Ministerul Afacerilor Externe a transmis miercuri că în interacțiunile bilaterale pe care ministrul de externe Emil Hurezeanu le-a avut cu oficiali ai administrației Statelor Unite “nu au existat niciun fel de discuții sau intervenții în raport cu un candidat sau procesul electoral din România”.
Precizarea diplomației române vine pe fondul faptului că publicația Bloomberg a relatat că administrația președintelui Donald Trump face presiuni la adresa autorităților române pentru a-i permite lui Călin Georgescu să candideze la alegerile prezidențiale din luna mai.
“Am auzit mesajele publice ale unor reprezentanți ai Administrației SUA la Conferința de Securitate de la München și în postări din social media. Dincolo de aceste exprimări generale, în interacțiunile bilaterale cu oficiali ai Administrației SUA nu au existat niciun fel de discuții sau intervenții în raport cu un candidat sau procesul electoral din România. România și Europa rămân angajate ferm față de democrație și libertatea de exprimare. O UE coerentă, o NATO mai puternică și un parteneriat transatlantic cât mai solid posibil sunt în interes comun. România susține nevoia de a ne consolida propriile forțe, de a ne asuma mai multă responsabilitate ca europeni dar și ca parteneri strategici ai SUA. Acest lucru include reziliența instituțiilor democratice, libertăților fundamentale și integritatea alegerilor și a spațiului informațional“, a transmis MAE.
Ministrul român de externe Emil Hurezeanu s-a întâlnit, la Conferința de Securitate de la München, cu mai mulți oficiali americani și cu membri ai Congresului SUA, respectiv Richard Grenell, emisarul special al lui Donald Trump în probleme globale, cu generalul Keith Kellogg, emisarul special al președintelui SUA pentru Ucraina și Rusia, o delegație a Camerei Reprezentanților din SUA având în componență pe Mike Rogers, Brian Mast, Joe Wilson, Dan Crenshaw, Steny Hoyer, Chrissy Houlahan, și cu senatorii americani Jane Shaheen, James Risch și Christopher Coons.
Hurezeanu și Grenell au discutat subiecte de “interes comun pentru România și SUA”.
În cadrul întrevederii cu trimisul special Keith Kellogg, “ministrul afacerilor externe a prezentat preocupările și prioritățile României, ca aliat-cheie al NATO pe flancul estic, în contextul unei soluții pentru încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei”.
Cu senatorii Shaheen, Risch și Coons, șeful diplomației române a discutat despre “măsuri de prevenire a repetării imixtiunilor străine” la alegerile din România.
Discuțiile dintre România și SUA au avut loc și pe fondul faptului că noul vicepreședinte american J.D. Vance a lansat vineri, de la tribuna Conferinței de Securitate de la München, critici dure la adresa unor decizii recente din Europa, citând anularea alegerilor prezidențiale din România, și avertizând că amenințarea principală pentru democrația europeană nu vine dinspre Rusia sau China, ci din interior, printr-o renunțare treptată la valorile fundamentale comune cu Statele Unite.
