Social-democrații europeni vor solicita alocarea a 90 de miliarde de euro pentru sănătate în viitorul buget multianual al Uniunii Europene (2028–2034), a anunțat vineri vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, subliniind că această alocare înseamnă aproape dublu față de propunerea Comisiei Europene.

„Este un demers necesar. Inegalitățile din sănătate sunt reale: acces disproporționat la îngrijire, lipsă de personal, infrastructură insuficientă și pacienți care sunt diagnosticați tardiv sau au dificultăți în a obține tratamentul, mai ales în Estul Europei”, a scris Victor Negrescu, pe Facebook.

Victor Negrescu a prezentat această propunere în cadrul unui eveniment organizat de familia social-democrată în Parlamentul European, subliniind că domeniul sănătății nu poate rămâne subfinanțat.

„Sănătatea nu poate rămâne subfinanțată. Dacă vrem o Europă a solidarității, trebuie să punem bani acolo unde miza este viața oamenilor”, a punctat vicepreședintele Parlamentului European. 

Comisia Europeană a propus un bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034 de 2000 de miliarde de euro, o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual anterior.

Viitorul buget multianual al UE este construit pe trei piloni. Primul dintre aceștia prevede o comasare a politicilor tradiționale, politica agricolă comună și politica de coeziune, fonduri pe care statele membre le pot atrage prin planuri naționale și regionale de parteneriat. 

Ceilalți doi piloni sunt cel al competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) și cel al Europei globale.

Țara noastră urmează să primească 60 de miliarde de euro din bugetul UE 2028-2034, a șasea cea mai mare alocare.

Forțele centriste din Uniunea Europeană trebuie să se îndrepte spre dreapta pentru a reflecta noua realitate politică, potrivit lui Manfred Weber, liderul Partidului Popular European (PPE), relatează Politico Europe. 

PPE a provocat agitație la Bruxelles anul trecut când a votat alături de extrema dreaptă, în loc să voteze alături de aliații săi tradiționali, socialiștii și liberalii. Declarațiile lui Weber sunt cel mai puternic semnal de până acum că dorește să repare relațiile cu celelalte două partide care au condus UE timp de decenii. Cu toate acestea, el a precizat că aceiași aliați trebuie să fie dispuși să se adapteze, într-un interviu pentru Politico, reflectând asupra anului 2025 și așteptând cu nerăbdare anul 2026.

S&D și Renew au fost furioși din cauza percepției de trădare, afirmând că PPE a mers prea departe votând alături de extrema dreaptă și a distrus bariera menită să țină extrema dreaptă departe de procesul decizional.

Dar Weber a fost categoric în a afirma că nu a făcut nimic greșit, spunând: „Vreau să opresc populismul și anti-europenii” și adăugând că este fericit să lucreze alături de partidele de centru, dar că acestea trebuie să asculte alegătorii.

Rezultatul alegerilor europene din 2024, care a schimbat aritmetica Parlamentului în favoarea partidelor de dreapta și de extremă dreapta, „trebuie să se reflecte” și „să se traducă” în politici pentru a arăta că Bruxelles ascultă cetățenii săi, a spus Weber.

Urmează și alte provocări pentru vechea coaliție: un pachet de dereglementare care vizează normele de mediu, o revocare a interdicției privind motoarele cu ardere internă și un proiect de lege pentru accelerarea deportărilor migranților. 

„Putem rezolva problemele din centru atunci când este vorba de chestiuni legate de migrație, de marea teamă și incertitudine a multor oameni care se tem să-și piardă locurile de muncă… trebuie să luăm acest lucru în serios.”

Potrivit lui Weber, modalitatea de a combate partidele eurosceptice și populiste este abordarea problemelor pe care le promovează în campaniile lor: „Vă rog să luați în considerare și… ce trebuie să facem pentru a elimina problemele din campaniile populiste, pentru că asta este miza”, a adăugat el în interviul acordat la sfârșitul lunii decembrie.

În logica sa, dacă cetățenii sunt îngrijorați de migrație, UE ar trebui să expulzeze mai multe persoane care se află ilegal în Europa; dacă oamenii consideră că politica ecologică împiedică creșterea economică, Bruxelles ar trebui să elimine cerințele de raportare în domeniul mediului; și dacă se pierd mii de locuri de muncă în sectorul auto, Bruxelles ar trebui să acorde industriei mai multă libertate în tranziția către producția de vehicule electrice.

„Invitația mea se adresează în special socialiștilor, liberalilor și altora: vă rog să reveniți la această abordare.”

