliența reprezintă un domeniu de importanță majoră pentru Alianța Nord-Atlantică, mai ales în lumina ascensiunii Chinei. Ulterior, secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, a declarat într-un briefing cu jurnaliștii români, că rezilienţa este un subiect ce a fost preselecţionat pentru agenda summitului NATO din 2021 și va fi o temă de sine stătătoare în dezbaterile liderilor euro-atlantici.

Pentru România, asigurarea rezilienței este o prioritate, la nivel național și în cadru aliat, fiind esențială dinamizarea cooperării strânse între statele aliate, pe baza lecțiilor desprinse până în prezent, pentru a spori eficiența răspunsurilor individuale și colective la situații de criză și nu numai“, mai subliniază Ministerul Afacerilor Externe.

Cum va funcționa E-ARC?

MAE precizează că “România își propune ca, prin înființarea și funcționarea E-ARC, să aibă un rol central în conectarea actorilor relevanți în domeniu si crearea unei platforme de nivel internaţional, cu scopul de a identifica și promova proiecte comune în domeniul cercetării și implementării rezilienței, inclusiv crearea de bune practici la nivelul UE și NATO, dar și în raport cu partenerii.

Centrul va promova, printre altele, o abordare strategică integrată privind realizarea coeziunii în jurul conceptului de reziliență și va identifica atât vulnerabilitățile, cât și soluții pragmatice în acest sens, asigurând, totodată, un ghidaj pentru actorii naționali și internaționali.

“Pentru început, E-ARC va fi un organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, care va funcționa în subordinea MAE. În etapele ulterioare, E-ARC va fi internaționalizat, prin cooptarea statelor membre NATO, UE și partenere. Conducerea Centrului va beneficia de sprijinul unui Comitet consultativ internațional, format din experți din domeniul public și privat, din mediul academic și alte organizații internaționale. Centrul va coopera în mod activ atât cu instituții publice, cât și cu mediul privat, cu cel universitar și cu societatea civilă pentru a-și îndeplini obiectivele”, conchide MAE, în răspunsul său.

La summitul din 2016, țările membre NATO au decis să își asume un angajament pentru creșterea rezilienței aliate în fața oricăror amenințări, inclusiv cele hibride.

Suntem uniți în menținerea și dezvoltarea capacităților noastre individuale și colective de a rezista la orice formă de atac armat. În acest context, ne asumăm un angajament de consolidare a rezilienței noastre împotriva întregului spectru de amenințări, inclusiv amenințări hibride, din orice direcție. Reziliența este fundamentul esențial pentru o apărare și o descurajare credibilă și eficace”, au declarat liderii NATO în urmă cu patru ani. Mai mult, subiectul este unul esențial prevederilor articolului 3 al Tratatului Atlanticului de Nord care statuează că ”pentru a-și atinge obiectivele de apărare colectivă, țările membre, separat și împreună, vor menține și vor dezvolta capacitatea lor individuală și colectivă de a rezista în caz de atac armat”.

Practic, la summitul de la Varșovia s-a decis definirea unor indicatori de reziliență precum infrastructuri critice, securitate energetică, colaborare civil-militar, apărare cibernetică, dimensiune de hibrid, lanțuri de aprovizionare, telecomunicații și infrastructuri strategice militare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

”Neptune Strike 2022”: Pentagonul anunță un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman

Published

on

© Official U.S. Navy Page/ Flickr

Pentagonul a anunțat vineri lansarea unui exercițiu  naval pe scară mare al NATO în Marea Mediterană, luni, cu participarea portavionului american USS Harry Truman, în plină tensiune cu Rusia care a anunţat şi ea manevre navale în acelaşi moment, informează AFP, citat de Agerpres.

”Neptune Strike 22 va dura până la 4 februarie şi are scopul de a demonstra capacitatea NATO de a integra forţa de lovitură maritimă sofisticată a unui grup aeropurtat în sprijinul eforturilor de descurajare şi apărare ale Alianţei”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

Oficialul american a dat asigurări că acest exerciţiu este în pregătire din 2020 şi că nu are nimic de-a face cu tensiunile actuale din jurul Ucrainei, deşi Neptune Strike 2022 nu figura pe lista exerciţiilor prevăzute în 2022 publicată la 14 decembrie de NATO pe site-ul său.

”Exerciţiul în sine nu este conceput pentru a contracara genul de scenarii care ar putea apărea în jurul Ucrainei. Este într-adevăr un exerciţiu naval al NATO (…) destinat să testeze o gamă largă de capacităţi navale pe care dorim să ne asigurăm că le vom consolida în continuare”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Joi, Rusia a anunțat exerciții navale de amploare din toate direcţiile. Peste 140 de nave de război şi aproximativ 10.000 de militari vor lua parte în lunile ianuarie şi februarie la aceste exerciţii desfăşurate în apele Mării Mediterane, ale Mării Nordului, în Marea Ohotsk, în partea de nord-est a Oceanului Atlantic şi în Oceanul Pacific.

John Kirby a recunoscut că situaţia tensionată cu Rusia a suscitat dezbateri cu aliaţii cu privire la desfăşurarea acestui exerciţiu naval. ”După discuţii cu aliaţii noştri din NATO, s-a decis să mergem mai departe”, a menționat acesta.

USS Harry Truman şi grupul său aeronaval au sosit în Marea Mediterană la 14 decembrie.

Portavionul urma să se alăture zonei de operaţiuni a Comandamentului Central (CENTCOM), dar secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a decis la sfârşitul lui decembrie să îl ţină în Marea Mediterană pentru a-i ”linişti” pe europeni în faţa fricţiunilor cu Rusia.

Tot din aceste considerente, Spania a luat decizia de a trimite nave de război care să se alăture forțelor navale NATO din Mediterana și Marea Neagră, în vreme ce Franța va desfășura nave și avioane în proximitatea României.

