Președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, Adina Vălean, a avut marți întrevederi cu miniștrii finlandezi ai economiei și transporturilor și comunicațiilor, în marja asigurării de către Finlanda a președinției Consiliului UE.

”Astăzi le-am întâlnit pe Katri Kulmuni, ministrul finlandez al economiei și pe Sanna Marin, ministrul finlandez al transporturilor și comunicațiilor înaintea audierii lor in Comisia ITRE pe care o conduc. De la 1 iulie Finlanda a preluat Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene”, a scris eurodeputatul Vălean (PNL, PPE) pe Facebook.

Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene, care a preluat luni 1 iulie ștafeta de la prima președinție română, a ales deja un mod inedit prin care dorește să își lase amprenta asupra mandatului său la șefia Consiliului, cel de-al treilea de la aderarea țării UE, în anul 1995.

În contextul priorităților specifice – consolidarea valorilor comune și a statului de drept, o Uniune Europeană mai competitivă și mai incluzivă din punct de vedere social, consolidarea poziției UE ca lider global în acțiune climatică și protejarea securității cetățenilor – Finlanda va urmări atingerea uneia dintre aceste priorități, cea privind Europa, ”lider global în acțiune climatică”, prin câteva măsuri neobișnuite. Astfel, finlandezii au anunțat că nu vor oferi cadouri, iar banii economisiți vor fi utilizați pentru a compensa emisiile de la zborurile Helsinki-Bruxelles, care vor fi frecvente în această perioadă datorită reuniunilor politice și la nivel de experți.

O piatră de temelie a mandatului Finlandei va fi condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept, o prioritate a Comisiei Europene și o temă discutată la întâlnirea dintre guvernul finlandez și Colegiul Comisiei Europene.

Adina Vălean (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. În noua legislatura, Vălean este singurul român președinte al unei comisii parlamentare, Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

Aceasta a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în perioada 2014-2017. Eurodeputatul a fost în perioada 2017-2019 primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

Adina Vălean a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie și a fost inclusă de Politico Europe în lista celor mai influenți 40 de membri ai Parlamentului European. 

De asemenea, de curând, Adina Vălean a fost inclusă în topul celor mai influenți eurodeputați pentru activitatea sa din Parlamentul European, fiind al patrulea cel mai influent membru al instituției europene, potrivit unui top al celor mai puternici 100 de eurodeputați realizat de VoteWatch Europe.

Autoritățile române ar trebui să se lupte pentru ca Parchetul European, pentru conducerea căruia Laura Kövesi are prima șansa, din ce în ce mai solidă, să fie în România, țara care nu are nicio agenție europeană, este părerea eurodeputatului PNL, Adina Vălean, președintele Comisiei pentru Industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, exprimată într-un interviu pentru ziare.com, în care a vorbit despre aranjamentele politice privind distribuția funcțiilor de top din instituțiile UE.

Intrebată dacă numirea Laurei Codruța Kövesi este una politică, Adina Vălean a confirmat acest lucru: ,,E politică. Toate numirile în marile funcții sunt politice. Ideea că ar fi doar o numire tehnică nu e valabilă.

Eurodeputatul liberal consideră că acum ar fi momentul potrivit că România, un stat membru din Estul UE, să-și depună candidatura pentru găzduirea Parchetului European cu atât mai mult cu cât candidatura Laurei Codruța Kövesi este sustinută puternic de Parlamentul European.

,,România nu are, de fapt, o agenție europeană, asta e cu adevărat o problemă. Este o înțelegere la nivel european că, atunci când se distribuie agenții europene, trebuie să fie respectat un echilibru geografic și în general trebuie ca toate statele membre să aibă un astfel de punct de interes de politică europena. Interesant pentru noi e să tragem acest Parchet European în România, pentru că sunt state membre cu câteva agenții și noi nu avem niciuna.Asta ar fi interesant, să fie în România, tocmai pentru că nu am avut un estic în altă parte. Și noi, politic, am susținut-o, în Parlamentul European”, explică Adina Vălean care adaugă: ,,Dar problemă României nu stă în resurse umane, ci în voința politica”.

