Ucraina are „dreptul” de a folosi arme furnizate de Marea Britanie pentru a lovi Rusia în interiorul propriului teritoriu, a declarat ministrul britanic de externe David Cameron, aflat într-o vizită la Kiev, relatează Politico.

Într-un interviu acordat agenției Reuters, Cameron a declarat că este la latitudinea Ucrainei să decidă modul în care sunt folosite armele britanice.

© President of Ukraine Official Website

Întrebat dacă acest lucru include obiective în interiorul Rusiei, el a spus: „Ucraina are acest drept. Așa cum Rusia lovește în interiorul Ucrainei, puteți înțelege foarte bine de ce Ucraina simte nevoia de a se asigura că se apără”.

De la începutul războiului, partenerii occidentali ai Ucrainei au pus o condiție pentru ca Kievul să continue să primească ajutor militar – să nu lovească în Rusia. Dar țări precum Finlanda și Letonia au declarat de atunci că susțin dreptul Ucrainei de a folosi armele pe care le-au furnizat pentru a se apăra, inclusiv lovituri în Rusia.

Cameron, fost prim-ministru britanic care a revenit în prim planul politicii la sfârșitul anului trecut, a făcut declarațiile cu ocazia celei de-a doua călătorii la Kiev de când a preluat funcția. Aceasta are loc la o săptămână după ce Marea Britanie a anunțat cel mai mare pachet de ajutor militar acordat vreodată Ucrainei. Într-o nouă demonstrație de susținere, Cameron a promis un ajutor militar anual de 3 miliarde de lire sterline pentru Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”.

Totodată, el a anunţat în special intenţia Regatului Unit de a reuni partenerii săi internaţionali luna viitoare pentru a strânge mai multe contribuţii la Fondul Internaţional pentru Ucraina (IFU, administrat de Regatul Unit) pentru a răspunde nevoilor Kievului în materie de armament în faţa invaziei ruse, relatează Agerpres.

De la crearea sa în 2022, fondul, care reuneşte Regatul Unit, Norvegia, Ţările de Jos, Danemarca, Suedia şi Lituania, cu contribuţii din Islanda, Australia şi Noua Zeelandă, a strâns până acum 900 de milioane de lire sterline în angajamente.

„Ucraina se apără cu înverşunare împotriva invaziei ilegale a Rusiei, transformând în ani un război despre care Putin credea că va dura câteva zile”, a declarat ministrul de externe britanic. „Dar acest război este provocarea generaţiei noastre, iar Ucraina nu poate face faţă singură”, a adăugat el, subliniind necesitatea de a face în aşa fel încât ţara să dispună de ceea ce „are nevoie pentru a câştiga”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulțumit lui Cameron pentru sprijin în cadrul întâlnirii cu șeful diplomației britanice.

Însă acesta a subliniat importanța ca armele din noul pachet de ajutor să ajungă în Ucraina cât mai curând posibil. „În primul rând, vehicule blindate, muniție și rachete de diferite tipuri”, a declarat liderul de la Kiev.

Uniunea Europeană și NATO au denunțat vineri Rusia pentru lansarea de atacuri cibernetice împotriva Germaniei și a Cehiei.

„Campania cibernetică malițioasă arată modelul continuu de comportament iresponsabil al Rusiei în spațiul cibernetic, vizând instituții democratice, entități guvernamentale și furnizori de infrastructuri critice din Uniunea Europeană și nu numai”, a transmis vineri Josep Borrell, șeful politicii externe a blocului, într-o declarație în numele celor 27 de state membre.

„UE nu va tolera un astfel de comportament rău intenționat, în special activitățile care vizează să ne degradeze infrastructura critică, să slăbească coeziunea societății și să influențeze procesele democratice”, a adăugat el, referindu-se la alegerile pentru Parlamentul European din iunie.

Folosind un limbaj la fel de critic, NATO a cerut Moscovei să își respecte „obligațiile internaționale” și a subliniat că Alianța va „utiliza capacitățile necesare pentru a descuraja, apăra și contracara întregul spectru de amenințări cibernetice”.

Ambele entități au dat vina pe APT28, acronim pentru Advanced Persistent Threat Actor 28, un grup de spionaj cibernetic legat de serviciul militar de informații al Rusiei (GRU).

