NATO
Miniștrii Apărării din NATO se reunesc la începutul lunii februarie înaintea summit-ului de la Varșovia. România vrea o flotă permanentă NATO în Marea Neagră
Published
8 years agoon
Miniștrii Apărării din statele membre NATO se vor reuni între 10-11 februarie la Bruxelles, într-o ultimă reuniune ministerială înaintea summit-ului de la Varșovia, din iulie 2016.
Potrivit unui comunicat transmis CaleaEuropeana.ro, reuniunile vor fi prezidate de secretarul general, Jens Stoltenberg. Este de așteptat ca miniștrii să abordeze rezultatele exercițiilor militare ale NATO din ultimul an, parte importantă a Planului de Acțiune Rapidă prin care Alianța și-a consolidat capacitatea de acțiune, reacție și răspuns în cazul unei amenințări venite dinspre vecinătatea sa, în special cea estică, de unde războiul hibrid a izbucnit.
Totodată, aliații urmează să evalueze și contribuția NATO în Afganistan după încheierea Misiunii Resolute Support și modalități de contracarare a terorismului, în contextul în care Turcia se află într-o zonă de insecuritate. Ca urmare a deciziei miniștrilor de Externe din decembrie anul trecut, de invitare a Muntenegrului în cadrul Alianței, miniștrii Apărării ar urma să discute și noul status de cooperare cu micuțul stat balcanic.
Ultima reuniune ministerială la nivelul Apărării a avut loc în octombrie anul trecut, când Aliații au decis dublarea efectivelor Forței de reacție rapidă (Spearhead Force) până la 40.000 de militari și sporirea capacității de mobilizare în caz de conflict la 48 de ore.
România va fi reprezentată de ministrul Apărării Naționale, Mihnea Motoc, într-un moment în care MApN a anunțat pregătirea unui proiect prin care țara noastră solicită o flotă permanentă a NATO cu fregate, dragoare și distrugătoare în Marea Neagră.
Anul trecut, România a cerut şi prezenţa permanentă a trupelor americane pe teritoriul ţării. Aprobarea ar fi fost însă o provocare la adresa Rusiei, aşa că proiectul a fost amânat. În schimb, soldaţi ai ţărilor membre NATO au fost prezenţi non-stop în ţara noastră prin intermediul exerciţiilor militare. Anul acesta numărul lor creşte semnificativ.
„În anul 2016 vor fi mai multe exerciții decât anul trecut, dacă mă refer numai la cele majore, nu la orice formă de instruire convențională. Vorbim de peste 400 de exerciții dintre care peste 100 de exerciții multinaționale”, a precizat ministrul Apărării Naționale.
.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Cameron: Ucraina are dreptul să folosească armele furnizate de Marea Britanie pentru a lovi Rusia pe teritoriul său
Uniunea Europeană și NATO denunță Rusia pentru lansarea de atacuri cibernetice împotriva Germaniei și a Cehiei
NATO își exprimă „profunda îngrijorare” privind acțiunile hibride ale Rusiei, care constituie o amenințare la adresa securității Aliaților
Macron reia ideea trimiterii de forțe în Ucraina dacă Rusia “străpunge linia frontului”: Ce securitate vor mai avea R. Moldova, România sau Polonia dacă Rusia câștigă?
Nicolae Ciucă, întâlnire cu ambasadorul Franței la București: Prezența militară franceză în România este o garanție a securității și stabilității noastre
Klaus Iohannis și Justin Trudeau au discutat despre viitorul summit NATO și acțiuni comune România – Canada în calitate de aliați
4 Comments
Leave a Reply
Cancel reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
NATO
Uniunea Europeană și NATO denunță Rusia pentru lansarea de atacuri cibernetice împotriva Germaniei și a Cehiei
Published
2 days agoon
May 3, 2024Uniunea Europeană și NATO au denunțat vineri Rusia pentru lansarea de atacuri cibernetice împotriva Germaniei și a Cehiei.