Weber – care este deputat european din 2004, lider al grupului PPE în Parlament din 2014 și lider al PPE la nivel european din 2022 – a declarat că centrul-dreapta „obține rezultate prin succese” și că „nimeni nu îl va opri” în implementarea programului partidului.

El a susținut că, atunci când PPE a votat alături de extrema dreaptă – pentru a dilua un proiect de lege împotriva defrișărilor, pentru a adopta cerințe de raportare ecologică pentru întreprinderi și pentru a relaxa normele privind expulzarea migranților către țări terțe – acestea nu erau „poziții radicale” și reflectau opiniile guvernelor naționale și ale Comisiei Europene. Voturile „nu sunt un fel de radicalizare”.

Weber a spus că jumătate din grupul liberal Renew Europe a votat în favoarea reducerii cerințelor de raportare ecologică pentru întreprinderi, iar PPE a votat alături de S&D în „peste 85 % din toate voturile din Parlamentul European” pe teme care variază de la locuințe la climă, inclusiv privind obiectivul de reducere a emisiilor de carbon până în 2040, care, potrivit lui, ar trebui să rămână în vigoare, chiar dacă o parte din grupul său dorește să îl elimine.

„PPE și-a îndeplinit angajamentul în acest sens, suntem dedicați obiectivelor pentru 2040… Nici în partidul meu nu a fost ușor, trebuie să fiu sincer”, a spus el. 

De la începutul campaniei electorale pentru alegerile europene din 2024, Weber a făcut apel la centriști să colaboreze cu Fratelli d’Italia, partidul prim-ministrului italian Giorgia Meloni și membru al grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, care se situează la dreapta PPE.

Acest lucru i-a înfuriat pe socialiști și liberali, care susțin că Meloni este o populistă de extremă dreapta care ar trebui exclusă din procesul decizional al UE.

Când președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a acordat Italiei o vicepreședinție executivă în cea de-a doua echipă a sa, Meloni l-a nominalizat pe Raffaele Fitto pentru această funcție, determinând socialiștii și liberalii să încerce fără succes să blocheze numirea sa. PPE a apărat candidatura lui Fitto, invocând pragmatismul și fiabilitatea lui Meloni la nivel european. Fitto este acum vicepreședinte executiv pentru coeziune și reforme.

Weber a spus că timpul i-a dat dreptate. La un an și jumătate după alegeri, „cred că nimeni nu poate spune cu adevărat că Raffaele Fitto este un populist de extremă dreapta… este un coleg foarte serios”.

El a acuzat aliații săi centriști că se concentrează pe retorică și „dezbatere ideologică” în loc să privească „realitatea de pe teren” și să înțeleagă noua realitate politică de dreapta a Europei.

Meloni „se comportă bine”, a spus Weber, și „este gata să găsească compromisuri”.

Europarlamentarul Gheorghe Falcă, co-președinte al Alianței Eurodeputaților din Europa de Est pentru Reconstrucția Ucrainei (AMEERU), va interveni online la Conferința de Nivel Înalt „Parteneriat pentru Reconstrucție: Constituirea Camerei de Comerț Trilaterale România–Ucraina–Moldova (CCTRUM)”, care va avea loc la Chișinău, în data de 20 ianuarie 2026, începând cu ora 10:00, se arată într-un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro. 

Evenimentul este organizat sub egida AMEERU de Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor (IDEP Moldova), în parteneriat cu Digital Park și reprezintă un pas esențial în consolidarea cooperării trilaterale dintre România, Ucraina și Republica Moldova, în sprijinul procesului de reconstrucție a Ucrainei și al integrării economice regionale.

„Reconstrucția Ucrainei nu este doar un demers de solidaritate, ci o responsabilitate strategică europeană. Prin inițiative precum Camera de Comerț Trilaterală România–Ucraina–Moldova, creăm un cadru concret pentru investiții, cooperare economică și stabilitate regională. AMEERU susține ferm transformarea dialogului politic în instrumente funcționale pentru mediul de afaceri și pentru autorități. Conferința de la Chișinău continuă seria de demersuri inițiate de AMEERU la Bruxelles, București și Iași, unde a fost validată necesitatea înființării CCTRUM ca platformă dedicată coordonării proiectelor de reconstrucție și investițiilor strategice în regiune”, a declarat Gheorghe Falcă.

Reuniunea va avea ca obiectiv finalizarea cadrului instituțional și de guvernanță al Camerei Trilaterale, identificarea proiectelor comune de cooperare economică și elaborarea de recomandări pentru autorități și mediul de afaceri din cele trei state.

Europarlamentarul Gheorghe Falcă va sublinia rolul Uniunii Europene în susținerea reconstrucției Ucrainei, importanța parteneriatelor regionale și necesitatea implicării active a mediului privat în acest proces.