Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Raport: În 2018, flăcările incendiilor devastatoare au afectat un număr record de țări. Italia, Spania și Portugalia, statele membre care au înregistrat cele mai multe incendii forestiere

Published

on

© Raport Comisia Europeană

Comisia Europeană a publicat ieri, 31 octombrie, ediția 2018 a Raportului anual privind incendiile forestiere din Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord.

Raportul arată că incendiile au distrus anul trecut aproximativ 178 000 de hectare (ha) de păduri și terenuri din UE. Deși această suprafață nu reprezintă nici cea de a șasea parte din cea distrusă de incendii în 2017 și este sub media pe termen lung, numărul țărilor care au fost afectate de incendii de proporții a fost mai mare ca niciodată, transmite executivul european.

Karmenu Vella, comisarul pentru mediu, a declarat: „[…] Cu fiecare oră ce trece, flăcările incendiilor devastatoare înghit o suprafață echivalentă cu 800 de terenuri de fotbal și fac ravagii în întreaga lume. După cum am demonstrat prin măsurile pe care le-am luat recent împotriva despăduririlor, UE este pregătită să colaboreze cu țările partenere pentru a proteja pădurile din UE și din întreaga lume, investind în prevenirea incendiilor forestiere.”

Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, responsabil cu Centrul Comun de Cercetare, […] „Trebuie să intervenim și să facem mai multe eforturi pentru ca pădurile noastre să reziste mai bine la clima mai caldă și mai uscată.

În raport au fost prezentate principalele constatări

În cursul anului trecut, Sistemul european de informații privind incendiile forestiere a cartografiat cele mai multe incendii forestiere de cel puțin 30 de ha în Italia (147 de incendii, 14 649 ha distruse), Spania (104 incendii, 12 793 ha distruse), Portugalia (86 de incendii, 37 357 ha distruse), Regatul Unit (79 de incendii, 18 032 ha distruse) și Suedia (74 de incendii, 21 605 ha distruse).

1. În Suedia, sezonul incendiilor forestiere a fost cel mai grav înregistrat vreodată. Cu o suprafață totală de 21 605 ha distrusă de incendii, Suedia s-a aflat pe locul doi printre statele UE cele mai afectate, situație inedită pentru o țară nordică. Deși cea mai mare suprafață distrusă de incendii a fost înregistrată tot în Portugalia, aceasta nu este decât o mică parte din suprafața distrusă în 2017 și reprezintă una dintre cele mai mici valori totale din ultimii 10 ani.

2. Ecosistemele vulnerabile ale rețelei Natura 2000, care adăpostesc mai multe specii de plante și animale pe cale de dispariție, au pierdut 50 000 ha în flăcări, care reprezintă 36 % din totalul suprafeței distruse de incendii în 2018.

3. Deși totalul suprafețelor distruse de incendii este mai mic decât în ultimii ani, în cea mai mare parte a verii în Europa Centrală și de Nord s-au înregistrat temperaturi superioare mediei. Au apărut astfel condiții propice declanșării și răspândirii incendiilor forestiere, care au cauzat pierderi economice și de mediu deosebit de mari.

SITUAȚIA ÎN ROMÂNIA

După cel mai rău sezon de incendii din ultimii ani, sezonul 2018 în România a fost relativ liniștit și apropiat de media pe termen lung (cu excepția anului 2017), informează Comisia Europeană.

În perioada ianuarie-noiembrie au fost înregistrate 42 de incendii de peste 30 de ha, care au însumat 3 341 ha, dar aproape jumătate din pagubele s-au produs la sfârșitul anului în noiembrie (vezi figura 185). Din totalul de 1 293 ha (39%) din suprafața arsă mapată se afla pe siturile Natura 2000, o proporție mai mică decât în ultimii ani. Acest total reprezintă 0,03% din suprafața totală a Natura 2000 a României.


© Raport Comisia Europeană

Tabelul 66 prezintă distribuția zonei arse mapate după tipul de acoperire a terenului. 

© Raport Comisia Europeană

 

În 2018, mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de cinci ori pentru a face față incendiilor forestiere din următoarele țări europene: Suedia, Grecia, Letonia și Portugalia.

În total, în cursul verii au fost mobilizate 15 avioane, 6 elicoptere și peste 400 de pompieri, iar Uniunea Europeană a alocat 1,6 milioane euro sub formă de costuri de transport pentru mobilizarea sprijinului acordat țărilor afectate.

De asemenea, la cererea statelor membre, au fost generate peste 139 de hărți prin satelit ale incendiilor forestiere în cadrul programului Copernicus.

În plus, UE a trimis în Portugalia experți în combaterea incendiilor forestiere din întreaga UE, în cadrul unei misiuni de prevenire și pregătire având drept scop să contribuie la consolidarea capacității acestei țări de a face față incendiilor forestiere.

În martie 2019, a fost modernizat mecanismul de protecție civilă al UE și a fost lansat rescEU în scopul de a îmbunătăți protecția cetățenilor împotriva dezastrelor și gestionarea riscurilor emergente în Europa și în afara acesteia.

În vara anului 2019, UE a reunit o flotă de tranziție de aeronave de stingere a incendiilor, pe care a mobilizat-o deja de două ori pentru combaterea unor incendii forestiere din Grecia și Liban. De asemenea, în luna iulie, Comisia Europeană a publicat o comunicare în care a făcut apel la intensificarea acțiunii UE de combatere a despăduririlor și a degradării pădurilor și s-a angajat să întreprindă ea însăși acțiuni suplimentare, inclusiv prin transformarea Sistemului european de informații privind incendiile forestiere într-un instrument de monitorizare a incendiilor la scară mondială.

Ediția 2018 a Raportului anual privind incendiile forestiere evidențiază, de asemenea, că în 2019 sezonul incendiilor a început devreme, din cauza climei secetoase și călduroase, cu rafale de vânt puternice. Anul acesta, numărul incendiilor depășise deja încă din martie media unui întreg an din ultimul deceniu, înregistrându-se numeroase incendii în regiunile de munte și incendii grave în Delta Dunării.

Context

Raportul „Forest Fires in Europe, Middle East and North Africa 2018” (Incendiile forestiere din Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, 2018), elaborat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) – serviciul științific și de cunoaștere al Comisiei Europene, oferă o analiză detaliată a incendiilor forestiere din 2018, inclusiv rapoarte specifice fiecărei țări. Raportul cuprinde date furnizate de Sistemul european de informare privind incendiile forestiere din cadrul Copernicus, precum și date provenite din 33 de țări membre ale Grupului de experți privind incendiile forestiere.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Președinții Consiliului European și Comisiei Europene fac apel către Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE să ofere ajutor pentru reconstrucția Libanului

Published

on

© Administrația Pezidențială

Președintele Consiliului European Charles Michel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au făcut joi un apel la cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană să sprijine Libanul, țară puternic afectată de exploziile fără precedent de la Beirut care au devastat portul capitalei țării și au ucis 137 de oameni, rănind peste 5000 de persoane și lăsând 300.000 de libanezi fără adăpost.

După ce președintele francez Emmanuel Macron a devenit primul lider străin care s-a deplasat în Liban, promițând ajutor, Michel și von der Leyen i-au îndemnat pe liderii europeni să sprijine Libanul atât cu necesitățile urgente, cât și în ce privește reconstrucția pe termen lung.

“Cu nevoile dramatice umanitare și de reconstrucție care au apărut acum, solidaritatea noastră – și cea a întregii comunități internaționale – va fi necesară mai mult ca niciodată. Avem un interes comun să acționăm acum pentru a limita efectele acestei tragedii. Prin urmare, vă invităm să vă intensificați sprijinul acordat Libanului atât în privința nevoilor imediate, dar și în vederea reconstrucției țării pe termen lung”, se arată în scrisoarea remisă CaleaEuropeană.ro și transmisă de cei doi lideri instituționali către Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți șefi de stat sau de guvern.

Charles Michel și Ursula von der Leyen mai precizează că “pentru a asigura eficiența și livrarea rapidă, suntem pregătiți să asigurăm sinergia ajutorului pe care UE în ansamblu îl va oferi Libanului, printr-un mecanism de coordonare pe care instituțiile UE îl vor pune în aplicare”.

De altfel, Uniunea Europeană a anunţat joi deblocarea a 33 milioane de euro pentru a finanţa un prim ajutor de urgenţă în favoarea Libanului şi a mobilizat alte mijloace materiale, între care o navă-spital italiană pentru a ajuta echipele de intervenţie din Beirut.

