•  planificarea strategică
• dezvoltarea infrastructurii fizice și economice
• dezvoltarea economică și relațiile comerciale
• integrarea în politicile și programele Uniunii Europene
• cooperarea interinstituțională

Acordul de parteneriat a fost semnat de către ADR Nord-Est, ADR Nord-Vest și de conducerea Consiliilor Judeţene: Consiliul Județean Bacău, Consiliul Judeţean Bihor, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Consiliul Județean Botoşani, Consiliul Judetean Cluj, Consiliul Județean Iași – Iași County Council, Consiliul Judeţean Maramureş, Consiliul Județean Neamț, Județul Satu Mare – Consiliul Județean, Consiliul Judeţean Sălaj, Consiliul Județean Suceava și Consiliul Județean Vaslui.

Potrivit Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, acest demers reflectă angajamentul regiunilor de a acționa solidar și responsabil, contribuind activ la reconstrucția Ucrainei și la consolidarea stabilității, dezvoltării și cooperării în regiune

„Se spune că vremurile dificile creează oameni curajoși. Aș spune că, în acest caz, vremurile dificile creează inițiative valoroase. Nu ne-am dorit niciunii să fim în această situație, în care să reconstruim ceva ce alții au distrus. Aș spune că dincolo de reconstrucția Ucrainei, astăzi demarăm un mare șantier de construcție a viitorului”, a declarat Vasile Asandei, Director General al Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est.

Președintele Nicușor Dan a cerut fermitate, miercuri, la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est, în denunțarea acțiunilor Rusiei, care folosește „strategii de amânare și sabotare a procesului de pace”.

El a arătat că „singurul limbaj pe care Rusia îl înțelege este forța” și că solicitările pentru a încheia un acord de pace sunt nerezonabile.

Șeful statului a subliniat că țările europene trebuie să rămână unite „în apărarea dreptului internațional, a respectului pentru viața umană, demnitate, libertate și democrație”, „valori pe care poporul ucrainean le apără în fiecare zi”.

Citiți și Prima trilaterală prezidențială România – R. Moldova – Ucraina, la Odesa: Când Chișinăul, Kievul și Bucureștiul acționează împreună putem construi un drum clar spre o Europă unită, liberă și democratică

Nicușor Dan a participat și la o reuniune trilaterală România – Republica Moldova – Ucraina, în cadrul căreia a discuta cu omologii săi despre cele mai importante proiecte de interconectare, în special a infrastructurii energetice, procesul de aderare la Uniunea Europeană și cooperarea în materie de asigurare a securității.

La reuniunea de la Odesa au luat parte 11 șefi de state, de guverne sau lideri ai parlamentelor din România, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Macedonia, Muntenegru, Slovenia, Albania, Bulgaria Croația și Grecia.

De asemenea, luna trecută, șeful Cancelariei prim-ministrului, Ștefan Radu Oprea, a anunțat că a avut loc prima ședință de lucru a grupului interministerial dedicat reconstrucției Ucrainei, context în care salută demersul și pledează pentru ca țara noastră să joace un rol activ în acest amplu și important proces de reconstrucție a țării vecine și agresate de Federația Rusă.

Potrivit acestuia, poziția geografică a României oferă oportunitatea ca țara noastră să devină un hub logistic esențial în această reconstrucție: „Însă potențialul nostru nu se oprește aici. Companiile românești au oportunitatea de a se implica direct în Ucraina, în domenii-cheie precum construcțiile, energia electrică, petrolul și gazele, dar și în parteneriate în industria de apărare.”

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat, joi, pe Facebook stadiul lucrărilor la centrala pe gaz de la Mintia, descrisă drept „cea mai mare și mai modernă centrală pe gaz din Europa”, cu o putere instalată de 1734 MW. Potrivit acestuia, proiectul – realizat cu tehnologie Siemens de ultimă generație și o investiție de peste 1,4 miliarde de euro – a ajuns deja la un stadiu de execuție de 75%.

„Am fost aici acum un an și jumătate, când șantierul era aproape la zero. Astăzi, proiectul este deja la 75% cu primul ciclu, iar la jumătatea anului viitor întreaga centrală cu ciclu combinat va fi gata”, a transmis Burduja, care a vizitat din nou șantierul pentru a evalua progresul lucrărilor.

Pe șantier lucrează aproape 500 de muncitori, iar în proiect sunt implicate peste 200 de firme românești. „Ritmul lucrărilor este excelent”, a adăugat ministrul, menționând multiple premiere tehnice și logistice, inclusiv transporturi agabaritice și montarea turbinelor Siemens.

Conform graficului actual, prima turbină de aproape 600 MW va fi finalizată în decembrie 2025, a doua în ianuarie-februarie 2026, iar întregul proiect va deveni operațional în iulie 2026.

Fiecare MW nou în sistem e șansa românilor și a companiilor românești de a plăti facturi mai mici. Energie sigură, producție în bandă. Și la Mintia vorbim de mulți, de foarte mulți megawați”, a explicat Burduja.

Ministrul a subliniat că centrala va folosi inclusiv gazul românesc din zăcământul Neptun Deep, contribuind astfel la securitatea energetică națională. De asemenea, Burduja a reamintit că proiectul a fost declarat de guvern ca fiind de importanță strategică națională încă din 2023.

„Suntem în grafic să avem în 2025 cel mai bun an pentru sectorul energetic românesc de după 1989, cu cele mai multe grupuri noi finalizate și conectate la sistemul energetic național”, a conchis ministrul, precizând că doar până la finalul lunii mai 2025 fuseseră deja puși în funcțiune 594 MW noi, cu obiectivul de a atinge 2000-2500 MW până la finalul anului.

Perspectivele de reducere a deficitelor record și de stabilizare a datoriei publice în creștere accelerată rămân esențiale pentru evaluarea ratingului suveran al României după alegerile prezidențiale de luna trecută, subliniază agenția de rating Fitch Ratings.

După ani de derapaje fiscale și credibilitate erodată a politicii fiscale, următorul guvern se va confrunta cu provocarea complexă de a întreprinde un proces de consolidare fiscală amplu, multianual, în contextul unor perspective de creștere modeste și al fragmentării politice interne, relevă agenția. 

Nicușor Dan, un politician de centru independent și pro-european, l-a învins pe populistul de dreapta George Simion în turul doi al alegerilor prezidențiale din 18 mai.

În prezent se poartă discuții între partidele politice pro-UE din România pentru formarea unui nou guvern. Coaliția pro-UE anterioară s-a destrămat la începutul lunii mai, după doar patru luni de mandat, în urma victoriei lui Simion din primul tur.

”Victoria lui Dan a redus riscurile pe termen scurt ale unei perioade prelungite de incertitudine politică crescută, potențial însoțită de turbulențe pe piețele financiare. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă eficacitatea politicilor se va îmbunătăți, având în vedere fragmentarea legislativului și polarizarea socială crescută evidențiată de alegerile prezidențiale”, semnalează agenția de rating.

Noul președinte și viitoarele partide de coaliție au recunoscut amploarea provocărilor fiscale. Rapoartele din mass-media indică faptul că convenirea asupra planurilor de consolidare este o prioritate urgentă în cadrul negocierilor lor de coaliție și că Dan a declarat că o țintă realistă de deficit pentru acest an este de 7,5% din PIB.

Planul fiscal-structural pe termen mediu pe șapte ani al României convenit cu UE vizează un deficit de 7% din PIB în 2025.

Deficitul administrației publice a crescut la 9,3% în 2024, de la 6,6% în 2023, potrivit datelor finale. Creșterea de la o estimare inițială de 8,7% a contribuit la creșterea datoriei la 54,8% din PIB anul trecut, de la 48,9% în 2023.

Deficitul bugetar în primele patru luni ale acestui an a fost de 56 miliarde de lei (2,95% din PIB-ul proiectat pentru 2025), similar cu 57 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2024.

Comisia Europeană preconizează un deficit de 8,6% din PIB în 2025, în condițiile menținerii politicilor actuale.

De asemenea, Comisia presupune o creștere a PIB de 1,4%, în conformitate cu previziunile Fitch. Cu toate acestea, datele economice de la începutul anului – în special lipsa unei creșteri trimestriale a PIB în primul trimestru al anului 2025 – sugerează riscuri pentru această previziune, subliniind compromisurile politice implicate în reducerea deficitului.

Deși guvernul precedent a adoptat la sfârșitul anului trecut unele măsuri fiscale, inclusiv înghețarea salariilor și a pensiilor, rezultatele pentru 2024, mai slabe decât cele preconizate, înseamnă că ar fi necesară o ajustare mai mare decât cea planificată în cadrul programului pe termen mediu pentru a atinge obiectivul de deficit de 7,5%, sugerează agenția de rating.

Măsurile de consolidare fiscală care vor rezulta dintr-un acord de coaliție vor oferi o primă ocazie de a evalua în detaliu modul și ritmul în care următorul guvern intenționează să reducă deficitul în 2025 și 2026.

”Intrările de fonduri UE rămân importante ca stimulent direct pentru creșterea pe termen scurt și pentru îmbunătățirea potențialului de creștere. O președinție pro-UE și formarea unui guvern pro-UE durabil ar sprijini intrările de fonduri, însă îndeplinirea cerințelor de condiționalitate ar putea rămâne o provocare dacă nu se îmbunătățește contextul politic al elaborării și punerii în aplicare a politicilor. Comisia nu a impus sancțiuni financiare României în pachetul său de primăvară din 4 iunie, în ciuda deficitului mare pentru 2024, dar acestea rămân posibile”, semnalează Fitch.

Următoarea revizuire programată a ratingului suveran al Fitch este prevăzută pentru 15 august.