Premierul Nicolae Ciucă a transmis că mesajul principal al Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului este acela de a nu uita că intoleranţa şi ura ucid, iar lipsa de solidaritate în faţa opresiunii ne poate transforma oricând, pe oricare dintre noi, în victime.

“Pe 27 ianuarie 1945 se punea capăt uneia dintre cele mai atroce crime în masă din istoria recentă, soldate cu milioane de morţi evrei şi sute de mii de morţi sinti, roma, dar şi din alte grupuri, prin eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz-Birkenau. Această zi a fost declarată de Organizaţia Naţiunilor Unite, în 2005, Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, pentru a se păstra vie memoria celor care au pierit din cauza intoleranţei, rasismului, xenofobiei şi complicităţii colective cu tirania. Să nu uităm! – este mesajul principal al acestei zile. Să nu uităm, înainte de toate, că popoare şi grupări etnice au fost în pragul extincţiei foarte aproape de timpul nostru, avem bunici sau chiar părinţi care au trăit pe viu acest dezastru, ca victime sau ca martori. Să nu uităm că intoleranţa şi ura ucid, să nu uităm că lipsa de solidaritate în faţa opresiunii ne poate transforma oricând, pe oricare dintre noi, în victime. A nu uita răul înseamnă a nu-l repeta. Şi să nu uităm că umanitatea s-a salvat, în acele vremuri sumbre, prin omenia şi curajul celor care au întins o mână de ajutor semenilor în restrişte, dincolo de orice apartenenţă etnică sau culturală”, a afirmat Nicolae Ciucă, în mesajul său.

Premierul au subliniat că România, în calitate de membru deplin al Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), rămâne constantă în sprijinirea tuturor demersurilor menite să păstreze vie amintirea acestei pagini negre de istorie şi să prevină repetarea ei.

“Au fost înfiinţate instituţii dedicate Holocaustului, sunt în lucru acţiuni educaţionale cu aceeaşi destinaţie, iar în primăvara anului trecut Guvernul României a adoptat Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, a xenofobiei, a radicalizării şi a discursului instigator la ură, însoţită de un plan de măsuri concrete. Ţara noastră şi-a asumat trecutul şi pledează pentru buna convieţuire şi armonia între oameni, indiferent de apartenenţă etnică, religioasă, culturală sau de altă natură, în spiritul valorii europene de unitate în diversitate. O lume mai bună se construieşte pe acceptarea diferenţelor şi viziunea că progresul se naşte din interacţiunea creatoare a acestora. Transmit compasiunea mea comunităţilor de evrei şi romi din România şi din întreaga lume pentru suferinţele prin care au trecut, omagiez cu tristeţe memoria celor sacrificaţi şi le adresez toate urările de bine supravieţuitorilor! România îşi aminteşte!”, a mai spus Ciucă.

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În total, în lagărul nazist și-au pierdut viața peste un milion de persoane, în principal etnici evrei.

Faptul că România este stat membru al Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice dovedește că, în pofida teribilelor încercări la care ne-a supus istoria, idealurile poporului nostru au rămas mereu aceleași – libertatea, democrația, unitatea națională și buna funcționare a instituțiilor statului, a afirmat luni președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a participat luni, la Monumentul „Mormântul Ostașului Necunoscut” din Parcul Carol I, București, la ceremonia organizată cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române. România aniversează luni, 24 ianuarie, 163 de ani de la “Mica Unire” dintre Țara Românească și Moldova.

“Sărbătorim astăzi 163 de ani de la Unirea Principatelor Române, unul dintre proiectele definitorii pentru formarea statului național unitar român și un exemplu de maturitate, perseverență și efort de voință pus în practică de elitele politice ale ambelor principate române. Totodată, anul acesta marcăm și 160 de ani de când Bucureștiul a devenit capitala Principatelor Române. Prin actul său de curaj și de asumare a conducerii celor două principate, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a pus bazele procesului istoric ireversibil de tranziție către un stat modern, profund atașat valorilor europene. Sunt onorat să iau parte la evenimentul dedicat marcării acestui moment cardinal al istoriei noastre, în acest loc sacru, Mormântul Ostașului Necunoscut, simbol al sacrificiului suprem făcut de înaintașii noștri pentru independența, suveranitatea și unitatea de neam și țară a tuturor românilor”, a declarat Iohannis.

Președintele a subliniat că Unirea a reprezentat un ideal încă din timpul revoluției pașoptiste și a prins contur prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, o strategie iscusită, generată de profundul patriotism şi de solidaritatea oamenilor politici ai vremii.

“Unirea de la 24 Ianuarie 1859 demonstrează cât de importantă este existența unui proiect care să coaguleze energiile poporului nostru. În vremuri complicate, românii au demonstrat că pot acționa cu o conștiință comună pentru îndeplinirea unui obiectiv istoric. Momentul de la 1859 ne prezintă imaginea unei clase politice vizionare, care și-a asumat o misiune extrem de dificilă. Fără a crea disensiuni pe plan extern, românii au utilizat în mod abil contextul internațional și au ales un domnitor care s-a ridicat la înălțimea acestui proiect ambițios”, a precizat Klaus Iohannis.

În continuare, șeful statului a evocat personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza, care, în scurta sa domnie, a schimbat cursul istoriei și a reușit să consolideze Unirea prin crearea primului Parlament unic și a primului Guvern unic.

“El a fost cel care a pus bazele statului român modern, înfăptuind numeroase reforme în domenii esențiale precum armata, sistemul electoral, administrația publică, justiția, învățământul, agricultura ori sistemul fiscal. Totodată, Alexandru Ioan Cuza a obținut recunoașterea Unirii de către marile puteri și acceptarea acesteia ca un act definitiv și ireversibil, făcând cunoscut faptul că voința poporului român nu mai putea fi ignorată”, a mai spus Iohannis.

Președintele a făcut trimitere și la valori și idealuri ca un arc peste timp, între momentele istorice de la 1959 și apartenența României la Uniunea Europeană și la NATO

“Prin realizarea Unirii de la 1859, s-a demonstrat că unitatea etnică, lingvistică şi culturală trebuie urmată, firesc, de cea politico-administrativă, calea pragmatică în direcția consolidării puterii Principatelor Unite. În 1859, românii au ales să-și construiască viitorul în acord cu valorile și principiile europene, iar faptul că astăzi România este stat membru al Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice dovedește că, în pofida teribilelor încercări la care ne-a supus istoria, idealurile poporului nostru au rămas mereu aceleași – libertatea, democrația, unitatea națională și buna funcționare a instituțiilor statului”, a mai punctat Klaus Iohannis.

Realitățile autohtone ale ultimilor ani aflați sub semnul pandemiei și dinamica internațională mereu în schimbare „ne fac să cugetăm mai profund la valorile și principiile cu care am pornit pe drumul modernizării statului acum 163 de ani”, a transmis președintele Partidului Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu. 

„Sărbătorim astăzi Unirea Principatelor Române în vremuri și contexte în care solidaritatea și unitatea poporului român sunt mai importante ca oricând. Determinarea cu care politicienii vremii au acționat pentru realizarea Micii Uniri și modul în care au reușit să propage sentimentul de unitate până la ultimul român trebuie să reprezinte un exemplu pentru toată clasa politică actuală, dincolo de orgolii și agende personale”, a scris liderul PMP, pe Facebook.

Cristian Diaconescu a subliniat că atât timp cât societatea noastră va fi construită pe respect reciproc între toți membrii ei, România va reuși să fie respectată ca un partener de încredere în rândul comunității internaționale.

„Să purtăm, deci, cu mândrie trecutul în toate acțiunile noastre prezente și viitoare! La mulți ani, români, oriunde v-ați afla!”, a conchis președintele PMP.

În fiecare an, la 24 ianuarie, în întreaga ţară este sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române, fiind marcat momentul unirii Moldovei cu Ţara Românească (1859) sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român. La 1 decembrie 1918, ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins, prin Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.