Parlamentul European a adoptat marți al doilea său raport interimar privind subminarea persistentă a statului de drept de către Ungaria și încălcările continue ale valorilor UE, solicitând statelor membre ale UE să continue procedura de retragere a dreptului de vot al Ungariei în Consiliul Uniunii Europene.
Adoptat cu 415 voturi pentru, 193 împotrivă și 28 de abțineri, raportul Parlamentului privind procedura în temeiul articolului 7 (declanșată de eurodeputați în 2018) evaluează evoluțiile din toate cele 12 domenii de îngrijorare – inclusiv funcționarea sistemului electoral, independența Justiției și corupția, arată un comunicat al PE.
În documentul votat, eurodeputații invocă “colapsul democrației, al statului de drept și al drepturilor fundamentale” din această țară condusă de premierul Viktor Orban, pe care-l acuză că se află în fruntea “unui regim hibrid de autocrație electorală”, relatează EFE și Agerpres. Printre cei aproape 200 de eurodeputați care au votat împotriva acestei rezoluții s-au numărat și cei din grupul Patrioți pentru Europa, grupul impulsionat chiar de Viktor Orban și care a semnalat că “Ungaria este atacată din cauza refuzului său de a oferi arme Ucrainei, de a permite intrarea migranților ilegali și de a introduce ideologia de gen în școli”.
Declin persistent al valorilor UE și al statului de drept
Analizând evoluțiile din Ungaria, eurodeputații denunță faptul că instanța supremă a Ungariei reexaminează hotărârile Curții de Justiție a UE înainte ca acestea să fie aplicate (încălcând practica standard), precum și amenințările la adresa independenței Justiției și refuzul sistematic al Ungariei de a implementa hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului. Ei subliniază și legătura dintre corupție și integritatea electorală, inclusiv existența unor rețele clientelare și obstacolele persistente cu care se confruntă organismul anti-corupție al Ungariei, ceea ce ar putea pune în pericol întregul volum de fonduri europene alocate țării. Eurodeputații critică decizia Comisiei de a debloca fonduri de coeziune (decizie contestată de Parlament în fața Curții) și subliniază necesitatea ca beneficiarii finali ai fondurilor UE, inclusiv societatea civilă, să nu fie privați de sprijin financiar.
Printre alte aspecte criticate de Parlament se numără slăbirea sistematică a Consiliului Național al Magistraturii din Ungaria, nerespectarea drepturilor cetățenilor, amenințările la adresa libertății academice, practicile economice motivate politic, direcționarea publicității de stat către instituții media apropiate guvernului și interzicerea de facto, prin Constituție, a marșurilor Pride.
Conținut politic generat prin AI în perspectiva alegerilor din 2026
Eurodeputații sunt preocupați de utilizarea tot mai frecventă în Ungaria a conținutului politic generat prin inteligență artificială, fără etichetare, înaintea alegerilor din 2026 – în special publicarea deliberată a unor videoclipuri deepfake pe rețele sociale apropiate partidului premierului și campaniei acestuia, precum și amplificarea lor coordonată. Ei observă că acest tip de materiale ridică probleme în contextul Regulamentului privind serviciile digitale, al normelor UE privind protecția datelor și al Actului privind Inteligența Artificială, subliniind că utilizarea deliberată a conținutului generat prin AI pentru a induce în eroare alegătorii, a discredita adversarii și a afecta integritatea proceselor electorale poate încălca standardele electorale naționale și poate reprezenta o amenințare gravă la adresa corectitudinii alegerilor democratice.
Nou apel pentru sancțiuni
Parlamentul remarcă faptul că situația din Ungaria a continuat să se deterioreze, parțial din cauza lipsei de progres a Consiliului în protejarea statului de drept, și reiterează transformarea Ungariei într-un „regim hibrid de autocrație electorală”, solicitând din nou acțiuni directe în temeiul articolului 7(2) TUE. Raportul condamnă folosirea repetată de către Ungaria a dreptului de veto în Consiliu ca mijloc de presiune, precum și utilizarea tranzacțională a instrumentelor bugetare și existența unor lacune care i-ar putea permite ocolirea restricțiilor prevăzute de Regulamentul privind condiționalitatea.
Eurodeputații se așteaptă ca ancheta Comisiei privind presupusul spionaj ungar în instituțiile UE să fie prezentată cât mai curând posibil, inclusiv cu clarificări privind rolul comisarului Várhelyi (care era șeful Reprezentanței Permanente a Ungariei la momentul presupuselor fapte), subliniind că rezultatele investigației trebuie să aibă consecințe concrete pentru cei implicați.