Connect with us

INTERNAȚIONAL

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, discuții cu omologul său rus, Vladimir Putin, în aceeași zi în care armistițiul din nord-estul Siriei va expira

Published

on

© www.tccb.gov.tr

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, va avea discuții marți cu omologul său rus, Vladimir Putin, cu privire la evoluțiile din nord-estul Siriei, unde Turcia a lansat o ofensivă împotriva forțelor kurde, relatează Agerpres.

O încetare a focului pe o perioadă de cinci zile, mediată de Statele Unite, expiră în aceeași zi în zona în care Turcia încearcă să instituie o „zonă sigură” de 120 de kilometri în apropierea graniței cu țara afectată de conflict și unde vrea să reinstaleze aproximativ 2 milioane refugiați pe care îi adăpostește în taberele de pe teritoriul său. 

Turcia va face demersurile „necesare” în nord-estul Siriei după întâlnirea cu Putin, a declarat Erdogan la un forum din Istanbul, pe 21 octombrie, găzduit de  TRT World, citat de AP.

,,Vom aborda acest proces împreună cu domnul Putin și după aceea vom lua măsurile necesare”, a spus liderul turc.

Site-ul Kremlinului a declarat că întâlnirea celor doi va avea loc în stațiunea Sochi de la Marea Neagră și se va concentra pe subiecte legate de „combaterea grupărilor teroriste internaționale și promovarea procesului de soluționare politică” din Siria.

Vizita iminentă a lui Erdogan a fost precedată de o convorbire telefonică luni între președintele francez Emmanuel Macron și Vladimir Putin, în timpul căreia a fost solicitată extinderea armistițiului.

Macron i-a subliniat omologului rus, care a ordonat soldaților să patruleze zonele din nordul Siriei, „importanța prelungirii armistițiului și a încheierii crizei prin mijloace diplomatice”, în condițiile în care Ankara a avertizat că își va relua atacurile împotriva forțelor kurde rămase în „zona sigură” după data limită de 22 octombrie.

Turcia și-a lansat ofensiva împotriva forțelor conduse de kurzi la 9 octombrie, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că va retrage cea mai mare parte a trupelor americane din nord-estul Siriei.

Turcia consideră milițiile kurde YPG din Siria teroriste, deși aceste forțe au fost instrumentale în înfrângerea grupării extremiste a Statului Islamic (IS) din Siria la începutul acestui an împreună cu forțele americane.

Vicepreședintele SUA, Mike Pence, s-a aflat joia trecută la Ankara, unde a facilitat o încetare a focului între forțele armatei turce și forțele kurde pe o durată de 120 de ore. În acest context, înaltul oficial american a declarat că sancțiunile economice împotriva Turciei nu vor fi extinse, însă SUA va continua să se implice în Siria pentru ,,a opri violența”, relatează Digi24

De asemenea, Secretarul de stat Mike Pompeo a declarat ieri că Trump este pregătit să folosească forța militară dacă este „necesar”, atunci când a fost întrebat despre atacul Turciei asupra kurzilor, precizând, totuși, că SUA preferă ,,pacea mai degrabă decât războiul”, informează Radio Europa Liberă.

În ceea ce privește Rusia, aliat al regimului de la Damasc, poziția sa se bazează pe ideea retragerii oricărui grup armat ilegale de pe teritoriul sirian, potrivit unei declarații a ministrului de externe rus, Serghei Lavrov. 

„Avem poziția noastră, pe care o promovăm în mod deschis, pe care o considerăm optimă în situația actuală, care constă în ajungerea la o situație în care toate structurile kurzilor de pe teritoriul sirian vor fi ferm cuprinse în cadrul legal al Republicii Arabe Siriene, în constituția siriană, și în care nu există grupuri armate ilegale pe teritoriul Republicii Arabe Siriene și nici o amenințare, originară de pe teritoriul Siriei către Republica Turcia, precum și către alte state “, a spus Lavrov, vorbind la o conferință la Moscova, în urma unei întâlniri cu omologul său bulgar Ekaterina Zaharieva, relatează agenția Anadolu.

Potrivit ministrului, trebuie stabilit un dialog între părți pentru a se atinge acest obiectiv în Siria.

,,… Și, desigur, este necesar un dialog între Turcia și Republica Arabă Siriană, unde suntem, de asemenea, gata să jucăm un rol de susținere și să încurajăm astfel de contacte directe. Este evident că dialogul dintre Ankara și Damasc ar trebui să se bazeze pe Acordul de la Adana din 1998 “, a spus el.

Lavrov a spus că modificarea acordului de la Adana poate fi posibilă și că este de competența părților să decidă dacă documentul trebuie revizuit.

,,Acesta este cadrul legal internațional existent, confirmat de ambele părți recent, inclusiv în contextul evenimentelor curente. Dacă părțile consideră că este necesar și reciproc acceptabil să clarifice sau să modifice acest acord în orice mod, va fi decizia lor și, cu siguranță, o vom accepta și susține ”, a spus Lavrov.

Acordul de la Adana a fost semnat într-o perioadă în care relațiile dintre Turcia și Siria erau încordate, iar cele două state vecine erau la un pas de război. Damascul i-a permis lui Abdullah Ocalan, liderul Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) – care execută acum o condamnare pe viață pe insula turcă Imrali – să se refugieze și să direcționeze activitățile organizației teroriste din interiorul granițelor sale timp de mai mulți ani. Când Turcia a amenințat cu represalii militare, Damascul l-a deportat pe Ocalan și a închis taberele PKK din țară.

Acordul de la Adana a fost conceput pentru a ajuta la restabilirea relațiilor bilaterale. În cele din urmă, acesta a fost încheiat după ce ministrul iranian de externe Kemal Harrazi și ministrul egiptean de externe Amr Moussa au intervenit în numele președinților lor. Unii au descris acordul ca fiind o versiune turco-siriană a acordului de la Camp David semnat de Egipt și Israel.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Președintele SUA, Donald Trump, prima discuție telefonică cu noul premier al Japoniei, Yoshihide Suga. Cei doi lideri s-au angajat să consolideze alianța de securitate americano-niponă

Published

on

© Donald Trump/ Facebook

Președintele american, Donald Trump, și noul premier al Japoniei, Yoshihide Suga, și-au reafirmat duminică atașamentul față de alianța dintre țările lor și ”viziunea comună a unei regiuni indo-pacifice libere şi deschise”, cu prilejul primului lor contat, desfășurat telefonic, a anunțat Casa Albă, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Yoshihide Suga, în vârstă de 71 de ani, a fost ales miercuri prim-ministru al Japoniei de către Dieta de la Tokyo, înlocuindu-l astfel pe Shinzo Abe, care și-a anunțat demisia la finalul lunii august din motive de sănătate.

Casa Albă a precizat că Donald Trump și-a felicitat interlocutorul pentru alegerea sa, în cadrul discuției telefonice. Yoshihide Suga a declarat presei după conversaţia care a durat 25 de minute că l-a asigurat pe preşedintele SUA că alianţa ţărilor lor este un ”pilon al păcii şi stabilităţii în regiune”.

Trump a apreciat că această alianţă trebuie să devină tot mai puternică şi a subliniat că premierul nipon poate să îl sune ”24 de ore din 24”, a mai spus Suga, citat de agenţia Kyodo.

În același timp, potrivit unui oficial din Guvernul nipon, cei doi lideri au discutat despre situația legată de Coreea de Nord și au convenit să coopereze la dezvoltarea și distribuția unui vaccin și a tratamentului pentru COVID-19.

Printre provocările diplomatice cu care se confruntă noul premier nipon se numără alegaţia lui Trump că Japonia nu contribuie suficient la alianţa de securitate americano-niponă, în baza căreia trupele americane au obligaţia de a proteja ţara de atacuri armate, iar după alegerile prezidenţiale din noiembrie din SUA este de aşteptat ca Japonia să se confrunte cu presiuni sporite de a-şi asuma o contribuţie mai mare la costurile legate de menţinerea bazelor militare americane pe teritoriul ei, a mai consemnat Kyodo.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Avertismentul Prințului Charles, privind criza climatică: Fără o acțiune rapidă, vom rata oportunitatea de a crea un viitor durabil

Published

on

© Charles, Prince of Wales/ Twitter

Prințul Charles face un apel la acțiune pentru protejarea mediului înconjurător și reiterează importanța luării de măsuri rapide pentru a avea șansa unui viitor durabil și inclusiv.

“Fără o acţiune rapidă şi imediată, la un nivel şi un ritm fără precedent, vom rata fereastra de oportunitate” pentru a crea “un viitor mai durabil şi incluziv”, a declarat el într-un mesaj înregistrat care urmează să fie difuzat la deschiderea Săptămânii climei, luni, la New York, relatează Digi24.

În opinia sa,  impactul schimbărilor climatice îl “va eclipsa” pe cel al pandemiei de COVID-19.

“Altfel spus, pandemia mondială este un avertisment pe care nu îl putem ignora”, a continuat prinţul, în vârstă de 71 de ani, partizan de mult timp al cauzelor legate de mediul înconjurător.

“Criza (mediului înconjurător) există de mult prea mulţi ani – denunţată, denigrată şi negată”, a adăugat el. “Aceasta devine acum o catastrofă generală care va eclipsa impactul pandemiei de noul coronavirus”, a insistat prinţul de Wales.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Franța, Germania și Regatul Unit contestă dreptul Statelor Unite de a reimpune sancțiunile ONU împotriva Iranului

Published

on

© European Union 2020

Miniștrii de externe ai Franței, Regatului Unit și Germaniei, dar și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au contestat duminică dreptul Statelor Unite de a reimpune sancțiuni ONU împotriva Iranului, după ce Washingtonul a anunțat reintroducerea acestor măsuri prin activarea așa-numitului mecanism ”snapback”, anunță DPA, citat de Agerpres.

Într-un comunicat comun din partea celor trei ţări, semnatare ale acordului din 2015 asupra programului nuclear cu Teheranul, miniştrii au subliniat că Washingtonul s-a retras din acest acord în 2018 şi din acest motiv nu are dreptul să activeze această clauză pentru reimpunerea de măsuri punitive.

”Orice decizie şi acţiune care va fi luată pe baza acestei proceduri (…) va fi de asemenea incapabilă să aibă vreun efect legal”, se spune în comunicat.

La rândul său, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, coordonator al Planului comun de acţiune cuprinzător (JCPOA, denumirea oficială a acordului asupra programului nuclear cu Iranul) a reacţionat şi a declarat că va face tot ce stă în puterea lui pentru a menţine acest acord.

Statele Unite au reintrodus unilateral, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, sancțiunile Națiunilor Unite împotriva Iranului și au promis să îi pedepsească pe cei care le încalcă, într-un gest care riscă să sporească tensiunile internaționale.

”Astăzi (sâmbătă), Statele Unite salută revenirea la aproape toate sancţiunile ONU împotriva Republicii Islamice Iran ridicate anterior”, a declarat secretarul de stat american, Mike Pompeo, într-un comunicat.

Potrivit acestuia, măsurile punitive au intrat ”din nou în vigoare” sâmbătă, la orele 20.00 (duminică, 00.00 GMT).

De asemenea, Administrația Trump a specificat că va introduce un sistem de sancțiuni așa-zis secundare pentru a pedepsi orice țară sau entitate care va încălca sancțiunile ONU, cu toate că este printre singurii din lume care consideră că sunt în vigoare. Este o armă redutabilă: contravenienţii desemnaţi de Washington îşi vor vedea blocat accesul la piaţa şi sistemul financiar american.

În urma acestei măsuri, Iranul a făcut apel la comunitatea internațională duminică să reacționeze ”cu o singură voce” împotriva ”acțiunilor iresponsabile” ale SUA, care au decis în mod unilateral să restabilească sancțiunile ONU împotriva Teheranului.

Acordul nuclear cu Iranul, din care Statele Unite s-au retras unilateral în 2018, a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending