România se află în etapa finală a renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar Comisia Europeană a solicitat documentații suplimentare pentru a putea lua deciziile finale, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, într-o postare pe Facebook. 

„Suntem într-o etapă tehnică, detaliată, cu discuții sectoriale aplicate”, a explicat ministrul. Potrivit acestuia, România nu solicită doar ajustarea unor jaloane, ci și introducerea de investiții noi, „mature, care respectă condițiile impuse de mecanismul de redresare și reziliență, răspund nevoilor reale din economie și pot fi implementate în termen”.

Un punct esențial al negocierilor vizează componenta de energie, unde România a transmis că „nu poate accepta o închidere forțată a unor capacități energetice fără să existe alternative funcționale puse în operă”. Boloș a avertizat că o astfel de decizie, impusă într-un calendar nerealist, „ar fi un risc major pentru securitatea energetică – inclusiv pentru sprijinul pe care îl oferim Republicii Moldova”.

Citiți și Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

În privința componentei Sănătate, oficialul român a subliniat nevoia de a păstra în plan spitalele care pot fi finalizate până în 2026, chiar și prin „transfer de pe componenta de grant pe cea de împrumut, pentru a minimiza riscul pierderii banilor”.

Referindu-se la alte componente, cum sunt Valul Renovării și REPowerEU, Boloș a arătat că este esențial „să facem distincție între investiții care pot fi accelerate și cele care, realist, trebuie relocate spre alte surse de finanțare”.

Ministrul a punctat că România își dorește să utilizeze integral atât granturile, cât și împrumuturile disponibile în cadrul PNRR: „Aceste fonduri sunt acordate în condiții de finanțare mult mai avantajoase decât cele de pe piața internă sau internațională și pot susține investiții esențiale, fără a adăuga presiune suplimentară asupra bugetului de stat printr-un cost redus al dobânzilor”.

În ceea ce privește ritmul negocierilor, Marcel Boloș a anunțat că „negocierile au intrat în etapa finală și vor fi închise până la finalul lunii mai”. El a reiterat angajamentul părții române de a furniza toate documentele cerute: „Comisia Europeană a ținut cont de pozițiile noastre și a solicitat documentații suplimentare pentru a putea lua decizii finale”.

Concluzia ministrului este fermă: „Vrem un PNRR implementabil. Un plan care să fie nu doar coerent în obiective, ci și realizabil în practică. Iar când realitățile din teren se schimbă – economic, social, tehnic – e firesc să cerem adaptarea în consecință.”

Președintele ales al României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj clar de continuitate pro-occidentală într-un interviu acordat Financial Times, promițând că țara va susține creșterea cheltuielilor pentru apărare în cadrul NATO, chiar dacă se confruntă cu un deficit bugetar record, și va continua să sprijine Ucraina.

“Vom rămâne parte a eforturilor europene de a ajuta Ucraina să obțină cea mai rezonabilă pace”, a afirmat Dan, subliniind angajamentul României de a susține securitatea regională.

În acest context, el a anunțat că România este pregătită să susțină noul obiectiv NATO de 3,5% din PIB pentru apărare, cu un supliment de 1,5% pentru infrastructură și securitate cibernetică.

“Da, este ceva ce susțin”, a declarat el, precizând că ritmul implementării va fi negociat cu aliații. “Vom fi aliniați”, a insistat el.

Anterior, Nicușor Dan a declarat pentru presa de la București că își dorește să aibă o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, înaintea summitului NATO de la Haga și după summitul formatului București 9 de la Vilnius, formatul care reunește aliații de pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice.

Citiți și România se bazează pe “securitatea de neclintit” din partea NATO, îi transmite Nicușor Dan lui Mark Rutte în prima discuția telefonică după câștigarea alegerilor

Declarațiile vin într-un moment sensibil, în care România se află sub presiunea Comisiei Europene să reducă deficitul bugetar, ajuns la 9,3% din PIB anul trecut – cel mai mare din UE. Dan a afirmat că un obiectiv realist pentru acest an ar fi un deficit de 7,5% și a promis tăieri de 6 miliarde de euro.

“Cred că putem face asta… Vreau să particip la discuții”, a continuat el, referindu-se la discuții cu guvernul și forțele politice. Președintele ales a avut deja o întrevedere cu ministrul finanțelor Tanczos Barna și cu ministrul fondurilor europene Marcel Boloș.

Pentru a convinge Bruxelles-ul și investitorii, noul președinte mizează pe experiența sa de primar al Bucureștiului. “Să aibă încredere în noul plan”, a spus Dan. El a amintit cum a readus orașul la un bilanț stabil și un rating de credit premium, de la o situație în care 75% din buget mergea pe plata datoriilor.

Financial Times notează că victoria lui Dan în turul al doilea al alegerilor a încheiat o perioadă de instabilitate politică, după anularea controversată a scrutinului prezidențial din noiembrie. Rivalul său, George Simion, a câștigat primul tur, dar mesajul său eurosceptic și antiucrainean a fost respins în final de alegători.

Noua provocare a lui Dan este formarea unui guvern stabil. “Vreau să echilibrez bugetul de stat și să acord libertate inițiativei private, dar mai întâi trebuie să avem toate cele patru partide în guvern”, a spus acesta.

Deși președintele interimar Ilie Bolojan este văzut drept favorit pentru funcția de premier, componența noii coaliții pro-europene (PSD-PNL-USR-UDMR) rămâne incertă.

Dan a subliniat că țara “nu își poate permite jocuri politice” în acest moment.

Referindu-se la riscurile politice viitoare, Dan a admis că rezultatele guvernării sale vor fi cruciale pentru a preveni o ascensiune a extremei drepte în alegerile din 2028.

“Îi înțeleg pe cei 5 milioane de alegători” care l-au susținut pe Simion. “Motivele lor nu sunt ideologice, ci economice și sociale”, a explicat Nicușor Dan.

Leul s-a depreciat după primul tur, iar agențiile de rating au avertizat că România este aproape de statutul “junk”, context în care Dan a recunoscut eșecurile statului: „Trebuie să recunoaștem că statul român a promis multe lucruri pe care nu le-a îndeplinit.”

El a cerut și clarificări în legătură cu interferență rusă în anularea alegerilor din noiembrie 2024. “Una dintre motivele pentru care 5 milioane de oameni au votat pentru extrema dreaptă a fost lipsa de explicații cu privire la alegerile din noiembrie”, a conchis Nicușor Dan.