În cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează la Chișinău, ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, a avut sâmbătă, 1 octombrie, o serie de întrevederi cu premierul Natalia Gavrilița, cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, și cu ministrul apărării Anatolie Nosatîi, informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro. 

În cadrul discuțiilor cu prim-ministrul Gavrilița, a fost analizat stadiul cooperării bilaterale, precum și în context regional și al instituțiilor internaționale.  

„Putem afirma că stadiul cooperării dintre țările noastre este la cel mai înalt nivel din istoria relațiilor bilaterale, ceea ce creează premise dintre cele mai favorabile inclusiv pentru dezvoltarea colaborării dintre armatele noastre, în multiple domenii – instruire și exerciții comune, învățământ militar, asistență în domeniul planificării militare și dezvoltării de capabilități”, a declarat ministrul Dîncu.

Discuțiile au inclus și un schimb de opinii pe marginea situaţiei de securitate din zonă, pe fondul agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei, în context fiind evidenţiate acţiunile întreprinse de ambele țări pentru gestionarea numărului fără precedent de refugiaţi din Ucraina, precum și criza energetică generată de Rusia.

„Aş vrea să punctez un lucru foarte clar: Vestul, NATO nu caută o confruntare cu Federația Rusă. Ce dorim să transmitem este că există principii și valori de la care nu ne abatem. Susținem fără echivoc suveranitatea, integritatea şi independența Ucrainei şi, sub nicio formă, nu recunoaștem aşa-zisele referendumuri în regiunile ocupate”, a declarat, în acest context, ministrul Vasile Dîncu.

Acesta a amintit că Executivele celor două țări au condamnat ferm acțiunile barbare ale armatei ruse şi s-au implicat cu toate puterile în a sprijini umanitar Ucraina, prin gestionarea unui număr extrem de mare de refugiați.

„Vreau să felicit autoritățile Republicii Moldova pentru exemplul de solidaritate şi umanitate fără precedent demonstrat în toată această perioadă”, a mai spus ministrul Dîncu. 

În cadrul întrevederii cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, ministrul apărării naționale a apreciat, printre altele, că războiul din Ucraina a declanșat crize multiple și a evidențiat rolul parlamentelor celor două țări în crearea cadrului legislativ pentru consolidarea rezilienței, în special în domeniul energetic. 

„Nu mai este o noutate pentru nimeni că Federația Rusă folosește energia ca pe un element de șantaj. De aceea, din punct de vedere al securității energetice, fiecare dintre țările noastre trebuie să facă mai mult, să creștem reziliența în acest domeniu vital pentru securitatea națională. România sprijină în mod concret Republica Moldova în depășirea greutăților generate de această criză energetică”, a declarat Vasile Dîncu. 

De asemenea, în cadrul întrevederii oficiale dintre cei doi miniștri ai apărării, Vasile Dîncu și Anatolie Nosatîi, au fost discutate stadiul și perspectivele cooperării bilaterale în domeniul militar și situaţia de securitate regională. Totodată, au fost analizate stadiul implementării proiectelor comune şi priorităţile de cooperare, îndeosebi în contextul desfășurării celei de-a VII-a reuniuni a Comisiei militare mixte România-Republica Moldova, care a avut loc la Chișinău între 14 și 16 septembrie.

În plus, a fost menționată importanța instruirii în comun pentru creșterea interoperabilității între cele două armate, exercițiile recente „SCUTUL DE FOC”, care a avut loc în Republica Moldova, și „CETATEA”, desfășurat în România, fiind cele mai bune exemple. 

În același timp, a fost reiterată susţinerea deplină a țării noastre pentru avansarea traseului european al Republicii Moldova, dezvoltarea relaţiilor cu structurile euroatlantice, pentru participarea în cadrul misiunilor ONU și la proiectele subsumate iniţiativei regionale Procesul Reuniunilor Miniștrilor din Europa de Sud-Est (SEDM), a cărei președinție rotativă va fi preluată de România în anul 2023.

