Ucraina se confruntă cu alegerea de a pierde un partener major sau propria demnitate, a afirmat, vineri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un discurs video extraordinar adresat națiunii ucrainene în timp ce analizează răspunsul la propunerea de acord de pace cu Rusia din partea Statelor Unite.
În discursul său publicat pe rețelele de socializare, Zelenski a avertizat că săptămâna viitoare ar putea fi „foarte dificilă” pentru Ucraina, deoarece se va confrunta cu „multă presiune politică” asupra Kievului, în contextul în care Statele Unite speră să impună propunerea lor de pace.
Zelenski a avertizat că Ucraina se află „în unul dintre cele mai dificile momente ale istoriei sale” și în fața unei alegeri „între a pierde un partener major [Statele Unite] sau demnitatea Ucrainei”.
Președintele ucrainean a subliniat că nu va trăda interesul național al Ucrainei și că va încerca să lucreze „constructiv” cu Statele Unite pentru a modifica propunerea de acord, astfel încât Rusia să nu poată afirma că „Ucraina nu vrea pacea”.
Zelenski s-a adresat națiunii ucrainene după ce a avut o convorbire telefonică comună cu președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul Regatului Unit, Keir Starmer, și cancelarul federal al Germaniei, Friedrich Merz, o discuție de coordonare a pozițiilor europene privind planul de pace pentru Ucraina și Europa propus de Statele Unite.
Potrivit președinției ucrainene, Volodimir Zelenski le-a mulțumit celor trei lideri „pentru sprijinul lor principial pentru Ucraina și pentru întregul nostru popor”. Discuțiile au vizat planul de pace pentru Ucraina și Europa, iar liderii „apreciază eforturile Statelor Unite, ale președintelui Trump și ale echipei sale, orientate spre încheierea acestui război, și lucrează pe documentul pregătit de partea americană”. Potrivit părților, planul trebuie să asigure „o pace reală și demnă”.
După convorbire, Berlinul a transmis explicit că orice acord de pace „care afectează state europene, Uniunea Europeană sau NATO necesită aprobarea partenerilor europeni sau un consens între aliați”.
De la Londra, premierul britanic Keir Starmer a reiterat principiul suveranității ucrainene. Potrivit agenției PA, el a declarat că „Ucraina trebuie să-și decidă viitorul sub propria suveranitate”, subliniind că toți liderii implicați doresc „o pace justă și durabilă” și că eforturile trebuie orientate către acest obiectiv.
Palatul Élysée a emis, la rândul său, o informare care reafirmă „angajamentul neclintit pentru o pace justă și durabilă” și necesitatea de a „implica pe deplin Ucraina, de a-i păstra suveranitatea și de a-i garanta securitatea viitoare”.
Parisul a reiterat și poziția privind procesul decizional, respectiv că „toate deciziile care au implicații pentru interesele Europei și ale NATO necesită sprijinul și consensul partenerilor europeni și ai Alianței”.
Proiectul unui plan de pace între Rusia și Ucraina în 28 de puncte, susținut de președintele Donald Trump și obținut de AFP și Axios, prevede concesii majore pentru Rusia în schimbul unor noi garanții de securitate pentru Ucraina, iar acesta a fost prezentat joi președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, liderul de la Kiev afișându-se pregătit să lucreze “onest” la planul de pace susținut de SUA, în timp ce europenii au avertizat că „pacea nu poate fi o capitulare”. Planul de pace al președintelui Trump pentru Ucraina include o garanție de securitate inspirată din articolul 5 al Tratatului NATO, care ar obliga Statele Unite și aliații europeni să trateze un atac asupra Ucrainei ca pe un atac asupra întregii „comunități transatlantice”.
Conform documentului, Ucraina ar renunța la teritoriile din Lugansk și Donețk, iar Crimeea și aceste două regiuni ar fi recunoscute ca „de facto rusești”, inclusiv de către SUA.
Regiunile Herson și Zaporijjea ar fi „înghețate” pe linia actuală de contact, iar în Donbas s-ar institui o zonă demilitarizată. Kievul ar trebui să reducă dimensiunea armatei la 600.000 de militari, să renunțe definitiv la aderarea la NATO — interdicție înscrisă atât în Constituția Ucrainei, cât și în documentele NATO — și să accepte organizarea de alegeri în 100 de zile.
Ucraina nu ar primi forțe occidentale de menținere a păcii, dar avioane de luptă europene ar fi staționate în Polonia pentru a oferi protecție. În schimb, SUA și aliații europeni ar oferi o garanție de securitate modelată după regulile NATO, care ar obliga la un răspuns colectiv în cazul unui nou atac asupra Ucrainei.
În paralel, Rusia ar beneficia de reintegrarea în G8 și de relaxarea sancțiunilor, care ar fi totuși reimpuse automat în cazul unei noi invazii. Planul impune puține restricții militare Moscovei, menționând doar că „este de așteptat” ca Rusia să nu atace statele vecine.
Casa Albă a respins acuzațiile că documentul ar fi fost elaborat cu implicarea Rusiei, insistând că trimisul Steve Witkoff și secretarul de stat Marco Rubio au negociat discret cu ambele părți. Totuși, momentul apariției proiectului0 pe fondul scandalului de corupție din Ucraina și al avansului rusesc pe front, inclusiv revendicarea orașului Kupiansk – alimentează speculațiile că Moscova ar fi influențat conținutul.
Zelenski a declarat că va discuta planul cu Trump „în zilele următoare”, subliniind că orice acord trebuie să asigure o „pace demnă” și să respecte suveranitatea Ucrainei, în timp ce Casa Albă susține că este „un plan bun pentru ambele părți”, iar Trump ar urma să prezideze un „consiliu pentru pace” care să supravegheze încetarea focului. Liderul ucrainean a descris planul ca fiind „viziunea” SUA, dar nu o ofertă finală. El a spus că Ucraina a fost clară în privința limitelor sale și că va contribui la elaborarea unui plan „cu adevărat semnificativ”.