„Campania cibernetică malițioasă arată modelul continuu de comportament iresponsabil al Rusiei în spațiul cibernetic, vizând instituții democratice, entități guvernamentale și furnizori de infrastructuri critice din Uniunea Europeană și nu numai”, a transmis vineri Josep Borrell, șeful politicii externe a blocului, într-o declarație în numele celor 27 de state membre.
„UE nu va tolera un astfel de comportament rău intenționat, în special activitățile care vizează să ne degradeze infrastructura critică, să slăbească coeziunea societății și să influențeze procesele democratice”, a adăugat el, referindu-se la alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
Folosind un limbaj la fel de critic, NATO a cerut Moscovei să își respecte „obligațiile internaționale” și a subliniat că Alianța va „utiliza capacitățile necesare pentru a descuraja, apăra și contracara întregul spectru de amenințări cibernetice”.
Ambele entități au dat vina pe APT28, acronim pentru Advanced Persistent Threat Actor 28, un grup de spionaj cibernetic legat de serviciul militar de informații al Rusiei (GRU).
În Germania, APT28 este acuzat de compromiterea conturilor de e-mail ale membrilor Partidului Social-Democrat (SPD), principala forță din coaliția de guvernare. Berlinul l-a convocat deja pe însărcinatul cu afaceri interimar al ambasadei ruse.
„Acest lucru este absolut intolerabil și inacceptabil și va avea consecințe”, a declarat ministrul german de externe, Annalena Baerbock.
În Republica Cehă, grupul ar fi vizat unele instituții de stat prin exploatarea unei „vulnerabilități necunoscute anterior în Microsoft Outlook”, a declarat vineri Ministerul Afacerilor Externe al țării. Interferențele au început în 2023, a precizat acesta, potrivit Euronews.
Publicarea constatărilor de către cele două țări a atras după sine declarații de denunțare din partea UE și NATO, care au fost publicate aproape simultan.
Vestea vine pe fondul unei atmosfere de alertă ridicată în Europa de Est și de Nord cu privire la pericolele reprezentate de războiul hibrid rusesc.
În ultimele zile, Estonia, Letonia, Lituania, Suedia și Finlanda au tras un semnal de alarmă cu privire la bruiajul semnalelor GPS, care a obligat compania aeriană finlandeză Finnair să suspende serviciile către Tartu, un oraș din Estonia. Fenomenul este văzut ca o nouă încercare a Kremlinului de a se răzbuna pentru sancțiunile impuse din cauza invaziei din Ucraina.
„Aceste incidente fac parte dintr-o campanie de intensificare a activităților pe care Rusia continuă să le desfășoare în zona euroatlantică, inclusiv pe teritoriul Alianței și prin intermediul unor persoane interpuse”, a precizat joi NATO. „Aceasta include sabotaje, acte de violență, interferențe cibernetice și electronice, campanii de dezinformare și alte operațiuni hibride.”
NATO
NATO își exprimă „profunda îngrijorare” privind acțiunile hibride ale Rusiei, care constituie o amenințare la adresa securității Aliaților
Published
3 days agoon
May 2, 2024Aliații din cadrul NATO sunt profund îngrijorați de recentele activități maligne desfășurate de Rusia pe teritoriul aliat, inclusiv de cele care au dus la investigarea și inculparea mai multor persoane în legătură cu activități ostile de stat care afectează Cehia, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Regatul Unit, se arată într-un comunicat emis joi.
Aceste incidente fac parte dintr-o campanie de intensificare a activităților pe care Rusia continuă să le desfășoare în întreaga zonă euroatlantică, inclusiv pe teritoriul Alianței și prin intermediul unor persoane interpuse. Acestea includ acte de sabotaj, acte de violență, interferențe cibernetice și electronice, campanii de dezinformare și alte operațiuni hibride. În acest sens, Aliații din cadrul NATO își exprimă profunda îngrijorare cu privire la acțiunile hibride ale Rusiei, care constituie o amenințare la adresa securității Aliaților.