Deblocarea a 33 de milioane de euro trebuie să permită acoperirea nevoilor imediate ale serviciilor de intervenţie şi spitalelor din capitala libaneză, a precizat Comisia Europeană.

Într-un mesaj transmis pe Twitter după cele două explozii, președintele Klaus Iohannis a precizat că România este “alături de Liban şi de poporul libanez în aceste vremuri dificile”.

Cele două explozii de marţi, de la Beirut, au ucis cel puţin 137 de oameni şi au rănit peste 5000, iar zeci de persoane sunt în continuare date dispărute, a comunicat Ministerul libanez al Sănătăţii.

Deflagraţiile declanşate de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu au lăsat fără adăpost 300.000 de locuitori din capitala Libanului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Cluj-Napoca, în finala competiției Capitala europeană a inovării 2020 alături de Milano, Valencia și Viena

Published

on

© Municipiul Cluj-Napoca/ Facebook

Municipiul Cluj-Napoca se numără printre cele 12 orașe europene finaliste în competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării 2020, fiind singurul oraș din România înscris în această competiție și unicul din Europa de Est care a ajuns în finală.

Douăsprezece orașe din nouă țări se află în etapa finală a concursului pentru a deveni Capitala Europeană a Inovării 2020, informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Orașul câștigător ar putea obține 1 milion de euro. Finanțat prin Orizont 2020, programul pentru cercetare și inovare al UE, premiul recunoaște meritele orașelor europene care dezvoltă ecosisteme de inovare dinamice menite să abordeze provocările din viața publică și să îmbunătățească viața oamenilor.

Cele 12 orașe finaliste, prezentate în ordine alfabetică, sunt următoarele: 1. Cluj-Napoca (Romania), 2. Espoo  (Finlanda), 3. Gent (Belgia), 4. Groningen (Țările de Jos), 5. Helsingborg (Suedia), 6. Leeuwarden (Țările de Jos), 7. Leuven (Belgia), 8. Linz (Austria), 9. Milano (Italia), 10. Reykjavik (Islanda), 11. Valencia (Spania), 12. Viena (Austria).

Citiți și Emil Boc și Mariya Gabriel, în dialog cu cetățenii: Cluj-Napoca candidează pentru ”Capitală europeană a inovării 2020” și vrea să fie primul oraș din Europa Centrală și de Est care câștigă acest titlu

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat că „inovarea este esențială pentru ca orașele să asigure o redresare durabilă după perioade dificile. Atunci când orașele își alimentează ecosistemele de inovare, astfel încât actorii din domeniul inovării și cetățenii să se întâlnească și să colaboreze, ele își stimulează dezvoltarea și reziliența. Cea de-a șasea ediție a premiului „Capitala europeană a inovării” va fi un alt concurs important și va prezenta cele mai bune practici inovatoare care impulsionează orașele europene.”

Un juriu la nivel înalt format din experți independenți au selectat cei 12 finaliști, analizând modul în care orașele utilizează soluții inovatoare pentru a răspunde provocărilor societale, modul în care utilizează aceste practici în procesul de dezvoltare urbană și modul în care acestea implică comunități locale extinse în procesul de luare a deciziilor.

Orașul câștigător va primi titlul de „Capitală europeană a inovării 2020”, precum și suma de 1 milion de euro pentru a sprijini activitățile sale de inovare și a-și consolida capacitatea de a stabili conexiuni între cetățeni, sectorul public, mediul academic și întreprinderi, cu scopul de a aduce beneficii societale comunităților sale. Fiecare dintre cele cinci orașe care se vor clasa pe locurile următoare va primi câte 100.000 de euro.

Comisia va anunța câștigătorul și ocupanții celorlalte locuri premiate ai concursului „Capitala europeană a inovării 2020” în cadrul Zilelor europene ale cercetării și inovării, care se vor desfășura în perioada 22-24 septembrie 2020.

În același timp, Comisia va acorda Premiul UE pentru femei inovatoare 2020, Premiul Orizont al Consiliului european pentru inovare (CEI) – „Înaltă tehnologie accesibilă pentru ajutor umanitar” și Premiul pentru impact Orizont 2020.

Concursul „Capitala europeană a inovării” (iCapital) este organizat și finanțat în cadrul programului Orizont 2020, programul UE pentru cercetare și inovare. Aceasta recunoaște că orașele sunt actori unici în promovarea inovării, care contribuie în mod semnificativ la creșterea rezilienței, a durabilității și a calității vieții. Orașele din statele membre ale UE și din țările asociate la programul Orizont 2020 sunt eligibile pentru participarea la concurs.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Curtea de Conturi Europeană avertizează asupra incapacității Fondului pentru o Tranziție Justă de a elimina dependența de CO2 în regiunile vizate

Published

on

© European Commission/ Twitter

Curtea de Conturi Europeană atrage atenția, într-un raport, asupra nevoilor și performanței în ceea ce privește finanțarea Fondului pentru o Tranziție Justă, cu rol în schimbarea economiei UE într-una neutră din punct de vedere climatic până în 2050, raportat la efectele sociale, economice și de mediu, informează instituția într-un comunicat remis CaleaEuropană.ro.

Curtea de Conturi Europeană prezintă în linii mari alocările de credite bugetare destinate Fondului pentru o Tranziție Justă:

„Inițial, s-au alocat credite bugetare în valoare de 7.5 miliarde de euro (la preturile din 2018). În urma pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană și-a modificat propunerea majorând în mod semnificativ finanțarea cu 32.5 miliarde de euro, în principal din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene. În noul plan bugetar stabilit ieri (21 iulie, n.r.), s-a convenit însă reducerea Fondului pentru o Tranziție Justă cu 20 de miliarde de euro.”

Fondul pentru o Tranziție Justă este un instrument esențial al Pactului Ecologic European, menit să asigure faptul că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic se desfășoară într-o manieră echitabilă și nu lasă pe nimeni în urmă. Cu toate acestea, Comisia ar trebui să se asigure că noua propunere legislativă, precum și planurile teritoriale pentru o tranziție justă pe care le va aproba, dispune de un cadru de performanță solid, care să îi permită să atingă obiectivele ambițioase ale UE”, a declarat Nikolaos Milionis, membru al Curții de Conturi Europene responsabil de aviz.

Declarațiile membrului Curții de Conturi Europene vin în contextul în care Curtea critică Comisia Europeană în urma lipsei unei evaluări prealabile a impactului pe care îl va avea Fondul pentru o Tranziție Justă pentru a veni în sprijinul sumei modificate.

O alta observație a Curții față de logistica din spatele Fondului pentru o Tranziție Justă, este subliniată în comunicatul de presă:

„Stimulentele pe care le oferă metoda de alocare propusă nu sunt suficiente pentru a determina schimbările structurale profunde și semnificative care sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivelor UE în materie de climă. Mai mult, deși se propun indicatori comuni de realizare și de rezultat, aceștia nu reflectă în mod clar obiectivul de abandonare progresivă a sectoarelor cu emisii ridicate de dioxid de carbon”. 

Curtea remarcă inconsistența Fondului pentru o Tranziție Justă și avertizează Comisia Europeană cu privire la incapacitatea acestuia de a elimina dependența de dioxid de carbon în regiunile țintă.

De altfel, europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie din Parlamentul European, a anunțat că România va primi în jur 4,4 miliarde de euro din Fondul pentru Tranziție Justă pentru sprijinirea sectoarelor și regiunilor cel mai grav afectate de tranziția către o economia verde.

În acest context, banii alocați au rolul de a ajuta muncitorii vulnerabili și vor susține atât IMM-urile cat și start-upurile, a mai transmis europarlamentarul Cristian Bușoi.

Raportul Curții de Conturi Europene, care prezintă detaliat aspectele de inconsistență ale Fondului pentru Tranziție Justă, schițează o serie de comentarii generale cu scopul de a îmbunătăți inițiativa UE:

„Articolele propunerii nu stabilesc o legătură clară cu ambițiile climatice ale UE, de exemplu, în obiectivul specific, sfera de sprijin, programarea resurselor Fondului pentru Tranziție Justă, sau planurile tranziției teritoriale juste.”

Mai mult, raportul face referire și la alte aspecte ce țin de Fondul pentru Tranziție Justă, precum:

„Propunerea prevede astfel finanțare suplimentară pentru regiunile care au primit deja fonduri dedicate pentru modernizarea energiei. Nu am identificat o analiză de ansamblu asupra realizărilor precedente ale fondurilor UE în aceste regiuni, sau asupra nevoilor rămase. Este important ca planurile pentru o tranziție justă să se adreseze problemei coordonării și complementării diferitelor surse de finanțare”.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending