Corespondență din München

Noul vicepreședinte american J.D. Vance a lansat vineri, de la tribuna Conferinței de Securitate de la München, critici dure la adresa unor decizii recente din Europa, citând anularea alegerilor prezidențiale din România și avertizând că amenințarea principală pentru democrația europeană nu vine dinspre Rusia sau China, ci din interior, printr-o renunțare treptată la valorile fundamentale comune cu Statele Unite.

“Amenințarea care mă îngrijorează cel mai mult nu despre dinspre Rusia, China sau alt actor extern, ci ceea ce se întâmplă în interiorul Europei. Am fost surprins să aud un fost comisar european părând încântat de faptul că Guvernul României tocmai a anulat o întreagă alegere. Aceste comentarii diplomatice sunt șocante pentru urechile americanilor”, a declarat Vance într-un discurs susținut în cadrul Conferinței, pe care l-a întrebuințat pentru a critica ceea ce el a numit “regresul” libertății de exprimare în Europa.

🔴HAPPENING NOW from #MSC2025 | The U.S. in the World with @JDVance and @MSCheusgen.https://t.co/6Uwm5Vd47D

— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 14, 2025

El s-a referit la o informație trunchiată, aceea că fostul comisar european Thierry Breton, cu care Elon Musk poartă dispute pe rețele sociale, ar fi indicat că Europa ar putea anula alegerile din Germania. În realitate, Thierry Breton a arătat spre precedentul creat în România pentru a evoca o posibilă anulare a rezultatelor alegerilor din Germania în cazul în care acestea nu se vor desfășura corect și dacă legile sunt eludate și duc la interferențe, o intervenție venită în contextul dezbaterii despre amestecul lui Elon Musk, un om cheie din anturajul lui Donald Trump, în politica de la Berlin și susținerea pentru extrema dreaptă.

Vicepreședintele american a pus la îndoială angajamentul unor lideri europeni față de valorile democratice, în contextul anulării alegerilor din România în decembrie, decizie despre care spune că a fost justificată prin “suspiciuni șubrede venite din partea unui serviciu de informații și o presiune enormă din partea vecinilor continentali” europeni.

“Situația a devenit atât de gravă încât, în decembrie, România a anulat dintr-o lovitură rezultatul alegerilor prezidențiale pe baza suspiciunilor șubrede ale unei agenții de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor săi continentali. Acum, din câte am înțeles, argumentul a fost că dezinformarea rusă a infectat alegerile din România. Dar îi rog pe prietenii mei europeni să aibă niște perspective”, a precizat el.

Încercând să minimalizeze rolul Moscovei în ascensiunea dreptei populiste, acesta a declarat că a fost greșit din partea Rusiei să cumpere social media pentru a influența alegerile europene, dar “dacă democrația ta poate fi distrusă de câteva mii de dolari de media digitală dintr-o țară străină, ea nu a fost foarte puternică la început”.

Puteți crede că este greșit ca Rusia să cumpere publicitate în social media pentru a vă influența alegerile, noi cu siguranță credem asta. Puteți condamna acest lucru pe scena mondială, chiar. Dar dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari pe publicitate digitală dintr-o țară străină, înseamnă că nu a fost foarte puternică de la început“, a continuat Vance.

“Ni s-a spus ani la rând că ceea ce sprijinim și finanțăm se face în numele valorilor noastre comune. Dar când vedem că instanțele europene anulează alegeri și oficialii de rang înalt par să considere această practică acceptabilă, trebuie să ne întrebăm dacă ne menținem la standarde suficient de înalte”, a mai adăugat el.

Criticile lui Vance nu s-au oprit la România. Senatorul a denunțat și decizia organizatorilor Conferinței de la München de a exclude de la discuții parlamentari din partide populiste de stânga și de dreapta.

“Nu trebuie să fim de acord cu fiecare idee pe care o au aceste persoane, dar când un lider reprezintă un segment important al populației, este esențial să participăm și să dialogăm,” a punctat acesta.

În opinia sa, cenzurarea unor voci sub pretextul combaterii dezinformării amintește de tacticile regimurilor autoritare.

“Dincolo de Atlantic, tot mai mulți dintre noi avem impresia că interese vechi și bine consolidate se ascund în spatele unor clișee sovietice, precum ‘dezinformare’ sau ‘fake news’, doar pentru că nu le convine ideea că cineva cu o viziune alternativă ar putea avea o altă opinie, ar putea vota diferit sau, Doamne ferește, ar putea chiar câștiga alegerile”, a punctat el.

Declarațiile lui J.D. Vance au atras atenția asupra unor tensiuni tot mai evidente dintre SUA și Europa pe tema valorilor democratice și a libertății de exprimare, punând sub semnul întrebării dacă Occidentul mai respectă principiile pe care le revendică.

“În Washington, există un nou șerif în oraș. Sub conducerea lui Donald Trump, este posibil să nu fim de acord cu opiniile voastre, dar vom lupta pentru a vă apăra dreptul de a le prezenta în spațiul public, chiar dacă suntem de acord sau nu”, a spus Vance, după mai multe diatribe lansate la adresa a ceea ce el a numit regresul democrației europene.

Înainte de discursul lui Vance, președintele german, Frank-Walter Steinmeier, l-a acuzat pe Trump și pe baronii tehnologiei că doresc să distrugă democrația. “Este clar că noua administrație americană are o viziune asupra lumii care este foarte diferită de a noastră. Una care nu arată niciun respect pentru regulile stabilite, pentru parteneriate sau pentru încrederea care a fost construită de-a lungul timpului. Dar sunt convins că nu este în interesul comunității internaționale ca această viziune asupra lumii să devină paradigma dominantă”, a spus el.

Amintim că NATO a transmis joi prima sa reacție oficială publică și argumentată cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din România, anul trecut, subliniind că operațiunea Rusiei în România a fost “înșelăciune” printr-o “campanie amplă pregătită dinainte pentru a afecta clandestin un scrutin”.

Poziția NATO vine în ajunul Conferinței de Securitate de la München, al cărei raport anual menționează “atacurile hibride agresive” ale Rusiei în Europa și “interferențe electorale în România”.

Evocând “arhitectura de securitate distrusă” de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, raportul constată cum “regimul lui Putin emite deja amenințări nucleare și lansează atacuri hibride agresive asupra țărilor europene, inclusiv interferențe electorale, așa cum s-a văzut recent în Moldova, Georgia și România“.

Documentul sugerează, de asemenea, că o “victorie a Rusiei asupra Ucrainei ar încuraja Moscova să intensifice aceste atacuri și să își urmărească ambițiile imperiale în spațiul post-sovietic“.

În România, Curtea Constituțională a luat o decizie fără precedent într-o țară democratică, respectiv anularea alegerilor prezidențiale din 2024, constatând că procesul electoral a fost vizat în integralitatea sa. Decizia a venit după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat rapoartele serviciilor de informații, analize și date care au relevat că România a fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal, au identificat o campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului candidatului independent Călin Georgescu, iar contraspionajul românesc a identificat date privind intențiile unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu, candidat anti-NATO și anti-UE, la funcția de președinte.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis a nominalizat direct Rusia ca actor ce a stat în spatele acestei operațiuni hibride împotriva României, subliniind că este vorba despre modul de acțiune în această direcție și că procedura de atribuire va dura. În același timp, și președintele francez Emmanuel Macron și fostul premier belgian Alexander De Croo au arătat cu degetul spre Rusia. De asemenea, un raport oficial al guvernului francez a confirmat “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine.

Corespondență din München

Rusia se pregătește să staționeze până la 150.000 de soldați în Belarus în acest an, care ar putea fi folosiți împotriva țărilor NATO, a declarat vineri, la München, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, înainte de a începe discuțiile cu aliații europeni și cu Statele Unite pe fondul anunțului președintelui american Donald Trump că a convenit cu președintele rus Vladimir Putin să înceapă imediat negocierile de pace.

“În acest an, Rusia va pregăti 15 divizii pentru antrenament și consolidarea situației în direcția Belarus. Vor fi 100.000-150.000 de oameni”, a spus Zelenski, care deja a afirmat că Ucraina nu va accepta niciun acord de pace încheiat doar de Trump și Putin. 

“Și nu sunt sigur că acest grup va trece la ofensivă împotriva Ucrainei. Dar va trece la ofensivă. Eu nu intimidez pe nimeni. Pur și simplu pot trece la ofensivă în Ucraina, la fel cum au făcut-o în 2022 … sau vor merge în Polonia sau în țările baltice. Și cred că aceasta este ideea lui [Vladimir Putin], tot ce am obținut de la serviciile de informații, cred că pregătește războiul împotriva țărilor NATO anul viitor. Dar nu este 100 la sută. Dumnezeu să ne binecuvânteze că îl vom opri pe acest nebun”, a spus Zelenski, citat de Politico Europe.

Liderul ucrainean a precizat și cum poate fi oprit Vladimir Putin, insistând pentru “garanții de securitate” pentru Ucraina.

Miercuri, președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice separate cu omologul rus Vladimir Putin și cu cel ucrainean Volodimir Zelenski despre războiul din Ucraina, cu liderul de la Casa Albă anunțând că a convenit cu liderul de la Kremlin începerea imediată a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, o chestiune respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.

Situația a evoluat joi când Trump a declarat, din Biroul Oval, că oficialii americani și ruși se vor întâlni vineri la Conferința de Securitate de la München în cadrul unei reuniuni la care și Ucraina a fost invitată. Kievul a transmis că nu va participa. În schimb, președintele ucrainean va avea întrevederi cu delegația americană condusă de vicepreședintele J.D. Vance.

Convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin a alimentat temerile că Europa va fi complet ocolită din procesul de pace.

Astfel, liderii europeni și-au înăsprit tonul joi ca reacție la convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, reamintindu-i președintelui american că orice acord de pace va necesita implicarea Europei pentru a funcționa în practică. Astfel, președintele francez Emmanuel Macron a respins o “pace care este o capitulare” în Ucraina și a făcut apel ca Europa să răspundă la “electroșocul” revenirii lui Trump la Casa Albă. De la Berlin, cancelarul demisionar olaf Scholz a precizat că nu acceptă la o “pace dictată” care să ducă la “decuplarea securității” Europei de cea a SUA, deoarece singurul beneficiar ar fi președintele rus Vladimir Putin.

“Mesajul este clar: Ucraina, Europa și SUA trebuie să fie pe deplin unite și să se angajeze în negocieri de pace“, a spus și Donald Tusk, premierul polonez, într-o discuție de coordonare cu mai mulți lideri europeni înainte de Conferința din capitala Bavariei.

Asigurarea unui loc la masă a fost întotdeauna o prioritate absolută pentru liderii UE, care, în primele luni ale războiului, au acordat Ucrainei statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. De asemenea, de la începutul războiului, UE și cele 27 de state membre au pus la dispoziție Ucrainei aproape 140 de miliarde de euro în asistență financiară, militară, umanitară și pentru refugiați.

În schimb, secretarul american al apărării Pete Hegseth a asigurat, de la reuniunea miniștrilor apărării din țările NATO, că discuțiile dintre Trump și Putin privind începerea negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina nu au fost “cu siguranță o trădare” a Kievului. Însă, Donald Trump a evocat luni posibilitatea ca Ucraina să devină “rusă într-o zi”, declarând din nou că dorește acces pentru SUA la pământurile rare ucrainene în schimbul ajutorului american pentru Kiev în fața războiului Rusiei și trimițându-l în acest sens la Kiev pe secretarul Trezoreriei.

Același Hegseth afirmase anterior că SUA nu se mai concentrează “în principal” pe securitatea europeană și că Europa va trebui să preia conducerea în apărarea Ucrainei, despre care a spus că ambițiile sale de a-și recupera teritoriile ocupate militar de Rusia și de a adera la NATO sunt “nerealiste”. 

Corespondență din München

Ministrul român de externe Emil Hurezeanu a avut joi, în ajunul Conferinței de Securitate de la München, o întâlnire cu generalul american în rezervă Keith Kellogg, trimisul special al președintelui Donald Trump pentru Rusia și Ucraina, întrevederea având loc pe fondul evoluției discuțiilor între SUA și Rusia, pe de o parte, și SUA și Ucraina, pe de altă, privind negocieri de pace.

Potrivit unei postări pe contul de X al MAE român, “ministrul afacerilor externe a prezentat preocupările și prioritățile României, ca aliat-cheie al NATO pe flancul estic, în contextul unei soluții pentru încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei”.

🇷🇴 FM Emil Hurezeanu had a discussion with 🇺🇸Keith Kellogg special envoy of President Trump. The foreign minister presented the concerns and priorities of Romania, as key NATO Ally on the Eastern Flank, in the context of a solution for ending the war Russia started against… pic.twitter.com/hcGxSSYxoq

— Ministry of Foreign Affairs of Romania 🇷🇴 (@MAERomania) February 13, 2025

Tot în capitala Bavariei, ministrul Hurezeanu s-a întâlnit joi cu Richard Grenell, trimisul special al lui Donald Trump, cu care a discutat despre subiecte de interes comun între România și Statele Unite.

Aflat München, generalul Kellogg se va întâlni săptămâna viitoare cu reprezentanții României, Poloniei și țărilor baltice înainte de o întâlnire la Bruxelles cu ambasadorii tuturor statelor membre NATO și UE. Ulterior, Kellogg se va deplasa în Ucraina.

Miercuri, președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice separate cu omologul rus Vladimir Putin și cu cel ucrainean Volodimir Zelenski despre războiul din Ucraina, cu liderul de la Casa Albă anunțând că a convenit cu liderul de la Kremlin începerea imediată a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, o chestiune respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.

Situația a evoluat joi când Trump a declarat, din Biroul Oval, că oficialii americani și ruși se vor întâlni vineri la Conferința de Securitate de la München în cadrul unei reuniuni la care și Ucraina a fost invitată. Kievul a transmis că nu va participa. În schimb, președintele ucrainean va avea întrevederi cu delegația americană condusă de vicepreședintele J.D. Vance.

Convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin a alimentat temerile că Europa va fi complet ocolită din procesul de pace.

Astfel, liderii europeni și-au înăsprit tonul joi ca reacție la convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, reamintindu-i președintelui american că orice acord de pace va necesita implicarea Europei pentru a funcționa în practică. Astfel, președintele francez Emmanuel Macron a respins o “pace care este o capitulare” în Ucraina și a făcut apel ca Europa să răspundă la “electroșocul” revenirii lui Trump la Casa Albă. De la Berlin, cancelarul demisionar olaf Scholz a precizat că nu acceptă la o “pace dictată” care să ducă la “decuplarea securității” Europei de cea a SUA, deoarece singurul beneficiar ar fi președintele rus Vladimir Putin.

“Mesajul este clar: Ucraina, Europa și SUA trebuie să fie pe deplin unite și să se angajeze în negocieri de pace“, a spus și Donald Tusk, premierul polonez, într-o discuție de coordonare cu mai mulți lideri europeni înainte de Conferința din capitala Bavariei.