Connect with us

INTERNAȚIONAL

Președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, amenință să ,,deschidă porțile” refugiaților sirieni către Europa dacă partenerii occidentali nu-i acordă asistență pentru crearea unei zone de securitate în nordul Siriei

Published

on

© Facebook/ Recep Tayyip Erdogan

Președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, amenință cu „deschiderea porților” pentru a permite refugiaților sirieni să părăsească Turcia și să ia drumul țărilor occidentale dacă nu va fi instituită curând o „zonă de securitate”  în Siria, proiect discutat cu Statele Unite ale Americii, dar care trenează de luni de zile, informează The Guardian.

Comentariile lui Erdoğan vin pe fondul tensiunii crescute cu Washingtonul în legătură cu întârzierile în stabilirea zonei de securitate  – propuse mai întâi de Donald Trump – în nordul Siriei, acolo unde controlează o parte din teritoriu, dar și în legătură cu soarta miliției kurde, aliată a SUA împotriva Statului Islamic, pe care Ankara o consideră, însă, organizație teroristă.

Întrucât Turcia găzduiește aproximativ 3,6 milioane de refugiați sirieni, amenințarea lui Erdoğan are potențialul de a genera panică în Uniunea Europeană, care s-ar confrunta cu o criză a refugiaților care ar depăși-o ca gravitate pe cea din 2015. 

„Vom fi obligați să deschidem porțile. Nu putem fi obligați să purtăm singuri această povară”, a declarat președintele turc, care este conștient de supraaglomerarea taberelor de refugiați din Siria inclusiv de condițiile umanitare foare proaste de acolo. ,,Spunem că ar trebuie să formăm o astfel de zonă în care noi, Turcia, putem construi oraşe, în locul corturilor de aici. Haideţi să-i transportăm în zonele de securitate de acolo”, a explicat Erdogan, cu referire la ideea relocării refugiaților sirieni în țara natală.

,,Asiguraţi-ne sprijin logistic şi putem să le construim locuinţe la 30 km în interiorul frontierei din nordul Siriei. În acest fel putem să le asigurăm condiţii de viaţă umane”, este apelul făcut de președintele turc către partnerii occidentali. 

Amenințarea lui Erdoğan accentuează temerile Greciei privind sosirea unui flux ridicat de migranți din Turcia la frontierele sale, în condițiile în care autoritățile elene au raportat deja o creștere uriașă a numărului persoanelor care au ajuns pe insulele din Marea Egee. Numai în lunile iulie și august, peste 12.000 de solicitanți de azil au debarcat în Grecia. 

Sâmbăta trecută, Consiliul pentru afaceri externe și apărare  din cadrul guvernului elen a fost convocat  pentru o ședință de urgență după sosirea, joi,  pe coasta insulei grecești Lesbos, a 13 bărci care transportau aproximativ 600 de migranți. Aceasta a fost prima și cea mai mare acostare simultană de acest gen din Grecia, în ultimii trei ani.

Ca urmare, guvernul elen a decis să adopte de urgență măsuri pentru gestionarea situației, precum intensificarea controalelor la frontiere, în cooperare cu Frontex și NATO, impulsionarea patrulelor poliției din Grecia pentru a identifica solicitanții de azil respinși care au rămas în țară, precum și mutarea solicitanților de azil pe continent și reunirea a 116 copii cu familiile lor din alte țări ale UE.

Citiți și Grecia intensifică măsurile privind migrația de teama unui nou val masiv de refugiați dinspre Turcia

În baza unui acord încheiat între UE şi Turcia în martie 2016, Ankara a fost de acord să limiteze fluxul migranţilor spre Europa în schimbul unui ajutor financiar de 6 miliarde de euro, acordat în două tranșe. De la acordul din 2016, numărul migranților care au ajuns pe țărmurile Greciei a scăzut rapid. Cu toate acestea, închiderea granițelor de-a lungul Balcanilor a determinat supraaglomerarea taberelor de refugiați din Grecia, care sunt extrem de suprasolicitate, și înrăutățirea condițiilor de viață din aceste locații de găzduire. În acest sens, Grecia se află în aceeași situație precum Turcia. 

Sosirile – majoritatea familii afgane – au crescut în timpul verii, iar luna august a înregistrat cel mai mare număr de debarcări lunare din 2016 încoace. 

Tabăra Moria din Grecia, pe insula Lesbos – o unitate de cazare în care condițiile au fost descrise de organizațiile umanitare ca fiind inumane – înregistrează, de asemenea, cel mai mare număr de refugiați de la încheierea acordului. 

Punând presiune asupra SUA, cu care Turcia negociează crearea ,,zonei de securitate din nord-estul Siriei”, Erdogan a spus că este ,,hotărât” ca aceasta să fie înfiinţată ,,până în ultima săptămână din septembrie”. De altfel, Ankara a amenințat să-și mute trupele în zona de securitate, într-o mișcare unilaterală, dacă nu se înregistrează progrese, relatează Agerpres.

Erdogan susţine că Turcia a cheltuit 40 de miliarde de dolari cu refugiaţii primiţi pe teritoriul său şi că nu a primit din partea UE decât 3 miliarde de euro pentru primirea refugiaţilor sirieni, mai spune sursa citată.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

MApN și Avioane Craiova au semnat un contract de modernizare pentru zece aeronave IAR-99 la fabrica de la Craiova

Published

on

© Wikipedia

Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția Generală pentru Armamente, și Avioane Craiova S.A. au semnat vineri, 14 august, la Craiova, în prezența premierului Ludovic Orban și a ministrului apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, contractul pentru „Revitalizarea și modernizarea a 10 aeronave IAR-99 Standard din dotarea Ministerului Apărării Naționale în configurația IAR-99 SM”, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Contractul, în valoare de 275 de milioane de lei fără TVA, are o durată de patru ani, ultima aeronavă modernizată urmând a fi livrată în termen de 48 de luni de la semnarea documentului.

Ministrul apărării naționale a apreciat importanța semnării acestui contract atât pentru Armata României, cât și pentru industria națională de apărare, și a exprimat speranța că „prima aeronavă modernizată va intra în testele de verificare după 22 de luni”.

Obiectivul principal al revitalizării și modernizării avioanelor IAR-99 Standard în varianta IAR-99 Standard Modernizat – IAR-99 SM este realizarea unor aeronave de școală și antrenament necesare pregătirii avansate a piloților pentru trecerea la zborul pe aeronavele F-16 Fighting Falcon din dotarea Forțelor Aeriene Române. Totodată, programul de înzestrare are ca scop menținerea capabilității aeriene de sprijin aerian apropiat și intervenția împotriva țintelor aeriene de viteză mică.

„Prin acest program, dincolo de antrenamentul de zbor, piloții vor putea fi pregătiți și pentru antrenamentul de luptă și vor folosi această capabilitate pentru sprijinul aerian în acțiuni militare concrete”, a spus ministrul Ciucă.

Prin semnarea contractului cu Avioane Craiova S.A, Ministerul Apărării Naționale respectă strategia asumată în implementarea programelor majore de înzestrare, respectiv angajarea, la nivelul maxim posibil, a resurselor din industria de apărare din România.

Lucrările de revitalizare și modernizare ale aeronavelor IAR-99 Standard la Avioane Craiova S.A. se vor realiza și prin implicarea altor operatori economici români și străini, ceea ce va conduce la dezvoltarea pe orizontală a industriei naționale.

Ministrul apărării naționale a concluzionat că proiectul început astăzi este unul complex, de anvergură, și „sperăm ca el să reprezinte un punct de plecare pentru dezvoltarea și evoluția tehnologică în industria aeronautică românească, ale cărei produse sunt atât de necesare Forțelor Aeriene Române”.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova solicită sprijinul României pentru a achiziționa Redemsivir și vaccin împotriva COVID-19

Published

on

© EU Medicines Agency/ Twitter

Republica Moldova a cerut sprijinul României pentru a achiziționa vaccinuri împotriva COVID-19, dar și medicamentul Remdesevir, aprobat pentru tratarea formelor grave ale infecțiilor cu noul coronavirus, informează Digi24.

Directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale  din R. Moldova (AMDM), Eremei Priseajniuc, a fost miercuri și joi la București, unde s-a întâlnit cu Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, cu omologul său de la Agenția Medicamentului din România, Bujor Eugen Almășan, dar și cu europarlamentarul Cristian Bușoi.

“Rugămintea noastră este să examinați posibilitatea includerii Republicii Moldova în această solicitare pentru obținerea medicamentului Remdesevir, precum și a vaccinurilor Anti-Covid-19, pentru inițierea imunizării populației Republicii Moldova, în special din grupurile de risc major din țara noastră (lucrători medicali, persoane vârstnice, persoane cu comorbidități, copii etc.)” i-a spus Eremei Priseajniuc lui Raed Arafat, potrivit unui comunicat al AMDM.

Solicitarea Republicii Moldova vine în condițiile în care președintele Igor Dodon a anunțat miercuri că a negociat la Moscova achiziționarea de doze din vaccinul anti-COVID pe care Rusia susține că l-a descoperit. Vaccinul, privit cu circumspecție de specialiști din lumea întreagă, a fost respins de președintele Klaus Iohannis, care a anunțat că România nu va achiziționa acest vaccin, pentru că nu are o omologare internațională.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump anunță că Israelul și Emiratele Arabe Unite au ajuns la “un acord de pace istoric” și vor stabili relații diplomatice

Published

on

© The White House/ Flickr

Israelul şi Emiratele Arabe Unite (EAU) au semnat, sub egida Statelor Unite, ”un acord de pace istoric” şi vor stabili relaţii diplomatice, a anunţat joi pe Twitter preşedintele american Donald Trump, transmit agenţiile internaţionale de presă.

Înţelegerea face parte dintr-un acord mai amplu, în virtutea căruia autorităţile israeliene vor înceta anexarea teritoriilor palestiniene ocupate.

“Această reușită istorică sperăm că va promova pacea în Orientul Mijlociu”, se arată într-un comunicat comun al președintelui Donald Trump, premierului israelian Benjamin Netanyahu și prințului moștenitor al Abu Dhabi, Mohammed bin Zayed, informează Agerpres.


Acordul a fost anunţat şi de Emiratele Arabe Unite.

”În cadrul unei discuţii cu preşedintele Trump şi prim-ministrul Netanyahu, a fost convenit un acord pentru oprirea unor noi anexări israeliene în teritoriile palestiniene. EAU şi Israel au convenit de asemenea să coopereze şi să stabilească o foaie de parcurs pentru stabilirea relaţiilor diplomatice”, a anunţat pe Twitter prinţul Sheikh Mohammed Bin Zayed.


Emiratele Arabe Unite vor fi astfel a treia ţară arabă care stabileşte relaţii diplomatice cu Israelul, după Egipt în 1979 şi Iordania în 1994.

Continue Reading

Trending