În Germania, APT28 este acuzat de compromiterea conturilor de e-mail ale membrilor Partidului Social-Democrat (SPD), principala forță din coaliția de guvernare. Berlinul l-a convocat deja pe însărcinatul cu afaceri interimar al ambasadei ruse.

„Acest lucru este absolut intolerabil și inacceptabil și va avea consecințe”, a declarat ministrul german de externe, Annalena Baerbock.

În Republica Cehă, grupul ar fi vizat unele instituții de stat prin exploatarea unei „vulnerabilități necunoscute anterior în Microsoft Outlook”, a declarat vineri Ministerul Afacerilor Externe al țării. Interferențele au început în 2023, a precizat acesta, potrivit Euronews.

Publicarea constatărilor de către cele două țări a atras după sine declarații de denunțare din partea UE și NATO, care au fost publicate aproape simultan.

Vestea vine pe fondul unei atmosfere de alertă ridicată în Europa de Est și de Nord cu privire la pericolele reprezentate de războiul hibrid rusesc.

În ultimele zile, Estonia, Letonia, Lituania, Suedia și Finlanda au tras un semnal de alarmă cu privire la bruiajul semnalelor GPS, care a obligat compania aeriană finlandeză Finnair să suspende serviciile către Tartu, un oraș din Estonia. Fenomenul este văzut ca o nouă încercare a Kremlinului de a se răzbuna pentru sancțiunile impuse din cauza invaziei din Ucraina.

„Aceste incidente fac parte dintr-o campanie de intensificare a activităților pe care Rusia continuă să le desfășoare în zona euroatlantică, inclusiv pe teritoriul Alianței și prin intermediul unor persoane interpuse”, a precizat joi NATO. „Aceasta include sabotaje, acte de violență, interferențe cibernetice și electronice, campanii de dezinformare și alte operațiuni hibride.”

Articol semnat de Carolina Bogatiuc, expertă afaceri europene în cadrul Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS) din Republica Moldova. Carolina Bogatiuc a fost șefa de cabinet a ministrului afacerilor externe și integrării europene din R. Moldova, Nicu Popescu.

Republica Moldova, în calitate de stat candidat la UE începând din iunie 2022, devine tot mai activă pe scena internațională și în cadrul familiei europene. Pe măsură ce ne apropiem de aderare, țara noastră este invitată la întâlniri care pot influența efectiv direcția de dezvoltare și restructurare a Uniunii Europene, într-un context al unei posibile extinderi, asemănătoare celei din 2004. Moldova nu este doar o țară care raportează despre reforme, ci contribuie și la consolidarea securității și prosperității în regiune. Mulți s-ar întreba cum contribuie Moldova și prin ce mijloace? Da, nu avem o armată puternică, nu dispunem de echipamente militare de ultimă generație, și nu avem politici clare definite în acest sens, suntem un stat neutru. Cu toate acestea, Moldova se confruntă cu forțele oligarhice care, timp de peste trei decenii, au condus țara într-o izolare fără precedent. Prin intermediul unor figuri marionete, aceste forțe încă se agață de speranța de a reveni la putere. Deghizați sub eticheta de pro-europeni, cu interese ascunse și finanțare din Rusia, aceștia pun sub semnul întrebării progresul realizat de Moldova până acum.

Totuși, este important să subliniem faptul că Moldova nu mai poate amâna unele reforme importante. Este crucial ca țara să facă eforturi maxime pentru a numi un Procuror General, pentru a livra planul de creștere economică – cel mai eficient instrument pentru a scoate țara din stagnare și pentru a atrage investiții, ceea ce ar asigura o redresare economică mai rapidă. Termenele stabilite de Bruxelles nu sunt doar imperativul unui termen limită, ci reflectă și încrederea pe care o inspiri prin respectarea lor. În caz contrar, există riscul să fim excluși de la masa discuțiilor cu liderii europeni.