Adina Vălean a mai vorbit și despre negocierile pentru funcțiile de top în instituțiile europene, printre care cea mai controversată numire a fost cea a noului șef al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aleasă marți de Parlamentul European cu o majoritate la limită: 384 de voturi pentru, cu doar 9 voturi peste cele 374 necesare instalării în funcție, într-un Parlament care numără 751 de membri.

Potrivit lui Vălean, este de înțeles ca cetătenii europeni să fie dezamăgiți pentru eșecul procesului Spitzenkandidat, care a promovat timp de câteva luni bune pană la alegerile europene nume familiare, precum cele al lui Frans Timmermans și Manfred Weber, insă la fel de adevărat este că procesul nu este înscris în Tratat. Astfel, șefa Comisiei ITRE consideră că o catalogare drept nedemocratică sau ilegitimă a rezultatelor negocierilor dintre liderii UE reuniți în Consiliul European, care au propus Parlamentului un pachet de numiri instituționale, este grăbită.

,,Știu că s-a reproșat faptul că aceste negocieri au fost netransparente. Faptul că nu s-a optat, în cele din urmă, pentru a continua procesul de Spitzenkandidat reprezintă un bun argument pentru asta. Pe de altă parte, a transpărut destul de clar felul în care s-au produs aceste negocieri, cu președinți care au fost contra procesului de Spitzenkandidat, pentru simplul fapt că nu au prezența europeană suficient de consistentă, și mă refer la președintele Franței, cu alți lideri europeni, care au constatat că în cazul procesului de Spitzenkandidat nu pot ieși primii la nivel european, deci nu i-ar avantaja. Eu zic că procesul a fost aproape transparent pentru publicul larg: cum s-au opus unii, cum alții au încercat să păstreze regula. Alții au spus că nu e suficient de democratic. Aici, iarăși, eu spun că orice decizie pe care niște șefi de stat și de guvern o iau, și ei reprezintă, totuși, cetățenii, au un mandat democratic în spate, e democratică. Nu m-aș grăbi să spun că deciziile luate de Consiliu sunt nedemocratice și orice decizie din Parlamentul European e democratică. Procesul de Spitzenkandidat nu e înscris în Tratat. Atunci, oricât ne-a displăcut, nu putem spune că s-a încălcat o regulă. Ar fi fost interesant, pentru cetățeni, care știau care erau candidații pentru președinția Comisiei, erau familiarizați cu numele lui Manfred Weber, al lui Frans Timmermans. Faptul că acum a apărut un nume care nu e atât de cunoscut, rămâne, totuși, discutabil și creează o dezamăgire publicului larg”, mai explică eurodeputatul PNL.

Adina Vălean precizează că, în opinia sa și a familiei politice din care face parte, scuza servită de ,,cei care au dinamitat procesul de Spitzenkandidat, adică președintele Macron și vechii liberali, că, dacă nu sunt liste transnaționale, înseamnă că nu e bun sistemul Spitzenkandidat” este slabă.

,,PPE și PNL, în România, cred că ideea listelor transnaționale este o idee proastă, în primul rând pentru că este un lucru necunoscut. Nici în statele federale nu există o listă de candidați la nivel federal. Toate structurile la nivel federal se constituie prin alegerea la nivelul landurilor, statelor, a unor senatori, deputați și așa mai departe. Ideea că eu fac o listă la nivel european cu oameni din toate țările este nefezabila. Așa cum spun și colegi de-ai mei din state mai mici, cum e Malta, pentru o astfel de listă, reprezentativitatea cetățenilor cum va funcționa? E drept că între PPE și PES se da bătălia pentru cele mai multe voturi în Parlamentul European. Or, sistemul de Spitzenkandidat dădea prioritate nominalizării de către cel care a luat cel mai mare număr de voturi”, explică Vălean.

Intrebată dacă există un clivaj Est/Vest în ceea ce privește accesul la funcțiile europene și la influența europeană, Adina Vălean a răspuns:

,,Funcția și influența nu coincid întotdeauna. Funcțiile au un rol de reprezentare. Simplul fapt că împărțim funcții nu înseamnă și influență, faptul că ai căpătat o funcție nu înseamnă și că e importantă. Eu nu am căzut, în general, pradă falselor daruri, pretexte. Pentru că Donald Tusk era din Polonia, înseamnă că Estul era reprezentat? Nu știu în ce măsură oamenii s-au simțit reprezentați de Donald Tusk, greu de spus. Apreciez extraordinar felul în care Tusk și-a desfășurat activitatea, a fost vizibil, a comunicat, și românii știu de Donald Tusk. Estul nu are acum nicio poziție importantă. Vom vedea atunci când se va forma Comisia Europeană în ce măsură portofoliile care se vor aloca vor fi de prestigiu și importanță pentru țările estice”.

În privința numirii unui comisar din partea României și a negocierii unui portofoliu, Adina Vălean este de părere că  ,,ar trebui să fie un proces de consultare între Guvern și președinte. Ar fi bine dacă țintim un portofoliu cu greutate, să existe un demers comun și chiar susținut de președinte și de Guvern”. Aceasta mai spune că ,,trebuie să facem niște propuneri, pentru că președinta CE a și spus că nu va accepta decât o Comisie formată din jumătate femei, jumătate bărbați. Or, asta nu se poate decât dacă fiecare țară va propune și o femeie. Depinde de CV-urile pe care le trimiți, pentru că faptul că ceri un portofoliu, dacă nu e dublat de o credibilitate a CV-ului, nu va merge. Nu trebuie să fie neapărat dintr-un domeniu, dar trebuie să fie niște persoane care au o oarecare greutate”.

Tot în contextul discuției despre comisarii din partea României, Adina Vălean a comentat și numirea lui Ioan Mircea Pașcu drept comisar interimar fără portofoliu, în locul Corinei Crețu, care și-a preluat mandatul de deputat în Parlamentul European.

,,Acum, și domnul Juncker a fost puțin răutăcios. Eu nu cred că, dacă domnul Moscovici sau un comisar al unei țări prestigioase opta pentru un mandat de europarlamentar, țara respectivă stătea fără comisar. Juncker a venit cu această idee și pentru că era vorba despre comisarii din două țări estice. Nu ar mai fi fost această discuție, cred, dacă era vorba de una dintre țările importante, să le spun asa”. Insă Adina Vălean a făcut și următoare precizare: ,,Este adevărat că nu au nimic de lucru, până la finalul mandatului. Aici, domnul Juncker a spus adevărul și știm asta. Apoi, România poate că a vrut să se poarte ca o țara mare, dar faptul că nu i-a răspuns domnului Juncker la această chestiune, insistând să obțină un portofoliu, este o cedare și o pierdere de imagine inacceptabilă. Dacă tot a insistat să trimită pe cineva, România trebuie să insiste să i se dea un portofoliu. Mie îmi pare rău și aici am pierdut, că nu am cerut portofoliu”, spune eurodeputatul PNL.  

Adina Vălean (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în prima parte a acestei legislaturi (2014-2017). Eurodeputatul a fost în perioada 2017-2019 primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. Adina Vălean, co-lider al delegației române din grupul PPE, a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie și a fost inclusă de Politico Europe în lista celor mai influenți 40 de membri ai Parlamentului European. 

De asemenea, Adina Vălean a fost inclusă în topul celor mai influenți eurodeputați pentru activitatea sa din Parlamentul European, fiind al patrulea cel mai influent membru al instituției europene, potrivit unui top al celor mai puternici 100 de eurodeputați realizat de VoteWatch Europe.