Connect with us

INTERNAȚIONAL

Președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, amenință să ,,deschidă porțile” refugiaților sirieni către Europa dacă partenerii occidentali nu-i acordă asistență pentru crearea unei zone de securitate în nordul Siriei

Published

on

© Facebook/ Recep Tayyip Erdogan

Președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, amenință cu „deschiderea porților” pentru a permite refugiaților sirieni să părăsească Turcia și să ia drumul țărilor occidentale dacă nu va fi instituită curând o „zonă de securitate”  în Siria, proiect discutat cu Statele Unite ale Americii, dar care trenează de luni de zile, informează The Guardian.

Comentariile lui Erdoğan vin pe fondul tensiunii crescute cu Washingtonul în legătură cu întârzierile în stabilirea zonei de securitate  – propuse mai întâi de Donald Trump – în nordul Siriei, acolo unde controlează o parte din teritoriu, dar și în legătură cu soarta miliției kurde, aliată a SUA împotriva Statului Islamic, pe care Ankara o consideră, însă, organizație teroristă.

Întrucât Turcia găzduiește aproximativ 3,6 milioane de refugiați sirieni, amenințarea lui Erdoğan are potențialul de a genera panică în Uniunea Europeană, care s-ar confrunta cu o criză a refugiaților care ar depăși-o ca gravitate pe cea din 2015. 

„Vom fi obligați să deschidem porțile. Nu putem fi obligați să purtăm singuri această povară”, a declarat președintele turc, care este conștient de supraaglomerarea taberelor de refugiați din Siria inclusiv de condițiile umanitare foare proaste de acolo. ,,Spunem că ar trebuie să formăm o astfel de zonă în care noi, Turcia, putem construi oraşe, în locul corturilor de aici. Haideţi să-i transportăm în zonele de securitate de acolo”, a explicat Erdogan, cu referire la ideea relocării refugiaților sirieni în țara natală.

,,Asiguraţi-ne sprijin logistic şi putem să le construim locuinţe la 30 km în interiorul frontierei din nordul Siriei. În acest fel putem să le asigurăm condiţii de viaţă umane”, este apelul făcut de președintele turc către partnerii occidentali. 

Amenințarea lui Erdoğan accentuează temerile Greciei privind sosirea unui flux ridicat de migranți din Turcia la frontierele sale, în condițiile în care autoritățile elene au raportat deja o creștere uriașă a numărului persoanelor care au ajuns pe insulele din Marea Egee. Numai în lunile iulie și august, peste 12.000 de solicitanți de azil au debarcat în Grecia. 

Sâmbăta trecută, Consiliul pentru afaceri externe și apărare  din cadrul guvernului elen a fost convocat  pentru o ședință de urgență după sosirea, joi,  pe coasta insulei grecești Lesbos, a 13 bărci care transportau aproximativ 600 de migranți. Aceasta a fost prima și cea mai mare acostare simultană de acest gen din Grecia, în ultimii trei ani.

Ca urmare, guvernul elen a decis să adopte de urgență măsuri pentru gestionarea situației, precum intensificarea controalelor la frontiere, în cooperare cu Frontex și NATO, impulsionarea patrulelor poliției din Grecia pentru a identifica solicitanții de azil respinși care au rămas în țară, precum și mutarea solicitanților de azil pe continent și reunirea a 116 copii cu familiile lor din alte țări ale UE.

Citiți și Grecia intensifică măsurile privind migrația de teama unui nou val masiv de refugiați dinspre Turcia

În baza unui acord încheiat între UE şi Turcia în martie 2016, Ankara a fost de acord să limiteze fluxul migranţilor spre Europa în schimbul unui ajutor financiar de 6 miliarde de euro, acordat în două tranșe. De la acordul din 2016, numărul migranților care au ajuns pe țărmurile Greciei a scăzut rapid. Cu toate acestea, închiderea granițelor de-a lungul Balcanilor a determinat supraaglomerarea taberelor de refugiați din Grecia, care sunt extrem de suprasolicitate, și înrăutățirea condițiilor de viață din aceste locații de găzduire. În acest sens, Grecia se află în aceeași situație precum Turcia. 