„Susținem și suntem solidari cu aliații afectați. Vom acționa individual și colectiv pentru a aborda aceste acțiuni și vom continua să ne coordonăm îndeaproape. Vom continua să ne sporim reziliența și să aplicăm și să îmbunătățim instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a contracara și contesta acțiunile hibride rusești și ne vom asigura că Alianța și Aliații sunt pregătiți să descurajeze și să se apere împotriva acțiunilor sau atacurilor hibride. Condamnăm comportamentul Rusiei și solicităm Rusiei să își respecte obligațiile internaționale, la fel ca și Aliații pe ale lor. Acțiunile Rusiei nu îi vor descuraja pe Aliați să continue să sprijine Ucraina”, se transmite în comunicat.
NATO
Macron reia ideea trimiterii de forțe în Ucraina dacă Rusia “străpunge linia frontului”: Ce securitate vor mai avea R. Moldova, România sau Polonia dacă Rusia câștigă?
Published
3 days agoon
May 2, 2024Preşedintele francez Emmanuel Macron a reiterat posibilitatea trimiterii de trupe occidentale pe teren în Ucraina, apreciind într-un interviu publicat joi de The Economist că va trebui să “ne punem problema” dacă Moscova “va reuşi să străpungă linia frontului” şi dacă autorităţile de la Kiev o cer, informează AFP, potrivit Agerpres.
“Dacă ruşii reuşesc să străpungă linia frontului, dacă ar exista o cerere ucraineană – ceea ce nu este cazul astăzi – ar trebui să ne punem în mod legitim întrebarea”, a declarat preşedintele francez săptămânalului britanic.
“A exclude acest lucru a priori înseamnă a nu învăţa lecţiile ultimilor doi ani”, în condiţiile în care ţările NATO au exclus iniţial să trimită tancuri şi avioane în Ucraina, iar în cele din urmă s-au răzgândit, a adăugat el.
Șeful statului francez a stârnit polemici semnificative după ce, pe 26 februarie, a folosit prilejul unei conferințe internaționale în sprijinul Ucrainei, la care i-a adus la Paris pe 20 de lideri aliați, pentru nu a exclude posibilitatea ca unele state europene să trimită trupe în Ucraina, întrucât, a explicat el, în timp ce trupele ruse înaintează în estul Ucrainei, “trebuie făcut tot posibilul pentru ca Rusia să nu câştige acest război”.
El a precizat atunci că această abordare “nu poate fi exclusă” în numele unei “ambiguităţi strategice” şi că se va face totul pentru ca Rusia lui Vladimir Putin să piardă acest război.
Poziția lui Macron a atras deopotrivă reacții adverse, dar și afirmații de susținere. SUA, Italia, Marea Britanie, Germania și NATO au respins această idee, în vreme ce Polonia, prin vocea șefului diplomației de la Varșovia, Radoslaw Sikorski. “Prezenţa forţelor NATO în Ucraina nu este de neconceput. Apreciez iniţiativa preşedintelui francez Emmanuel Macron, pentru că lui Putin trebuie să-i fie frică, nu nouă să ne fie frică de Putin”, a spus el.
O posibilă trimitere de combatanţi în Ucraina nu poate fi luată în considerare sub mandat NATO, a apreciat în contextul respectiv și președintele român Klaus Iohannis.
“Aşa cum am spus, nu exclud nimic, pentru că ne confruntăm cu cineva care nu exclude nimic”, a reafirmat Macron în The Economist cu referire la preşedintele rus Vladimir Putin.
“Probabil am fost prea ezitanţi în a formula limitele acţiunii noastre cuiva care nu mai are niciuna şi care este agresorul”, a continuat el.