Moldova trebuie să-și facă vocea auzită, și să susțină parcursul său european, alături de statele lumii care sunt libere și împărtășesc valorile democratice. Lucrurile avansează, reformele își urmează cursul, iar justiția, deși încă nu a dat roadele așteptate și unele chestiuni rămân în proces, totuși nimeni nu poate nega că Moldova nu poate începe negocierile de aderare la UE. Bruxelles-ul înțelege eforturile depuse, le vede și le va susține să avanseze. Așa cum este în orice stat, justiția rămâne cel mai complicat sector, dar s-au realizat progrese, iar Moldova nu ar trebui să fie lăsată în colț sau în așteptare, ci să primească sprijin, un sprijin rapid, acum, în prezent. A fost ratată o perioadă de 20 de ani pe partea noastră, mult prea mult ca să mai fim pe ușa externă a UE.

Orice investiție în țara noastră, sau în vecinii noștri din Ucraina, reprezintă o investiție în viitor, o extindere a spațiului de pace, unde forțele destabilizatoare și agresorii nu își au locul. Prin investiții deliberat plasate și strategic orientate în țările candidate, UE nu numai că sprijină aceste națiuni, dar își întărește și propriile frontiere și securitate. În acest sens, Președinta Sandu a evidențiat necesitatea unui buget al UE care să depășească paradigma tradițională de cheltuieli și să se concentreze pe un plan strategic de investiții în pace. Bugetarea este și învățare, asta afirma comisarul european Johannes Hahn. Prin urmare, acum este momentul să adoptăm o abordare bugetară care să se deosebească cât mai mult de procedurile interne actuale ale UE, care uneori încetinesc progresul. Moldova nu poate dicta cum să-și cheltuie banii Uniunea Europeană, lucru susținut de președinta Sandu, dar poate contribui la construirea unui buget flexibil, curajos și orientat spre viitor.

Pentru a reconstrui și a consolida democratic și economic națiunile care aspiră la valorile și standardele UE, blocul comunitar se află în fața ideii unui Plan Marshall, care ar putea fi soluția și promisiunea de pace a Europei. Ideea Planului Marshall a fost, de fapt, un aspect al discursului Președintei Sandu la conferința anuală a bugetului UE. Acest plan nu se referă doar la asistență financiară, ci la investiții în infrastructuri critice, reforme guvernamentale, combaterea corupției și a justiției, elemente esențiale pentru consolidarea statului de drept și a democrației.

Un punct abordat și susținut în capitala europenilor a fost despre birocrație și procedurile lente ale UE, care pot întârzia proiectele vitale pentru securitatea și stabilitatea regiunii. Acest aspect este crucial într-un context în care timpul joacă un rol decisiv. Reformarea modului în care UE gestionează și distribuie fondurile ar putea accelera progresele și ar oferi răspunsuri mai rapide la crizele emergente.

Este un moment crucial pentru Europa, în care deciziile de astăzi vor contura peisajul de mâine. O alocare inteligentă și vizionară a resurselor financiare ale UE ar putea nu doar să consolideze blocul, ci și să modeleze un viitor mai sigur pentru toate națiunile care împărtășesc un vis comun de unitate, libertate și prosperitate.

După impulsul dat la Bruxelles și sentimentul pozitiv lăsat oficialilor europeni, Moldova are o responsabilitate enormă: de a livra cele solicitate în timpul prestabilit și de a nu derapa de la obiectivul aderării la UE – reforma justiției rămâne principalul punct pe agendă. Moldova trebuie să prioritizeze corect, fără marjă de eroare. Luna de miere pare a se sfârși, iar liderii tot mai mult pun în discuții principiul meritocrației.

Lansarea primei conferințe interguvernamentale ar reprezenta nu doar o promisiune împlinită, ci un merit bine câștigat de o națiune care a ales un parcurs european în ciuda multor provocări interne și externe. E important pentru toți a înțelege că aderarea Moldovei la UE nu este doar un obiectiv diplomatic, ci o necesitate strategică și morală, o investiție într-o Europă mai largă, mai liberă și mai sigură. E important a se înțelege și acasă că ceasul este în defavoarea noastră, presiunea crește, așteptările de la Moldova sunt mari, iar întrebarea e despre ACUM sau NICIODATĂ.

Avem oportunitatea să reconfirmăm angajamentul nostru în toamnă, la referendumul de aderare la UE. O voce puternică, a miilor de oameni trebuie să iasă și să-și aleagă viitorul. Nu trebuie lăsați fugarii să ne fure țara, să ne aleagă identitatea. Eu încă cred că Moldova și cetățenii săi au evoluat.