„Mă bucur că munca şi determinarea dumneavoastră, dublate de sprijinul nostru și al comunității statelor europene democratice, au adus Republicii Moldova statutul de candidat la Uniunea Europeană. Un mare pas spre bunăstare şi prosperitate. Astăzi suntem din nou împreună, în acest efort al Republicii Moldova de a se alătura marii familii europene. Suntem determinați şi încrezători să continuăm împreună. Istoria noastră atât de complicată şi tragică ne-a arătat că nu există altă cale decât cea a construirii unui viitor comun într-o Europă unită”, a afirmat ministrul Dîncu. 

În încheiere, cei doi oficiali au subliniat importanța menținerii unei dinamici constante a dialogului politico-militar, pentru o acţiune cât mai eficientă şi coordonată, şi continuarea eforturilor comune dedicate consolidării Parteneriatului Strategic.

„România este un contributor activ la Pachetul NATO pentru consolidarea capacității de apărare dedicat Republicii Moldova și vom menține același caracter constant al coordonării la nivel de experți, în spiritul menținerii eficienței derulării proiectelor. Am agreat să eficientizăm colaborarea pe mai multe segmente din domeniul apărării și securității, cum ar fi învățământul militar. Recent, am consolidat și am ratificat un nou protocol în acest domeniu. Sperăm în utilizarea unui capital uman instruit în România pentru a moderniza structura Armatei Naționale din Republica Moldova, în conformitate cu obiectivele pe care vi le-ați propus”, a concluzionat Vasile Dîncu.

Agenda vizitei oficiale a ministrului Vasile Dîncu la Chișinău include pentru duminică, 2 octombrie, vizitarea Agenției pentru Știință și Memorie Militară, respectiv a Muzeului Militar din capitala Republicii Moldova.

Corespondență din Varșovia

Eventuala utilizare a armelor nucleare tactice de către Rusia în Ucraina va semnifica “sfârșitul jocului pentru Federația Rusă”, care prin războiul său deja a zguduit întreaga arhitectură de securitate europeană, a declarat Marko Mihkelson, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Estoniei, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro la Varșovia. El a amintit că ultimatumurile date de Rusia înainte de invazia militară în Ucraina au arătat că Moscova își dorește “să destrame NATO” și a pledat pentru ca întărirea flancului estic al Alianței să fie realizată “fără întârziere”.

“Suntem cu toții în război astăzi, război care a fost lansat de Rusia, nu numai împotriva Ucrainei, ci și împotriva stabilității și libertății pe continentul nostru”, a declarat el, în contextul participării la o conferință consacrată Inițiativei celor Trei Mări și organizată de Ministerul de Externe polonez și State of Poland Foundation.

Mihkelson, care face parte din partidul de guvernământ condus de premierul Kaja Kallas, a subliniat că sprijinul acordat de țara sa și de alte state aliate Ucrainei în lupta acestei țări pentru independență li pentru libertate este un sprijin pentru “propria noastră independență”.

Întrebat despre modul cum anexările a încă patru regiuni ucrainene la Rusia va afecta evoluția războiului, deputatul estonian a spus că direcția rămâne aceeași, de a ajuta Ucraina să câștige războiul și de a aduce Federația Rusă la starea “înfrângerii sale strategice”.

“Este încă posibil (n.r. – ca Ucraina) să câștige războiul” a subliniat șeful Comisiei de politică externă a Parlamentului de la Tallinn, după ce Putin a anexat patru teritorii ucrainene, care sunt care sunt echivalentul teritoriului Austriei sau al Ungariei.

Chiar dacă această anexare este cea mai mare de la Germania nazistă încoace, Marko Mihkelson a atenționat că “nu trebuie să uităm de anexarea Crimeei, desigur, care a declanșat războiul început de fapt în februarie 2014”.

“Acesta nu este sfârșitul jocului. Acesta este doar un capitol din acest eveniment tragic, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a spus el, subliniind că sprijinul militar din partea țărilor occidentale va continua până când Ucraina își eliberează întregul teritoriu.

Pe de altă parte, Mihkelson a avertizat că dacă Federația Rusă va face uz de arme nucleare tactice în Ucraina, atunci acel moment trebuie să semnifice “sfârșitul jocului” pentru Moscova.

Întrebat despre cum ar trebui să reacționeze NATO și SUA dacă Rusia recurge la un astfel de gest, deputatul estonian a subliniat că “rușii trebuie să să știe că nu ne pot teroriza” și că “trebuie să păstrăm toate opțiunile pe masă”.

“Dacă (rușii) o iau razna și folosesc arme nucleare tactice undeva, atunci ar trebui să existe un răspuns. Așa cum am spus, toate opțiunile trebuie păstrate pe masă. (…) Trebuie să fim pregătiți dacă Putin o ia razna. Și folosește arme nucleare tactice nucleare, dar asta nu ar trebui să fie sfârșitul jocului. Acesta ar trebui să fie sfârșitul jocului pentru Federația Rusă“, a conchis el, nu înainte de a aminti că ultimatumurile date de Rusia înainte de invazia militară în Ucraina au arătat că Moscova își dorește “să destrame NATO” și de a pleda pentru ca aliații mai mari, SUA și Marea Britanie, să fie mai prezenți pe flancul estic.

“Să ne asigurăm că deciziile luate la Summitul NATO de la Madrid de a consolida flancul estic, de la țările baltice până la unele zone de asigurare, cum ar fi Marea Neagră, cum ar fi România, Bulgaria. Acesta este obiectivul final și ar trebui să facem acest lucru fără întârziere”, a arătat Marko Mihkelson.

Experții New Strategy Center, care se află în SUA, au avut în cursul zilei de joi, 29 septembrie, mai multe întrevederi la Congres. Acestea au reprezentat o oportunitate de a împărtăși perspectivele reprezentanților NSC privind situația de securitate din regiunea Mării Negre, potențialele efecte ale războiului din Ucraina asupra liberei circulații a navelor și concluziile unui recent studiu elaborat de NSC și Center for European Policy Analysis (CEPA), referitor la importanța strategică a Insulei Șerpilor.

Aceste teme au fost abordate de experții NSC în cadrul întâlnirilor cu congresmanii Robert Aderholt (R-Alabama) și John Moolennar (R-Michigan), membri ai House Committee on Appropiations, una dintre cele mai influente comisii din Congres, ce fundamentează politica bugetară a SUA.

O discuție similară a avut loc și cu congresmanul Tim Walberg, membru al comitetului pe energie din Camera Reprezentanților. Echipa NSC a evidențiat cu acest prilej potențialul proiectelor strategice ale României din domeniul energiei, cele privind exploatarea gazelor din Marea Neagră, cooperarea româno-americană în domeniul nuclear civil. Construirea reactoarelor 3 și 4 la Centrala Nucleară de la Cernavodă sau importanța proiectului reactoarelor modulare mici (SMR) în România au fost evidențiate în întâlnirea avută de echipa NSC.

Nu în ultimul rând, experții NSC au avut o întâlnire și cu Patrick Flood, principalul consilier pe probleme militare al congresmanului Don Bacon (R-Nebraska), membru al Committee on Armed Services.

Alături de echipa NSC, ES Andrei Muraru, Ambasadorul României a Washington, a susținut temele de interes în dialogul cu parlamentarii americani, printre care și importanța adoptării în cadrul Congresului SUA a inițiativei legislative ce prevede realizarea strategiei SUA la Marea Neagră.

Vineri, 30 septembrie, experții NSC au participat la un briefing pentru staff-erii membrilor Comisiei de Afaceri Externe din cadrul Senatului SUA. Cu aceasta ocazie au fost prezentate propriile evaluări privind evoluția din regiunea Mării Negre, în contextul războiului din Ucraina. De asemenea, au mai fost discutate unele elemente prezentate în studiul “The Strategic Importance of Snake Island”, realizat de New Strategy Center și Center for European Policy Analysis (CEPA).

La aceste discuții au participat George Scutaru, CEO New Strategy Center, Dr. Antonia Colibășanu, Expert Senior Asociat New Strategy Center și Izel Stănculescu-Selim, Director Programe New Strategy Center.

Echipa NSC efectuează în această săptămână o vizită în SUA pentru o serie de evenimente, demersul făcând parte din eforturile New Strategy Center de a contribui la o mai bună înțelegere a contextului strategic regional și de a promova interesele de securitate ale României și parteneriatul strategic dintre România și SUA.