Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) cere Comisiei Europene să suplimenteze până la cel puțin 100 de milioane de euro compensațiile pentru agricultorii român afectați de consecințele războiului rus din Ucraina.

”Mă adresez Comisiei Europene. Știu că mâine (n.r. joi) va avea loc o ședință importantă care vizează România: evaluarea cu privire la suplimentarea bugetului necesar fermierilor români, care au fost afectați de criza de secetă, de criza generată de cerealele pe care le-am primit și le-am gestionat pentru a fi exportate din Ucraina, țară puternic afectată de invazia nedreaptă și nejustificată, brutală a Rusiei.  Cu toții am aplaudat, în această sală, această deschidere extraordinară, însă cer Comisiei mâine să aloce o suplimentare de 100 de milioane de euro, bani necesari pentru a ajuta fermierii români, într-un moment atât de complicat”, a fost apelul lansat de Tomac în plenul Parlamentului European, reunit în sesiune plenară la Bruxelles.

”Solidaritate înseamnă sprijin pentru toți cei afectați de consecințele războiului criminal început de Rusia”, a mai spus eurodeputatul. 

Comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski a anunțat compensații pentru fermierii din statele aflate în prima linie de primire a cerealelor ucrainene . Ele se ridică la 56,3 milioane de euro, finanţată din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), defalcate după cum urmează: Poloniei 29,5 milioane de euro, Bulgariei 16,75 milioane şi României 10,05 milioane.

Chiar dacă aceste trei state membre au undă verde de a dubla acest sprijin prin ajutoare de stat, fermierii și-au exprimat nemulțumirea, considerând că suma este prea mică, în contextul în care 60% din cerealele ucrainene au tranzitat România, conform mențiunilor președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unei ședințe PPE. 

Europarlamentarii Vasile Blaga (PNL, PPE) și Nicu Ștefănuță (Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană) au adresat marți o scrisoare directorului Aeroportului Internațional din Viena, pentru a cere explicații legate de politica discriminatorie a Aeroportului privind trecerea a doua oară prin filtrul de securitate a pasagerilor veniți din afara spațiului Schengen. 

“Am observat că pasagerii care vin din București sunt puși să treacă prin filtrul de securitate și după ce aterizează, lucru care nu e necesar și nu știu să se fi întâmplat și la alt aeroport din spațiul Schengen. Le amintim austriecilor că faptul că România în afara Schengen nu înseamnă un control dublu de securitate. Acest lucru este umilitor pentru pasagerii români. Uniunea Europeană a susținut dintotdeauna libertatea de circulație a cetățenilor ei. Le cer celor de la Viena să oprească această politică discriminatorie”, a declarat Nicu Ștefănuță, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În scrisoarea adresată, cei doi europarlamentari au cerut mai multe explicații care țin de necesitatea și legalitatea acestei măsuri, întrebând directorul Aeroportului Internațional din Viena dacă nu cumva acest dublu control aparține vreunei reglementări uitate a pandemiei.

În plus, s-a cerut și punerea la dispoziție a regulamentului Aeroportului care prevede efectuarea acestei duble verificări.

Contactat de CaleaEuropeană.ro, europarlamentarul Vasile Blaga a calificat drept “regretabil demersul de supra-control exercitat asupra cetățenilor români care vin de la București.

“Am solicitat mai multe lămuriri conducerii aeroportului de la Viena pentru că nu mi se pare normal ca un cetățean român și, evident, european aflat în tranzit să fie supus unui control suplimentar, de altfel nefiresc si umilitor, chestiune pe care nu am mai întâlnit-o în niciun alt aeroport din Uniunea Europeană. Așteptăm cu interes un punct de vedere al celor de la aeroportul de la Viena”, a adăugat el

După ce oficialii aeroportului vor transmite răspunsul, acesta va fi făcut public, iar demersul de a opri această politică discriminatorie va continua. 

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European a avut o întâlnire cu ministrul Energiei din Ucraina, German Galuşcenko, și cu președintele Consiliului de administrație al NJSC Naftogaz, Oleksiy Chernyshov, pe care i-a asigurat că va sprijini în continuare, ”cu toată forța, Ucraina pentru a rezista în fața agresiunii rusești” și i-a ”felicitat pentru curajul și determinarea lor în a-și apăra economia, industria și țara”.

”Din dialogul pe care l-am avut astăzi cu cei doi oficiali am înțeles că Ucraina are ambiția de a deveni hub regional de energiei. Țara vecină are a doua cea mai mare rezervă cunoscută de gaz natural din Europa, 1,1 trilioane de metri cubi de gaz, potrivit unei estimări din 2019, dar și capacități uriașe de stocare, inclusiv pentru țări din Uniunea Europeană”, a menționat eurodeputatul într-un comunicat. 

Acesta a citat un think-tank canadian pentru a evidenția că ”aproximativ 80% din rezervele de gaz, petrol și cărbune ale Ucrainei se găsesc în regiunea Nipru-Donețk, punctul central al operațiunilor militare ale Rusiei”.

”Uniunea Europeană a prezentat un plan în valoare de 300 de miliarde de euro, prin care își propune să rupă dependența de gazele și petrolul din Rusia, până în 2027. Am făcut deja pași concreți în acest sens și vom continua pe același drum. UE nu va finanța războiul declanșat de Federația Rusă. Am trecut cu bine de iarna aceasta”, a mai spus Cristian Bușoi, listând o serie dintre măsurile pe care Uniunea le-a luat: educerea consumului, umplerea depozitelor, au dat rezultate, iar vremea blândă a contribuit și ea la evitarea penuriei. Mai departe avem nevoie de decizii bune, care să ajute cetățenii și industria UE. Am încredere că planul nostru va da rezultate.

”Mai departe avem nevoie de decizii bune, care să ajute cetățenii și industria UE. Am încredere că planul nostru va da rezultate. Vom reuși să investim mai mult în surse de energie regenerabilă: eoliană, solară, hidro și geo-termală, vom face achiziții de gaz în comun, pe modelul deja cunoscut, și vom reuși să izolăm Rusia și să impunem acesteia sancțiuni și în zona energiei nucleare”, a completat eurodeputatul.

Apelul său vine pe fondul schimbărilor produse odată cu invazia rusă în Ucraina.

”Folosirea energiei ca armă de către Rusia a avut consecințe enorme în lume, în general, și în Uniunea Europeană, în special. Dar, am demonstrat că putem merge mai departe. Cetățenii europeni, companiile europene și ajutorul pentru Ucraina sunt priorități pe agenda UE. O demonstrează nu doar măsurile pe care le-am luat până acum, ci și noua propunere legislativă privind configurația pieței energiei electrice în UE”, a conchis Cristian Bușoi.