“Am un obiectiv strategic clar: Rusia nu poate câştiga în Ucraina. Dacă Rusia va câştiga în Ucraina, nu vom mai avea securitate în Europa. Cine poate spune că Rusia se va opri acolo? Ce securitate pentru alte ţări învecinate, Republica Moldova, România, Polonia, Lituania şi multe altele? Şi în fond, ce credibilitate vor mai avea europenii care au cheltuit miliarde, care au declarat că acolo este în joc supravieţuirea continentului şi care nu şi-au oferit mijloacele de a opri Rusia? Deci da, nu trebuie să excludem nimic“, a insistat Macron.
Concrete & Design Solutions
Cameron: Ucraina are dreptul să folosească armele furnizate de Marea Britanie pentru a lovi Rusia pe teritoriul său
Consiliul Ministerial al OCDE: Șefa diplomației române a reliefat contribuția României în direcția eforturilor pentru dezvoltare durabilă ale organizației
Uniunea Europeană și NATO denunță Rusia pentru lansarea de atacuri cibernetice împotriva Germaniei și a Cehiei
De Ziua Mondială a Libertății Presei, Comisia Europeană solicită statelor membre să pună în aplicare „cât mai curând” normele fără precedent adoptate pentru protejarea jurnaliștilor
Germania nu va tolera atacul cibernetic sponsorizat de Rusia asupra SPD și amenință cu represalii
Marcel Ciolacu: La nivelul societății din România, avem în mass-media un partener ferm de partea adevărului
Op-Ed | A call from Moldova for a European budget for peace: A Marshall Plan could be Europe’s promise of peace
Op-Ed | Un apel din Republica Moldova pentru un buget european pentru pace: Un Plan Marshall ar putea fi promisiunea de pace a Europei
Prima vizită de stat a unui președinte francez în Germania după 24 de ani: Macron va fi elogiat cu Premiul Pacea Westfalică într-o vizită ce va sta sub semnul cooperării europene
Op-Ed | Ambasadorul SUA, Kathleen Kavalec: Susținerea libertății presei, un pilon al societăților democratice
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”
Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”
20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene
Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură
Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate
Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții
Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Trending
- EDITORIALE6 days ago
Op-ed | Annalena Baerbock, șefa diplomației germane, la 20 de ani de la marea extindere a UE: Fiecărei generaţii îi revine o misiune. Avem misiunea de a apăra și consolida proiectul european
- EDUCAȚIE5 days ago
Rectorul Universității din București: Rolul universităților este să producă elite. Dacă România și R. Moldova doresc guvernanți competenți în viitor, datoria este să susțină universitățile de top
- ENGLISH6 days ago
Op-Ed | German Foreign Minister marks 20 years since EU’s biggest enlargement: The generations before us created a Europe of freedom. Our task is defending Europe
- REPUBLICA MOLDOVA1 week ago
Ziua Victoriei de sorginte sovietică devine istorie la Chișinău. Maia Sandu îi invită pe cetățeni să celebreze pe 9 mai Ziua Europei în Piața Marii Adunări Naționale: “Moldova Europeană suntem Noi!”
- POLITICĂ4 days ago
Nicolae Ciucă, întâlnire cu ambasadorul Franței la București: Prezența militară franceză în România este o garanție a securității și stabilității noastre
Pingback: Mihnea Motoc și Victoria Nuland, discuții despre angajamentele României față de forța de reacție rapidă a NATO | caleaeuropeana.ro
Pingback: Ministrul Apărării, Mihnea Motoc, întâlnire cu secretarul general NATO la Bruxelles. România vrea o flotă permanentă a Alianței în Marea Neagră | caleaeuropeana.ro
Pingback: Ministrul Apărării a cerut la NATO măsuri pragmatice de apărare și descurajare în regiunea Mării Negre | caleaeuropeana.ro
Pingback: România și-a definit obiectivul strategic și de securitate pentru Summit-ul de la Varșovia: Înființarea unei flote NATO în Marea Neagră | caleaeuropeana.ro