Sosirile – majoritatea familii afgane – au crescut în timpul verii, iar luna august a înregistrat cel mai mare număr de debarcări lunare din 2016 încoace. 

Tabăra Moria din Grecia, pe insula Lesbos – o unitate de cazare în care condițiile au fost descrise de organizațiile umanitare ca fiind inumane – înregistrează, de asemenea, cel mai mare număr de refugiați de la încheierea acordului. 

Punând presiune asupra SUA, cu care Turcia negociează crearea ,,zonei de securitate din nord-estul Siriei”, Erdogan a spus că este ,,hotărât” ca aceasta să fie înfiinţată ,,până în ultima săptămână din septembrie”. De altfel, Ankara a amenințat să-și mute trupele în zona de securitate, într-o mișcare unilaterală, dacă nu se înregistrează progrese, relatează Agerpres.

Erdogan susţine că Turcia a cheltuit 40 de miliarde de dolari cu refugiaţii primiţi pe teritoriul său şi că nu a primit din partea UE decât 3 miliarde de euro pentru primirea refugiaţilor sirieni, mai spune sursa citată.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Generalul-locotenent Dumitru Scarlat și-a încheiat misiunea de reprezentant militar al României la NATO și UE

Published

on

© MApN/ Facebook

Generalul locotenent Dumitru Scarlat și-a încheiat misiunea de reprezentant militar al României la NATO și UE, la Cartierul General al NATO din Bruxelles, informează luni Ministerul Apărării Naționale.

”De multe ori am auzit spunându-se că “orice început are un sfârșit și orice sfârșit poate să fie un nou început”! Astăzi este potrivit și pentru mine! Este ultima mea zi de lucru ca Reprezentant Militar al României la NATO și UE. Acum spun cu ușurință că patru ani au trecut foarte repede, însă fiecare zi a avut o încărcătură specifică. Nu-mi propun să detaliez sau să fac un bilanț al activităților RMR din această perioadă pentru simplul motiv că fiecare dintre dumneavoastră știți foarte bine subiectele și sarcinile pe care le-am avut și pe care le-am îndeplinit împreună. Deși ați fost parte la toate acestea și ați contribuit definitoriu la realizarea lor, reamintesc numai dezvoltările NATO în țara noastră, documentele de referință pentru următorii ani în Alianță și Uniune, pentru prima dată perioada de “președinție” la UE, reprezentarea țării cu cinste la evenimente precum 01 Decembrie sau NATO Charity Bazaar, precum și îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață. Toate acestea și foarte multe altele au însemnat un efort considerabil, responsabilitate, implicarea și devotamentul dumneavoastră”, a spus generalul-locotenent Dumitru Scarlat.

Generalul Dumitru Scarlat este născut pe 18 ianuarie 1965, la Malu cu Flori, județul Dâmbovița. 

Între 2014 și 2017 şef al Statului Major al Forțelor Terestre, iar din 2017 este reprezentantul militar al României la NATO și UE. Vorbitor de limba engleză și spaniolă, generalul Dumitru Scarlat a fost propunerea fostului ministru al Apărării Naționale, Gabriel Beniamin Leș, pentru funcția de șef al Statului Major al Apărării.

Scarlat are mai multe decorații obținute de-a lungul carierei militare, între care „Virtutea Militară” în grad de ofițer obținută în 2004 și „Legiunea de Merit”, distincție primită din partea Departamentului Apărării al Statelor Unite în 2017.

Între anii 2003 și 2004 a fost comandant al Batalionului 151 Infanterie (Iaşi) al Brigăzii 15 Mecanizat şi a participat la misiunea „ENDURING FREEDOM”, în Afganistan

Continue Reading

SUA

UE și SUA propun un acord de compromis pentru a pune capăt crizei politice din Georgia

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană și Statele Unite au făcut apel la parlamentarii georgieni să aprobe un acord de compromis pentru a pune capăt crizei politice din Georgia, anunță AFP, citat de Agerpres.

”După aproape șase luni de negocieri, cetățenii Georgiei au arătat clar că doresc o încetare a crizei politice și o cooperare între membrii aleși ai Parlamentului pentru a aborda provocările cu care se confruntă țara, inclusiv cele regionale, criza economică și criza de COVID-19. Având în vedere acest lucru, Uniunea Europeană și Statele Unite fac apel la toţi membrii Parlamentului georgian pentru a semna acordul pe care propus preşedintele Consiliului European, Charles Michel”, este precizat într-un comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă.

”Acceptarea acestui compromis demonstrează curaj și un angajament din partea tuturor părților de a pune nevoile cetățenilor Georgiei pe primul loc, mai presus de interesele oricărui partid politic”, mai este precizat în comunicat.

Această declarație ilustrează reluarea activă a consultărilor dintre Bruxelles și Washington cu privire la vecinii sudici și vestici ai Rusiei.

Acordul dat publicității urmărește să consolideze independența sistemului judiciar, contribuind la îmbunătățirea proceselor electorale și la ”un parlament capabil să reprezinte mai bine vocile tuturor georgienilor”.

Compromisul propus urmăreşte, de asemenea, să ajute Georgia să facă faţă provocărilor pandemiei de COVID-19 şi să îşi păstreze ”interesele în materie de securitate şi stabilitate” în regiune.

El îndeamnă părţile să rezolve în termen de o săptămână cazurile în care ”justiţia a fost percepută ca fiind politizată” după protestele din 2019 prin adoptarea de amnistii sau a unor măsuri similare în privinţa sentinţelor.

”Părţile îşi recunosc poziţiile divergente în ceea ce priveşte alegerile din 2020 şi acceptă să îşi asume mandatele parlamentare şi să participe la viitoarele alegeri pe baza reformelor convenite” în acest acord.

Textul solicită alegeri conform unui sistem ”în întregime proporţional” şi ”criterii clare” pentru numărarea voturilor, precum şi invitarea ”unor experţi internaţionali” pentru soluţionarea oricăror litigii care ar putea să apară.

Georgia traversează o criză politică declanşată după alegerile legislative din octombrie, când opoziţia a acuzat trucarea rezultatelor pentru ca partidul Visul Georgian să se menţină la putere. Partidele de opoziţie au cerut noi alegeri şi au refuzat să facă parte din noul parlament.

Criza s-a adâncit în februarie odată cu arestarea şi procesul intentat liderului principalei coaliţii de opoziţie, Nika Melia, acuzat de instigarea la violenţă în timpul protestelor din 2019.

Premierul georgian a demisionat şi mii de susţinători ai opoziţiei s-au adunat în capitală pentru a protesta împotriva arestării lui Melia.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a încercat o mediere între guvern şi opoziţie cu scopul de a reduce tensiunile şi de a împiedica astfel un regres al progreselor democratice obţinute.

Continue Reading

SUA

UE solicită Rusiei să-i acorde lui Aleksei Navalnîi acces la îngrijiri medicale. SUA avertizează că “vor exista consecințe dacă Navalnîi moare”

Published

on

© European Union 2021

Uniunea Europeană și Statele Unite au solicitat duminică Rusiei să-i acorde îngrijiri medicale principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, încarcerat în luna ianuarie și a cărui stare de sănătate s-a deteriorat în închisoare.

“UE este profund îngrijorată și solicită autorităților ruse să-i acorde (n.r. – lui Aleksei Navalnîi) acces imediat la profesioniștii medicali în care (Navalnîi) are încredere”, a afirmat șeful diplomației europene, Josep Borrell, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro înainte de reuniunea miniștrilor de externe din țările UE, ce are loc luni, în sistem videoconferință.

Mesajul său a fost întărit și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care s-a declarat “profund îngrijorată” de starea medicală a lui Aleksei Navalnîi.

“El trebuie să primească imediat un tratament medical adecvat. UE continuă să solicită eliberarea sa imediată și necondiționată”, a scris ea, pe Twitter.

În același stil ferm, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a invocat respectul pentru valorile umane, fâcând apel “la autoritățile ruse să îi ofere îngrijire medicală” lui Navalnîi și “să permită ca acesta să fie tratat de un doctor în care are încredere”.

După ce Josep Borrell a subliniat că miniștrii de externe europeni vor aborda acest subiect la reuniunea de luni, miniștrii de externe german și francez, Heiko Maas și Jean-Yves Le Drian, și-au alăturat vocile cerințelor occidentale ca Aleksei Navalnîi “să aibă acces la medici în care are încredere”, adăugând că “dreptul său la îngrijiri medicale trebuie să-i fie garantat fără întârziere”.

Separat, șeful diplomației franceze a evocat “responsabilitatea majoră” a preşedintelui Vladimir Putin și a lăsat să planeze şi ameninţarea unor noi sancţiuni europene, informează Agerpres.

Peste Ocean, Casa Albă a avertizat că vor exista “consecinţe” pentru Rusia dacă opozantul Aleksei Navalnîi, a cărui stare de sănătate s-a deteriorat, va muri.

“În ceea ce priveşte măsurile specifice pe care le vom lua, studiem diferite tipuri de costuri pe care le vom impune, şi nu le voi dezvălui public în acest stadiu dar am indicat că vor exista consecinţe dacă dl Navalnîi moare”, a declarat Jake Sullivan, consilier pentru securitate naţională al lui Joe Biden, pe canalul CNN.

Și preşedintele american Joe Biden a declarat sâmbătă că soarta lui Aleksei Navalnîi este “total nedreaptă”, în cadrul unor scurte declaraţii de presă.

Principalul opozant al Kremlinului a încetat să se alimenteze pe 31 martie pentru a protesta împotriva condiţiilor proaste de detenţie. În vârstă de 44 de ani, el a supravieţuit la limită otrăvirii cu un agent neurotoxic care l-a adus în comă în vara anului trecut. El a acuzat Kremlinul şi serviciile de securitate ruse că sunt responsabile pentru atac, ceea ce acestea au negat.

Medici apropiaţi de opozant au cerut sâmbătă să li se permită să-l vadă imediat, temându-se că acesta ar putea suferi oricând un atac cardiac letal.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

PPE16 mins ago

Grupul PPE solicită o dezbatere în plenul Parlamentului European privind amenințarea rusă la adresa Ucrainei

COMISIA EUROPEANA19 mins ago

Comisia Europeană: Proiectul Super Ligii, anunțat de 12 cluburi de fotbal, este contrar valorilor UE de ”diversitate” şi ”incluziune”

CONSILIUL UE26 mins ago

UE va adopta o strategie pentru Indo-Pacific. Miniștrii de externe europeni au stabilit că Europa își va consolida prezența în regiunea unei “intense concurențe geopolitice”

Cristian Bușoi1 hour ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România nu trebuie să rateze, sub nicio formă, oportunitatea unică a fondurilor europene dedicate sănătății 

Daniel Buda2 hours ago

Comisia Europeană, răspuns la întrebarea eurodeputatului Daniel Buda privind combaterea sărăciei extreme: Mecanismul de redresare și reziliență va promova coeziunea socială a UE

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru: România, lăudată de partenerii sociali pentru consultările publice privind elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisarul european Thierry Breton: Este posibil ca UE să nu prelungească contractul cu AstraZeneca din cauza întârzierilor în livrări

NATO2 hours ago

Generalul-locotenent Dumitru Scarlat și-a încheiat misiunea de reprezentant militar al României la NATO și UE

U.E.2 hours ago

Josep Borrell, privind refacerea economică post-pandemie: UE riscă să rămână ”serios” în urma SUA și a Chinei

SUA3 hours ago

UE și SUA propun un acord de compromis pentru a pune capăt crizei politice din Georgia

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending