Românii au o nouă întâlnire cu democrația în cel mai delicat moment din istoria democratică a națiunii, având de ales între un viitor pro-european și alunecarea spre extremism. Într-o premieră, peste 18 milioane de români sunt așteptați duminică la urne la mai puțin de șase luni distanță la un scrutin prezidențial anulat pe fondul ingerințelor externe și a unui proces electoral viciat, după cum au constatat instituțiilor statului și a decis Curtea Constituțională.
Ziua votului pentru românii din țară a început duminică la ora 7:00, în timp ce în străinătate continuă a treia zi la urne pentru românii din diaspora.
Candidații pentru funcția supremă în stat și care își dispută accesul în finala pentru Cotroceni, programată pentru data de 18 mai, sunt, conform ordinii de pe buletinele de vot: George Simion (Alianţa pentru Unirea Românilor); Crin Antonescu (Alianța Electorală România Înainte); Elena Lasconi (Uniunea Salvaţi România); Cristian Terheș (Partidul Naţional Conservator Român); Lavinia Șandru (candidat independent); Sebastian Popescu (Partidul Noua Românie); Victor Ponta (candidat independent); Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale); John-Ion Banu-Muscel (candidat independent); Daniel Funeriu (candidat independent); Nicuşor Dan (candidat independent).
Desfășurate sub semnul unei campanii prezidențiale care a polarizat din nou societatea, rezultatele alegerilor prezidențiale din 2025 ar putea marca o serie de premiere: primul președinte provenit dintr-un partid care se poziționează a fi anti-sistem și cu o abordare îndoielnică privind Uniunea Europeană și NATO, prima femeie președinte, prima alegere a unui președinte independent din afara partidelor mari, prima alegere a unui președinte asumat drept candidat comun al celor mai mari partide tradiționale sau cel mai tânăr președinte din istoria țării.
Până în prezent, România a avut cinci președinți: dictatorul Nicolae Ceaușescu (1974-1989), Ion Iliescu (1990-1996 și 2000-2004), Emil Constantinescu (1996-2000), Traian Băsescu (2004-2014) și Klaus Iohannis (2014-2025). Totodată, în ultimii 35 de ani, România a avut trei președinți interimari, doi ca urmare a suspendărilor din funcție ale lui Traian Băsescu (Nicolae Văcăroiu – 2007 și Crin Antonescu – 2012) și unul după demisia lui Klaus Iohannis (Ilie Bolojan – 2025). Constituția în vigoare a României, cea din 2003, reglementează o limită de două mandate pentru un președinte.
Primele rezultate ale alegerilor prezidențiale 2025 vor fi cele de tip exit poll, la ora 21:00. Cele mai importante estimări, dar și rezultatele voturilor din această crucială zi pentru democrația românească le puteți găsi pe CaleaEuropeana.ro.
Prezența la vot în țară poate fi urmărită aici / Prezența la vot în diaspora poate fi urmărită aici /
UPDATE ora 21:00
Alegeri prezidențiale 2025/ Primele exit-poll-uri | România a decis: George Simion – 33,1%, Crin Antonescu – 22,9%, Nicușor Dan – 20,9%, Victor Ponta – 14,7%
UPDATE ora 20:52
A fost depășită prezența la urne de la scrutinul precedent. Peste 53% dintre români au votat. Și-au exprimat opțiunea de vot 9,5 milioane de cetățeni, dintre care peste 970.000 în diaspora.
UPDATE ora 19:48
Au votat peste 9 milioane de cetățeni români, reprezentând 50,04% din numărul total al alegătorilor înscriși pe listele electorale, dintre care 8,1 milioane de voturi în țară și peste 900.000 în diaspora.
UPDATE ora 16:30
Au votat peste 6,5 milioane de cetățeni români, reprezentând 36,16% conform datelor centralizate de Autoritatea Electorală Permanentă, dintre care 5,7 milioane de români în țară și peste 750.ooo în străinătate.
UPDATE ora 11:50
Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă, au votat 18,78% dintre cetățenii români, reprezentând 3,4 milioane de oameni. În diaspora, și-au exprimat dreptul la vot aproape 500.000 de cetățeni.
UPDATE ora 10:43
Premierul Marcel Ciolacu a declarat duminică, la ieșirea de la urne în primul tur al alegerilor prezidențiale, că a votat pentru stabilitate și continuitate, subliniind că România are nevoie de un președinte care să beneficieze de o majoritate parlamentară solidă pentru a putea implementa reformele necesare.
“Alături de partenerii din Uniunea Europeană, alături de partenerii din NATO, am ales astăzi ordinea și nu haosul și cred că România trebuie să aibă un președinte care are deja o majoritate parlamentară, astfel încât să poată să vină cu reformele și să-și pună în aplicare programul pentru țară cu care a candidat”, a declarat Ciolacu.
UPDATE ora 10:30
Elena Lasconi, candidata USR la alegerile prezidențiale care a pierdut susținerea propriului partid pe finalul campaniei, a declarat la ieșirea de la urne că a votat “cu gândul și credința că sistemul poate fi resetat” și că “în sfârșit se va face dreptate” în România.
“Am votat cu gândul și credința că nu ne vor mai face planurile cei din sistem, cu gândul și credința că unii au în sfârșit ocazia să reseteze sistemul”, a spus Lasconi, adăugând că a votat “cu gândul că în țara asta nu vom mai avea copii care să se culce flămânzi” și “cu credința că nicio femeie care are îndrăzneala să se apere sau să spună răspicat ceva nu va mai fi catalogată drept isterică”.
UPDATE ora 09:30
Candidatul Alianței electorale “România înainte”, Crin Antonescu, a declarat duminică că a votat pentru o Românie unită, puternică şi demnă şi a apreciat prezenţa mare la vot, care va da legitimitate și forță morală noului preşedinte.
“Am votat pentru o Românie unită, pentru o Românie puternică, pentru o Românie demnă”, a spus Crin Antonescu, după ce și-a exprimat opțiunea electorală.
El a vorbit despre “prezența masivă” la vot atât în România, cât și în diaspora.
“Este o zi foarte importantă. Mă bucur că după primele indicii avem atât în diaspora, cât şi pe teritoriul ţării, o prezenţă masivă, poate o prezenţă record. Acesta este un lucru extraordinar de important pentru legitimitatea acestor alegeri, pentru forţa morală a viitorului preşedinte. Mă bucură că românii ies la vot, sper să o facă pe tot parcursul zilei”, a adăugat Antonescu.
UPDATE ora 09:15
”Am votat pentru mulți oameni tăcuți, cinstiți, muncitori, pe care nu i-a reprezentat nimeni până azi. Am votat pentru speranță și pentru un nou început pentru România, o țară care are oameni capabili și aici, și în diaspora, și în Republica Moldova, capabili să facă din țara aceasta ceea ce merită. Am votat cu realism, pentru că România trăiește un moment dificil și nu ne putem aștepta ca cei care au dus România în groapă începând din 12 mai să o scoată. Și am votat pentru dreptate și pentru acel candidat care poate să poată facă dreptate pentru România”, a declarat Nicușor Dan, după ce a votat, alături de soția sa, la o secție organizată la Școala gimnazială ”Luceafărul”.
UPDATE ora 08:55
“Președintele României va da direcțiile importante ale politicii noastre externe și ale celei de apărare. De acestea vor depinde siguranța țării noastre și faptul că vom rămâne o țară de încredere. În plan intern, Președintele va trebui să colaboreze cu majoritatea parlamentară, cu Guvernul, pentru a reconstrui încrederea, pentru a reforma statul și pentru a crea oportunități și dezvoltare pentru români”, a continuat el.
“Fiecare cetățean responsabil care se prezintă la vot poate face istorie pentru România”, a mai spus Bolojan, îndemnând românii să voteze “așa cum le dictează conștiința”.
UPDATE ora 08:50
Peste 1 milion de cetățeni români au votat la secțiile de votare deschise în țară, fiind înregistrată o prezență la urne de peste 6%.
UPDATE ora 08:30
Aproximativ 400.000 de alegători au votat în diaspora, până duminică la ora 8:00, la primul tur al alegerilor prezidențiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Conform AEP, de la deschiderea urnelor, respectiv de vineri până duminică, la ora 8:00, s-au prezentat la vot 399.798 cetățeni români. De asemenea, 4.106 alegători au votat prin corespondență, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind în prezent de 403.904.
Cei mai mulți alegători români au votat în Italia – 67.802, Marea Britanie – 66.244, Germania – 62.674, Spania – 51.996, Franța – 18.897. Prezența la vot în Austria este de 12.230 alegători, în SUA – 8.400, iar în Canada – 6.062.
Care este rolul președintelui, potrivit Constituției
Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 – Constituţia României)
Politica internă
Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Președintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Daca prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, Președintele României va putea revoca şi numi pe unii membri ai Guvernului numai pe baza aprobării Parlamentului acordată la propunerea primului-ministru.
Politica externă
Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României. (Articolul 91 – Constituţia României)
Apărarea țării și securitatea națională
Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior apărării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. În caz de agresiune armată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. (Articolul 92 – Constituția României)
Alte atribuţii
Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: conferă decoraţii şi titluri de onoare, acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral, numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege, acordă graţierea individuală.
