Economia mondială a dat dovadă de reziliență în 2024, dar apar unele semne de slăbiciune în contextul unei creșteri mai lente, al unei inflații persistente și al unui mediu politic incert, conform celor mai recente Perspective economice intermediare ale OCDE.

Perspectivele prevăd o încetinire a creșterii globale la 3,1% în 2025 și la 3,0% în 2026, cu diferențe importante între țări și regiuni.

🔴 LIVE NOW: OECD Interim #EconomicOutlook

Join OECD Secretary-General @MathiasCormann and OECD Chief Economist @santospereira_a for the OECD’s latest economic projections for 2025: https://t.co/wvywPjVBHw

— OECD ➡️ Better Policies for Better Lives (@OECD) March 17, 2025

Creșterea PIB-ului în Statele Unite este estimată la 2,2% în 2025, înainte de a încetini la 1,6% în 2026. În zona euro, se preconizează o creștere de 1,0% în 2025 și de 1,2% în 2026. Creșterea economică a Chinei ar urma să încetinească de la 4,8% în acest an la 4,4% în 2026.

Se preconizează că inflația va fi mai mare decât se aștepta anterior, deși va continua să se tempereze, pe măsură ce creșterea economică se domolește.

Inflația prețurilor serviciilor este în continuare ridicată, pe fondul piețelor forței de muncă restrânse, iar inflația prețurilor bunurilor a început să crească în unele țări, deși de la niveluri scăzute.

Inflația globală anuală în economiile G20 este estimată la 3,8% în 2025 și la 3,2% în 2026. Aceste previziuni au fost revizuite în creștere cu 0,3 puncte procentuale față de perspectivele noastre economice din decembrie.

”Economia mondială a dat dovadă de o reziliență reală, creșterea rămânând constantă, iar inflația evoluând în sens descendent. Cu toate acestea, au apărut unele semne de slăbiciune, determinate de incertitudinea politică crescută. Creșterea constrângerilor comerciale va contribui la creșterea costurilor atât pentru producție, cât și pentru consum. Rămâne esențial să se asigure un sistem comercial internațional bine funcțional, bazat pe norme, și să se mențină piețele deschise”, a declarat Mathias Cormann, secretarul general al OCDE.

Perspectivele evidențiază o serie de riscuri, începând cu îngrijorarea că o mai mare fragmentare a comerțului ar putea afecta perspectivele de creștere la nivel mondial.

Perspectivele atrag, de asemenea, atenția asupra riscului de volatilitate macroeconomică. O recesiune neașteptată, o schimbare a politicilor sau o deviere de la traiectoria de dezinflație proiectată ar putea declanșa corecții pe piață, ieșiri semnificative de capital și fluctuații ale cursului de schimb, în special pe piețele emergente. Nivelurile ridicate ale datoriei publice și evaluările ridicate ale activelor sporesc și mai mult aceste riscuri.

Având în vedere aceste provocări, OCDE evidențiază principalele priorități de politică: băncile centrale ar trebui să rămână vigilente, având în vedere incertitudinea crescută și potențialul creșterii costurilor comerciale de a accentua presiunile asupra prețurilor; cu condiția ca anticipațiile privind inflația să rămână bine ancorate, iar tensiunile comerciale să nu se intensifice în continuare, reducerile ratei dobânzii de politică monetară ar trebui să continue în economiile în care se preconizează că inflația subiacentă se va tempera, iar creșterea cererii agregate este redusă.

OCDE recomandă ”măsuri fiscale decisive pentru a asigura sustenabilitatea datoriei, pentru a păstra o marjă de manevră pentru a reacționa la șocurile viitoare și pentru a genera resurse care să facă față presiunilor iminente mari asupra cheltuielilor. Sunt necesare eforturi mai susținute pentru realocarea cheltuielilor către activități care sprijină creșterea pe termen lung, în cadrul unor traiectorii credibile de ajustare pe termen mediu adaptate la circumstanțele specifice fiecărei țări”.

”Având în vedere că, în general, producția potențială a scăzut atât în economiile avansate, cât și în cele emergente de la criza financiară mondială, sunt necesare reforme structurale ambițioase. Guvernele trebuie să adopte reforme care să îmbunătățească productivitatea și să stimuleze adoptarea de noi tehnologii prin stimularea concurenței pe piață și prin eliminarea sarcinilor excesive de reglementare care apasă asupra întreprinderilor”, mai arată raportul.

Îmbunătățirea educației și a dezvoltării competențelor și reducerea constrângerilor de pe piețele forței de muncă și ale produselor care împiedică investițiile și mobilitatea forței de muncă vor fi esențiale, consideră OCDE, care apreciază că inteligența artificială (AI) prezintă o oportunitate unică de a relansa productivitatea.