Continue Reading

NATO

NATO respinge categoric cererea Rusiei privind retragerea militară aliată din România și Bulgaria și denunță ideea sferelor de influență

Published

on

© NATO/ Twitter

NATO a respins vineri cererea Rusiei privind o retragere a trupelor străine ale Alianţei Nord-Atlantice prezente în Bulgaria şi România şi a denunţat ideea sferelor de influenţă în Europa, a transmis purtătoarea sa de cuvânt, Oana Lungescu, potrivit AFP.

“NATO rămâne vigilentă şi va continua să evalueze necesitatea de a întări flancul estic al Alianţei noastre”, a avertizat ea, potrivit Agerpres.

“Cererile Rusiei ar crea membri ai NATO de prima clasă şi clasa a doua, lucru pe care nu îl putem accepta”, a explicat purtătoarea de cuvânt.

NATO “nu va renunţa la capacitatea sa de a ne proteja şi de a ne apăra reciproc, inclusiv prin prezenţa de trupe pe flancul estic al Alianţei”, a adăugat Oana Lungescu.

“Vom răspunde mereu la orice înrăutăţire a mediului nostru de securitate, în special prin întărirea apărării noastre colective”, a încheiat ea.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua de vineri a întrevederii dintre ministrul de externe Serghei Lavrov şi  secretarul de statamerican Antony Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist, o cerință respinsă însă cu fermitate de România și Bulgaria.

România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO, iar președintele Klaus Iohannis a decis convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe tema situației de securitate de la Marea Neagră și de pe flancul estic.

“O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri”, a transmis MAE român, care precizat suplimentar că “autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate”.

Și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a exclus vineri orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est.

Anterior acestei poziții din partea MAE rus, președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. “Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden.

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

De asemenea, pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România.

Continue Reading

NATO

Secretarul general adjunct al NATO exclude orice negociere a prezenței militare aliate în România: Nu este problema Federaţiei Ruse

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a exclus vineri orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est, după ce Rusia a cerut ca toate trupele străine și echipamentele militare grele să fie retrase din ţările care au aderat la Alianţa Nord-Atlantică după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria.

”Răspunsul nostru a fost şi rămâne la fel de clar şi de transparent: nu există în niciun fel o modalitate de a negocia, de a compromite postura militară a NATO pe teritoriul ţărilor NATO. Este treaba NATO unde şi în ce configuraţie, în funcţie de nevoile de securitate, ne aşezăm prezenţa militară în ţările NATO”, a scris el pe pagina sa de Facebook, cu referire la o intervenție pe care a avut-o la postul de televiziune Digi24.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua de vineri a întrevederii dintre ministrul de externe Serghei Lavrov şi  secretarul de statamerican Antony Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist, o cerință respinsă însă cu fermitate de România și Bulgaria.

România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO, iar președintele Klaus Iohannis a decis convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe tema situației de securitate de la Marea Neagră și de pe flancul estic. “O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri”, a transmis MAE român, care precizat suplimentar că “autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate”.

”Nu este problema Federaţiei Ruse, aşa cum noi nu spunem Federaţiei Ruse unde să îşi pună sau să nu îşi pună propriile forţe pe teritoriul său. Ceea ce spunem Federaţiei Ruse este că e totalmente anacronic şi este o întoarcere în timp istoric către zone complicate ale istoriei europene, ideea că poţi să ameninţi cu incursiune militară un stat vecin, suveran, independent şi democratic din Europa”, a adăugat Mircea Geoană.

”Aceasta este linia cu adevărat roşie, nu cea pe care o spune şeful diplomaţiei de la Moscova”, a insistat secretarul general adjunct al NATO.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, şi ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, au avut vineri o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel. Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL UE44 mins ago

Ministrul Energiei: Criza prețurilor la energie, o preocupare în toate statele UE. Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a intensifica sprijinul acordat consumatorilor finali

U.E.2 hours ago

Germania cere din nou Comisiei Europene să nu includă energia nucleară pe lista investițiilor verzi, propunere sprijinită de Franța și România

RUSIA3 hours ago

Antony Blinken l-a asigurat pe Dmitro Kuleba că nu vor exista ”decizii despre Ucraina fără Ucraina” în discuțiile cu Rusia. Primul transport militar din ajutorul de securitate oferit de SUA a ajuns deja la Kiev

ROMÂNIA4 hours ago

Ambasadorul României în SUA a discutat cu oficialul american pentru controlul armamentelor și securitate internațională despre scutul de la Deveselu, ”o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată”

NATO6 hours ago

”Neptune Strike 2022”: Pentagonul anunță un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman

ROMÂNIA7 hours ago

Spiritul unității europene la 59 de ani de la Tratatul de la Élysée: Ambasadorii Franței și Germaniei la București vor face schimb de roluri pentru o zi

Cristian Bușoi8 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, la reuniunea miniștrilor energiei din UE: Avem nevoie de mai multă solidaritate în fața creșterii prețurilor la electricitate și căldură

U.E.8 hours ago

Ministrul german de externe, la finalul unei săptămâni a diplomației: Mă voi lupta ”pentru fiecare milimetru” în discuțiile cu Rusia privind Ucraina

U.E.10 hours ago

Țările baltice răspund ”nevoilor Ucrainei” în caz de ”agresiune rusă” și trimit acesteia rachete antitanc și antiaeriene: Este important să o susținem ”în toate modurile posibile”

RUSIA11 hours ago

Polonia face apel la o poziție europeană fermă și unită de susținere a Ucrainei în fața Rusiei și respinge ”conceptul sferelor de influenţă”

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda2 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE3 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.3 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE3 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.3 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending