Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, Henna Virkkunen, aflată marți în prima sa vizită oficială la Chișinău, a avut întâlniri cu președinta Maia Sandu și cu premierul Dorin Recean, pentru consolidarea cooperării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în domeniile securității și transformării digitale. Totodată, înaltul oficial european a transmis mesajul Comisiei privind susținerea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. 

© Președinția Republicii Moldova

Un subiect prioritar al întrevederii cu președinta Maia Sandu a fost eliminarea completă a tarifelor de roaming între Moldova și Uniunea Europeană, prin aderarea la programul „Roam like at Home” începând cu 1 ianuarie 2026 – un pas concret care va facilita conectivitatea cetățenilor și întreprinderilor moldovenești cu spațiul european.

De asemenea, interlocutorii au abordat subiecte privind provocările de securitate din regiune, riscurile hibride și amenințările la adresa democrației. În context, președinta Maia Sandu a subliniat importanța asigurării unui proces electoral liber, corect și fără ingerințe externe în toamna acestui an, reiterând angajamentul Republicii Moldova pentru consolidarea statului de drept și a instituțiilor democratice.

Dialogul avut ulterior cu premierul Dorin Recean s-a referit la realizările Republicii Moldova în domeniul digitalizării, consolidarea securității cibernetice, protejarea spațiului digital și lupta împotriva dezinformării. 

În acest sens, premierul moldovean a accentuat că țara sa avansează accelerat în parcursul european, iar digitalizarea este unul dintre segmentele care catalizează acest proces. „Construim capacitate administrativă, prin implicarea societății civile și a mediului de afaceri, pentru a livra continuu rezultate. Vă mulțumim pentru expertiza și asistența pe care ne-o oferiți”, a spus prim-ministrul. 

În continuare, oficialii au discutat despre măsuri pentru fortificarea securității cibernetice, esențială pentru Republica Moldova și pentru întreaga regiune. În acest scop, Republica Moldova are acces la rezerva cibernetică a Uniunii Europene, ceea ce va permite reacție rapidă și eficientă la incidente.

© Guvernul Republicii Moldova

Referindu-se la progresele în domeniul digitalizării, șeful Guvernului de la Chișinău a menționat că țara sa este recunoscută la nivel regional drept un campion al digitalizării serviciilor publice. Astfel, au fost menționate platformele EVO, MConnect (platforma națională de interoperabilitate), MCloud (cloudul guvernamental), serviciile de semnătură digitală avansată (MSign, MPass, EVOSign), dezvoltate de Agenția de Guvernare Electronică, care conectează peste 90% din instituțiile publice. Platformele sunt modernizate continuu pentru a corespunde cerințelor actuale ale Uniunii Europene. 

O realizare importantă remarcată de cei doi oficiali a fost eliminarea completă a tarifelor de roaming între Moldova și Uniunea Europeană, începând cu 1 ianuarie 2026, prin aderarea țării noastre la programul „Roam like at Home”. Interlocutorii au mai vorbit despre eforturile pentru omologarea semnăturii electronice, cu sprijinul tehnic al partenerilor europeni, precum și despre implementarea portmoneului digital – aspecte care vor facilita integrarea Republicii Moldova în familia digitală europeană. 

În cele din urmă, premierul Dorin Recean a mai menționat că inovația și talentul de care dispune Republica Moldova permite dezvoltarea soluțiilor moderne, iar autoritățile lucrează la o viziune națională în ceea ce privește dezvoltarea inteligenței artificiale până în anul 2030, care va contura o agendă clară pentru investiții, inovație și adoptare responsabilă a AI.

© Guvernul Republicii Moldova

La rândul său, vicepreședinta Comisiei Europene, Henna Virkkunen, a declarat:  „Vom continua colaborarea strânsă cu Republica Moldova pentru a sprijini procesul de integrare europeană, iar digitalizarea și comunicațiile joacă un rol important în acest parcurs și oferă beneficii enorme pentru cetățeni și pentru întreprinderi”.

Un nou centru regional al Observatorului european al mass- mediei digitale (EDMO) va sprijini Ucraina și Republica Moldova în lupta împotriva dezinformării.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, centrul FACT va reuni o comunitate multidisciplinară pentru detectarea și analizarea campaniilor de manipulare și dezinformare, în special dezinformarea rusă.

Ca parte a misiunii sale, FACT va monitoriza, de asemenea, următoarea perioadă electorală din Republica Moldova, contribuind la asigurarea integrității electorale. 

Vestea a venit în contextul în care vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, Henna Virkkunen, se află la Chișinău, unde s-a întâlnit cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. 

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale moldovenești, discuțiile s-au axat pe consolidarea cooperării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în domeniile securității și transformării digitale. 

Lansarea acestui hub regional este cu atât mai importantă cu cât Rusia își intensifică propaganda și acțiunile de dezinformare în contextul apropierii alegerilor parlamentare din Republica Moldova. 

Prin lansarea acestui nou hub, numărul total de hub-uri din rețeaua EDMO ajunge la 15, acoperind întreaga UE și nu numai.

Pe lângă înființarea hub-ului FACT, șase hub-uri EDMO existente cu contracte de finanțare care se încheie în 2025 își vor continua activitatea. Toate centrele au fost selectate în urma unei cereri de propuneri și vor beneficia de un sprijin financiar de aproximativ 8,8 milioane de euro din partea programului Europa digitală pe o perioadă de 30 până la 36 de luni.

EDMO și centrele sale regionale sunt independente de orice autoritate publică națională sau europeană și includ organizații care aderă la cele mai înalte standarde de integritate profesională, conduită etică și independență.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat luni asupra unei campanii de propagandă desfășurate de „trompetele Kremlinului” cu scopul de a convinge cetățenii că țara se pregătește de război și intenționează să renunțe la statutul de neutralitate, aceste dezinformări survenind în perioada pregătitoare alegerilor parlamentare din toamnă.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Sandu a subliniat că aceste acțiuni ar fi orchestrate în „laboratoare străine” pentru a diviza societatea și a semăna panică în rândul cetățenilor.

„S-au pornit la turații maxime laboratoarele de inventat aberații. În următoarea perioadă, minciunile vor curge gârlă din partea trompetelor Kremlinului doar pentru a pune mâna pe Moldova și a o da în controlul unor interese străine. Mai nou, cei care ucid copiii aruncând intenționat bombe peste blocuri de locuit vor să bage panică în moldoveni precum că eu aș vrea război sau aș încălca neutralitatea țării”, a reacționat Maia Sandu.

Potrivit președintei, în Republica Moldova va fi pace atât timp cât „vom sta drepți pe calea europeană”.

„Adevărul stă neclintit în fața ochilor noștri: în Moldova este pace și va fi pace cât vom sta drepți pe calea europeană. Un prezent și un viitor european înseamnă că moldovenii au ales și continuă să aleagă pacea pentru poporul nostru. Doar în Uniunea Europeană țara noastră poate fi la adăpost pe termen lung. (…) Moldova a decis – Uniunea Europeană va fi casa noastră comună. Moldovenii mi-au oferit încrederea de a păstra pacea și de a duce, împreună, Moldova în UE. Ne așteaptă o perioadă dificilă, dar nu vom cădea în capcana urii și a divizării, pusă la cale în laboratoare străine. Mergem în direcția corectă”, a continuat ea.

Șefa statului a mai transmis că urmează o perioadă dificilă, dar a îndemnat cetățenii să nu cadă în „capcana urii și a divizării, pusă la cale în laboratoare străine”.

Serviciul de Informații Externe (SVR) al Rusiei a acuzat NATO că se pregătește să folosească Republica Moldova într-o posibilă confruntare cu Rusia. Declarația, intitulată „NATO transformă Moldova într-un nou berbec militar împotriva Rusiei”, a fost publicată pe 14 iulie pe site-ul SVR, relatează Agora.md.

Totodată, Ministerul Apărării a dezmințit informațiile false apărute în mediul online, care susțin că patru soldați și ofițeri ai Armatei Naționale ar fi decedat, iar alți doi ar fi fost răniți, în urma unui atac rusesc în Ucraina. „Niciun militar al Armatei Naționale nu participă la acțiuni militare în afara teritoriului Republicii Moldova”, a subliniat instituția.