Ucraina urmează să primească aproximativ 3,5 miliarde de euro, după ce Consiliul UE a aprobat o a treia plată de granturi și împrumuturi nerambursabile pentru Ucraina în cadrul Facilității pentru Ucraina. Obiectivul principal al Facilității este de a sprijini stabilitatea macrofinanciară a Ucrainei și recuperarea, reconstrucția și modernizarea acesteia.

Cu această a treia plată, Ucraina va primi aproape 20 de miliarde de euro în cadrul Facilității pentru Ucraina, de la intrarea sa în vigoare acum un an, informează un comunicat al Consiliului UE.

Consiliul UE a concluzionat astăzi că Ucraina a îndeplinit condițiile necesare prevăzute în Planul Ucraina pentru a primi o a treia plată din cadrul Facilității Ucraina.

Ucraina a demonstrat cu succes că a pus în aplicare 13 măsuri diferite. Acestea includ, printre altele, adoptarea de reforme pentru a crește utilizarea energiei regenerabile; creșterea autonomiei autorității de reglementare în domeniul energiei; simplificarea procedurilor de trecere a frontierelor în conformitate cu standardele UE; adoptarea unei strategii pentru agricultură și dezvoltare rurală (inclusiv îndepărtarea minelor de teren din zonele agricole); și continuarea activității de întocmire a listei materiilor prime strategice și critice.

Citiți și: UE este la Kiev la trei ani de la debutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei: Nu este în joc doar destinul Ucrainei, ci și destinul Europei; Un nou ajutor de 3,5 miliarde de euro pentru Kiev

Planul pentru Ucraina stabilește intențiile Ucrainei în ceea ce privește redresarea, reconstrucția și modernizarea țării și reformele pe care își propune să le întreprindă în următorii patru ani ca parte a procesului său de aderare la UE.

În mai 2024, Consiliul a concluzionat că Planul pentru Ucraina îndeplinește condițiile prealabile pentru ca Ucraina să primească sprijin în valoare de până la 50 de miliarde de euro în cadrul Mecanismului pentru Ucraina, iar în august Consiliul a dat undă verde primei plăți periodice.

Mecanismul pentru Ucraina, care a intrat în vigoare la 1 martie 2024, prevede o finanțare stabilă de până la 50 de miliarde euro sub formă de granturi și de împrumuturi pentru a sprijini redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei în perioada 2024-2027.

Din acest cuantum, până la 32 de miliarde euro sunt alocate cu titlu indicativ pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor prevăzute în Planul pentru Ucraina, aceasta însemnând că plățile vor fi condiționate de realizarea indicatorilor identificați.

Departamentul de Justiție al Statelor Unite a informat oficiali europeni că SUA se retrag din Centrul Internațional pentru urmărirea penală a crimei de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei, informează The New York Times, preluat de EFE, citat de Agerpres.

Ziarul din New York, care citează surse familiarizate cu acest subiect, indică faptul că decizia de retragere din Centrul Internațional pentru Judecarea Delictelor de Agresiune împotriva Ucrainei, la care administrația președintelui democrat Joe Biden s-a alăturat în 2023, este cel mai recent indiciu că Donald Trump se îndepărtează de angajamentul președintelui anterior de a-l trage personal la răspundere pe Putin pentru crimele comise împotriva Ucrainei.

Decizia – au declarat persoane familiare cu situația – urmează să fie anunțată luni printr-un e-mail adresat personalului și membrilor organizației-mamă a grupului, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Justiție Penală, cunoscută sub numele de Eurojust.

Centrul internațional pentru urmărirea în justiție a crimei de agresiune împotriva Ucrainei (ICPA) și-a început activitatea la 3 iulie 2023, la Haga, unde este găzduit de Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust).

Centrul joacă un rol esențial în investigarea crimei de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei și va facilita constituirea dosarelor pentru viitoarele procese.

El oferă o structură pentru sprijinirea și impulsionarea anchetelor în curs și a celor viitoare privind crima de agresiune și contribuie la schimbul de probe colectate de la începutul agresiunii ruse și la analizarea acestora.

Înființat cu sprijinul Comisiei Europene, centrul are în componența sa procurori naționali selectați care fac deja parte din echipa comună de anchetă. Centrul și echipa sunt asociate la nivel operativ. Experții participanți colaborează zilnic, fac schimb rapid de probe și convin asupra unei strategii comune.

Eurojust oferă sprijin operațional, juridic, financiar și logistic, inclusiv pentru conservarea, stocarea și analizarea probelor.

Această activitate este esențială pentru viitoarele procese, care vor avea loc fie în fața instanțelor naționale, fie în fața unor instanțe internaționale – inclusiv a unui eventual tribunal special pentru crima de agresiune sau a Curții Penale Internaționale (CPI), pentru infracțiunile care intră în jurisdicția sa.