România are o vocație europeană autentică și poate contribui activ și la politica monetară în cadrul UE, a subliniat viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, în deschiderea reuniunii găzduite de BNR a Grupului de lucru pentru Prognoze Macroeconomice (Working Group on Forecasting – WGF), substructura Comitetului de Politică Monetară al Sistemului European al Băncilor Centrale.
Conform celor mai bune practici aprobate de Consiliul Guvernatorilor al BCE, comitetele Sistemului European al Băncilor Centrale sunt încurajate să își desfășoare una dintre reuniunile de lucru în afara sediului BCE din Frankfurt.
„Acceptarea de către Banca Centrală Europeană a invitației Băncii Naționale a României de a organiza reuniunea tematică a WGF din acest an, la București, reprezintă o recunoaștere a contribuției BNR la activitatea și obiectivele Sistemului European al Băncilor Centrale și, totodată, oportunitatea de face mai bine cunoscute atuurile, valorile și realizările noastre”, a precizat Marinescu.
În deschiderea reuniunii WGF, viceguvernatorul BNR a arătat că „succesiunea crizelor globale recente – sănătate, energie, geopolitică și comerț – a pus o presiune substanțială asupra prognozei macroeconomice”, în vreme ce „aceste șocuri au creat noi oportunități”.
„Au acționat ca laboratoare în timp real și ne-au împins să extindem frontierele înțelegerii economice prin cercetări riguroase. Incertitudinea a devenit regulă, nu excepție, în profesia dumneavoastră. Cu toate acestea, credibilitatea nu a fost niciodată o problemă secundară, ci un element cheie pentru luarea deciziilor politice. Modelele econometrice sunt contestate de șocuri, schimbări structurale și dinamici neliniare. (…) În acest mediu, cooperarea nu este doar utilă – este esențială. Schimbul de metodologii și informații între organizații face ca previziunile noastre să fie mai robuste, iar deciziile politice să fie mai eficiente”, a continuat viceguvernatorul BNR.
Făcând trimitere la criteriile de convergență, Cosmin Marinescu a amintit că România le îndeplinea înainte de pandemie dar, în ultimii ani, „inflația, ratele dobânzilor pe termen lung și deficitul bugetar s-au situat peste valorile de referință, în urma șocurilor asociate crizei pandemice și politicilor prociclice excesive, în 2024”.
„În ciuda contextului economic actual, sunt personal convins că următorul proiect de țară pentru România trebuie să fie aderarea la zona euro, cât mai curând posibil. Din fericire, România este angajată acum să revină la consolidarea fiscală și la stabilitatea macroeconomică”, a mai evidențiat oficialul BNR.
România nu mai îndeplinește niciun criteriu de convergență pentru a adera la zona euro.
Vecinii bulgari, alături de care țara noastră a intrat în același an în Uniunea Europeană, vor deveni în 2026 al 21-lea stat membru al zonei în care se folosește moneda unică europeană.
