România nu mai vrea să fie un actor reactiv în dezbaterile europene, ci un contributor direct cu viziune proprie la definirea Cadrului Financiar Multianual 2028–2034, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, după conferința la nivel înalt „Cohesion 2027+”, organizată joi la București.
„Ieșim public, prima oară, cu poziția și gândirea României cu privire la noul cadru financiar multianual și, bineînțeles, discutăm acum mai ales despre politica de coeziune”, a afirmat Pîslaru, subliniind că România este cea care a oferit leadership într-un moment în care președinția daneză nu a organizat un Consiliu Afaceri Generale în format dedicat coeziunii.
Ministrul a explicat că România se află într-un moment în care poate contribui activ la conturarea politicilor europene.
„România își propune să aibă o poziție proactivă în ceea ce privește politica europeană. La 18 ani după aderare, putem să ne ridicăm și să nu mai fim reactivi la ce se întâmplă la Bruxelles, ci să ne propunem în mod proactiv să avem un cuvânt de spus”, a precizat Pîslaru.
El a subliniat că aceasta reprezintă o schimbare de paradigmă: „România poate juca un rol în care nu doar așteptăm să vedem ce se decide la Bruxelles, ci avem un cuvânt de spus în această dezbatere la nivel european.”
Pîslaru a afirmat că România nu mai vede politica de coeziune doar ca pe un instrument de recuperare a decalajelor, ci ca pe o platformă prin care își afirmă rolul de actor regional important în Europa.
„Acest eveniment marchează începutul acestei politici publice declarate a României de a contribui. Coeziunea nu mai este doar o politică de prindere din urmă, de catching up, ci una în care România își afirmă rolul de actor regional important în viitorul Uniunii Europene”, a spus ministrul.
Citiți și
Pîslaru a explicat că, în noul cadru financiar multianual, România pornește cu o alocare directă de aproximativ 60 miliarde de euro prin viitorul Plan de Parteneriat Național și Regional (PPNR), succesorul PNRR. În plus, țara noastră ar putea accesa fonduri suplimentare prin Fondul de Competitivitate, unde, spune ministrul, România ar trebui să urmărească „măcar o țintă de circa 10 miliarde de euro”, chiar dacă acești bani nu sunt alocați în mod direct unei singure țări.
„Această sumă este hotărâtoare pentru viitorul nostru după 2028 și cred că trebuie să avem o viziune în care fondurile să nu fie doar împărțite între politici, ci folosite cu efect de levier în relație cu fonduri naționale și private, într-un plan de țară coerent”, a spus Pîslaru.
Ministrul a explicat că „procesul de la București” , termen lansat oficial la conferință, reflectă începutul unei noi abordări românești în negocierile europene.
„Experiența PNRR ne-a arătat că dacă nu îți creezi un design și un mecanism de implementare flexibil și simplu, riști să nu ai succes în utilizarea banilor”, a avertizat Pîslaru.
El a subliniat că România trebuie să intre în Consiliul Afaceri Generale din februarie (Cipru) cu poziții clare asupra mecanismelor de implementare ale noului buget european.
„Această deschidere a noastră la nivel european proiectează ceea ce va urma în următorii doi ani de negocieri: o Românie care își cunoaște interesele, știe să contribuie și nu doar să reacționeze, cu rezultate pe care le vom vedea, sperăm, în alocări bine gândite care vor servi intereselor românilor și ale României.”
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Finanțelor, au organizat, astăzi, la București, conferința la nivel înalt privind viitorul Politicii de Coeziune – „Cohesion 2027+”. Evenimentul reunește reprezentanți ai instituțiilor Uniunii Europene, ai statelor membre, ai autorităților naționale și regionale, precum și parteneri internaționali, într-un dialog strategic asupra arhitecturii bugetare post-2027 și a rolului Politicii de Coeziune în competitivitatea și reziliența Europei.
